Dezindustrializarea Germaniei începe să devină o realitate

Să vorbim puțin despre un subiect care trezește mare îngrijorare la Bruxelles și care are un impact direct asupra economiei din România: Dezindustrializarea Germaniei, care începe să devină o realitate.

- Dacă motorul industrial al Europei începe să se gripeze, peisajul politic și economic al continentului, deja polarizat, va suferi importante turbulențe, se arată într-o analiză realizată de Politico Europe.

- Un exemplu șocant cu privire la marile companii din Germania care renunță la propria lor patrie este gigantul chimic BASF.

- Compania a reprezentat un pilon esențial al afacerilor germane de mai bine de 150 de ani, susținând ascensiunea industrială a țării printr-un flux constant de inovație care a făcut ca „Made in Germany” să fie o etichetă de invidiat de întreaga lume. 

BASF își reduce activitatea în Germania și anunță o investiție în China

Dar cel mai recent proiect al BASF, adică o investiție de 10 miliarde de dolari într-un complex de ultimă generație despre care compania susține că va fi standardul de aur pentru producția durabilă, nu este proiectat pentru a fi dezvoltat în Germania, ci la 9.000 de kilometri distanță, în China.

- BASF, fondată pe malul Rinului în 1865 sub numele de Badische Anilin- & Sodafabrik, a anunțat în februarie închiderea unei fabrici de îngrășăminte din orașul natal Ludwigshafen și a altor facilități, ceea ce a dus la tăierea a aproximativ 2.600 de locuri de muncă.

- Chiar dacă își urmărește viitorul în Asia, gigantul BASF, fondat pe malurile Rinului în 1865 sub numele de Badische Anilin- & Sodafabrik, își reduce activitatea în Germania.

- În februarie, compania a anunțat închiderea unei fabrici de îngrășăminte din orașul său natal Ludwigshafen și a altor facilități, fapt ce a dus la reducerea a aproximativ 2.600 de locuri de muncă.

- „Suntem din ce în ce mai îngrijorați în legătură cu piața noastră internă”, a declarat Martin Brudermüller, directorul executiv al BASF, în aprilie, în fața acționarilor, menționând că anul trecut compania a pierdut 130 de milioane de euro în Germania. „Profitabilitatea nu mai este nici pe departe acolo unde ar trebui să fie”, a mai precizat Brudermüller.

- Concret, o stare de nesiguranță se răspândește acum în întreaga economie germană, care a intrat în recesiune în primul trimestru din 2023, pe fondul unor sondaje care arată că întreprinderile și consumatorii sunt profund sceptici cu privire la viitor.

- Iar îngrijorările legate de starea și perspectivele economiei germane sunt întemeiate. În urmă cu aproape 20 de ani, Germania și-a depășit reputația de „bolnavul Europei” cu un pachet de reforme ambițioase ale pieței muncii, care i-a eliberat potențialul industrial și a inaugurat o perioadă susținută de prosperitate, determinată în special de cererea puternică de mașini și utilaje din partea Chinei.

- În timp ce Germania și-a frustrat mulți parteneri prin faptul că exporta mult mai mult decât cumpăra, economia țării a înflorit.

O furtună perfectă se abate asupra Germaniei

Totuși, vremurile de boom au venit cu un cost: puterea economică a Germaniei le-a indus liderilor politici de la Berlin un fals sentiment de siguranță, iar eșecul acestora de a continua reformele se întoarce acum împotriva țării.

- Politico Europe precizează că, dintr-o dată, o furtună perfectă se abate asupra Germaniei, semnalând că actuala recesiune nu este doar una „tehnică”, așa cum vor să creadă factorii de decizie politică, ci este mai degrabă un vestitor al unei inversări fundamentale a bogăției economice care amenință să provoace cutremure în întreaga Europă. Iar acest lucru va intensifica agitația deja prezentă în peisajul politic polarizat al continentului.

- Confruntate cu un cocktail toxic de costuri ridicate ale energiei, deficit de forță de muncă și birocrație, multe dintre cele mai mari companii germane (de la giganți precum Volkswagen și Siemens până la o serie de companii mai mici și mai puțin cunoscute) se confruntă cu o trezire bruscă la o nouă realitate și se grăbesc să caute locuri mai bune în SUA și Asia pentru a-și menține businessul.

- În absența unei schimbări de situație neașteptate, este greu de evitat concluzia că Germania se îndreaptă spre un declin economic mult mai profund, mai punctează jurnaliștii de la Politico.

- Realitatea de la firul ierbii nu face decât să indice faptul că situația se înrăutățește. Șomajul a crescut de la an la an cu aproximativ 200.000 de șomeri în iunie, o lună în care companiile creează în mod normal locuri de muncă. Deși rata globală a șomajului rămâne scăzută, la 5,7%, iar numărul locurilor de muncă vacante este ridicat, de aproape 800.000, oficialii germani se pregătesc pentru alte vești proaste. „Începem să simțim condițiile economice dificile de pe piața muncii”, a spus șeful biroului german pentru muncă, Andrea Nahles, care a subliniat și că „șomajul este în creștere, iar creșterea ocupării forței de muncă își pierde avântul”.

- O slăbiciune similară este vizibilă în întreaga economie germană, de la construcții la produse chimice. Interesul străinilor pentru Germania ca loc de investiții este, de asemenea, în scădere. Numărul de noi investiții străine în Germania a scăzut în 2022 pentru al cincilea an consecutiv, atingând cel mai scăzut nivel din 2013 încoace.

- Hans-Jürgen Völz, economist șef la BVMW (o asociație care face lobby pentru mii de firme mici și mijlocii care formează coloana vertebrală a economiei țării), a declarat pentru Politico că „dezindustrializarea progresivă” a Germaniei începe să devină o realitate.

Efectele dezindustrializării

Pentru a înțelege efectele pe termen lung ale dezindustrializării, nu trebuie să privim mai departe de „Centura de rugină” a Americii sau regiunea Midlands din Regatul Unit, cândva coridoare industriale înfloritoare, care au căzut victime ale pașilor greșiți de politică și presiunilor competitive globale și nu s-au recuperat niciodată pe deplin.

- Numai că, în cazul Germaniei, consecințele se vor manifesta la scară continentală, atrag atenția experții consultați de Politico Europe.

- Dependența Germaniei de industrie o face deosebit de vulnerabilă. Cu excepția producătorului de software SAP, sectorul tehnologic din Germania este practic inexistent.

- În lumea financiară, cei mai mari jucători din Germania sunt cunoscuți mai ales pentru că au făcut pariuri greșite (Deutsche Bank) și au fost implicați în scandaluri (Wirecard).

- În ceea ce privește industria prelucrătoare, aceasta reprezintă aproximativ 27% din economia sa, față de 18% cât este în SUA.

- O problemă conexă este că cele mai importante segmente industriale ale Germaniei (de la produse chimice la mașini) sunt înrădăcinate în tehnologiile secolului al XIX-lea. În timp ce țara a prosperat de zeci de ani prin optimizarea acestor produse, multe dintre ele fie devin învechite (motorul cu ardere internă), fie pur și simplu sunt prea scumpe pentru a fi produse în Germania.

- În martie, compania care deține cea mai mare topitorie de aluminiu din Germania, Uedesheimer Rheinwerk, a declarat că va închide fabrica până la sfârșitul anului din cauza costului ridicat al energiei. O astfel de știre ar fi mai puțin îngrijorătoare dacă Germania ar avea un istoric puternic de diversificare economică. Din nefericire, istoricul său pe acest front este cel puțin neuniform.

- De exemplu, Germania a fost pionierul tehnologiei moderne a panourilor solare, devenind cel mai mare producător mondial la începutul anilor 2000. Cu toate acestea, după ce chinezii au copiat modelele germane și au inundat piața cu alternative mai ieftine, producătorii germani de panouri solare s-au prăbușit.

- În domeniul biotehnologiei, compania BioNtech a fost în fruntea dezvoltării vaccinului cu ARN mesager care s-a dovedit a fi crucial pentru a ajuta populația lumii să depășească pandemia de Covid-19. Dar, pe fondul acestui succes, compania a anunțat la începutul acestui an planuri pentru ceea ce fondatorul său a numit o investiție „uriașă” în cercetarea de vârf în domeniul cancerului. Numai că această investiție în cercetare va fi făcută în Marea Britanie.

- Inovarea generează creștere economică și, pe măsură ce industria tradițională a Germaniei se află în declin, întrebarea este ce mare noutate o va înlocui, căci până acum nu se întrevede nimic. Germania ocupă doar locul opt în Indexul global al inovării, un clasament anual întocmit de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale a ONU, iar în Europa nu se află nici măcar în primele trei locuri.

- Nici în ceea ce privește inteligența artificială, o tehnologie despre care mulți observatori cred că va conduce creșterea economică pentru generația următoare, Germania nu ocupă vreun loc fruntaș. Doar patru dintre cele mai citate 100 de lucrări științifice privind inteligența artificială în 2022 au fost germane. Asta, în comparație cu 68 pentru SUA și 27 pentru China. „Germania nu are nimic de oferit în nici unul dintre cele mai importante sectoare orientate spre viitor. Ceea ce există este o industrie veche”, a declarat Marcel Fratzscher, șeful Institutului German de Cercetare Economică din Berlin (DIW).

- Puterea tehnologiei de a transforma o economie sau de a o lăsa în urmă este evidentă atunci când se compară traiectoriile Germaniei și SUA din ultimii 15 ani. În această perioadă, economia americană, impulsionată de un boom în Silicon Valley, s-a extins cu 76%, ajungând la 25,5 trilioane de dolari. Economia Germaniei a crescut cu 19%, ajungând la 4,1 trilioane de dolari. În termeni de dolari, SUA au adăugat la economia sa echivalentul a aproape trei Germanii în această perioadă.

Erodarea nucleului industrial al Germaniei - impact substanțial asupra restului statelor UE

- Erodarea nucleului industrial al Germaniei va avea un impact substanțial asupra restului Uniunii Europene. Germania nu este doar cel mai mare jucător din Europa, ci funcționează, de asemenea, ca roată motrice, făcând legătura între diversele economii ale regiunii, fiind cel mai mare partener comercial și investitor pentru multe dintre ele, inclusiv pentru România.

- În ultimele trei decenii, industria germană a transformat Europa Centrală în fabrica sa, iar trei exemple sunt nobile în acest sens: Porsche produce SUV-ul Cayenne în Slovacia, Audi produce motoare în Ungaria încă de la începutul anilor ‘90, iar producătorul de electrocasnice premium Miele produce mașini de spălat în Polonia.

- Mii de firme germane mici și mijlocii, așa-numitul Mittelstand, care formează coloana vertebrală a economiei țării, sunt active în regiune, producând în principal pentru piața europeană. Deși acestea nu vor dispărea peste noapte, un declin susținut în Germania ar trage inevitabil în jos și restul regiunii. „Există pericolul ca Europa să sfârșească prin a fi cea care pierde în această schimbare”, a recunoscut recent Klaus Rosenfeld, directorul executiv al Schaeffler, un producător de piese auto, adăugând că este posibil ca firma sa să construiască următoarele fabrici în SUA.

- În timp ce oficialii UE au pus dezindustrializarea iminentă a regiunii pe seama a ceea ce ei consideră a fi politici inechitabile în SUA și China, care dezavantajează companiile europene, problemele din Germania sunt mult mai profunde și își au rădăcinile în mare parte la Berlin.

- Politico Europe mai remarcă că formula care a făcut din Germania motorul industrial al Europei, ce îmbină o forță de muncă foarte calificată cu acțiunea unor companii inovatoare alimentate de energie ieftină, începe să se destrame.

- Pe măsură ce o generație de baby boomers se va pensiona în următorii ani, Germania se îndreaptă cu viteză spre o prăpastie demografică care va lăsa companiile sale fără inginerii, oamenii de știință și alți lucrători cu înaltă calificare de care este nevoie pentru a rămâne competitivă pe piața globală. Pe scurt, aproximativ 30% din forța de muncă din Germania va ajunge în următorii 15 ani la vârsta pensionării.

Populația îmbătrânită nu este singura problemă. Tinerii germani tânjesc după locuri de muncă sigure, nu după antreprenoriatul și invențiile care au făcut din Germania una dintre cele mai importante economii din lume. „Mulți tineri preferă să lucreze pentru stat decât să înceapă o afacere”, a mai declarat pentru Politico economistul Marcel Fratzscher.

- Eforturile de a compensa deficitul tot mai mare de lucrători prin migrație au eșuat până acum. Deși Germania continuă să primească sute de mii de solicitanți de azil în fiecare an, majoritatea nu au competențele de care au nevoie companiile.

- În urmă cu două săptămâni, legislatorii germani au adoptat o nouă lege a imigrației care elimină multe dintre barierele birocratice cu care s-au confruntat lucrătorii calificați străini pentru a se stabili în țară. Dacă va funcționa această lege este o altă întrebare, pentru că în comparație cu Marea Britanie, Canada sau SUA, Germania este adesea o țară mai neatractivă, din cauza taxelor ridicate, a dificultății de a învăța limba și a unei culturi care adesea nu este deloc primitoare pentru străini.

- Un studiu de aproape 400 de pagini comandat de guvern și publicat luna trecută, de exemplu, a constatat că jumătate dintre germani au opinii antimusulmane. Având în vedere că mulți dintre muncitorii cu un nivel de educație ridicat pe care guvernul ar dori să îi atragă provin din țări musulmane precum Turcia, o astfel de stare de antipatie în rândul populației germane nu este deloc un argument pentru a atrage noi migranți.

- La aceste provocări demografice se adaugă costurile ridicate ale energiei în urma războiului Rusiei în Ucraina și eforturile Germaniei de a combate schimbările climatice.

- Prin oprirea livrărilor de gaze naturale către Germania, Kremlinul a eliminat efectiv pivotul modelului de afaceri al țării, care se baza pe accesul ușor la energie ieftină. Deși prețurile en-gros la gaze naturale s-au stabilizat recent, acestea sunt încă aproximativ triple față de cele de dinaintea crizei.

- Acest lucru a determinat companii precum BASF, a cărei principală operațiune din Germania a consumat singură în 2021 la fel de mult gaz natural ca întreaga Elveție, să caute alternative în altă parte. Totodată, transformarea ecologică a țării, așa-numita Energiewende, nu a făcut decât să înrăutățească situația.

- În timp ce a pierdut accesul la gazul rusesc, Germania a oprit toată energia nucleară. Și chiar și după aproape un sfert de secol de subvenționare a expansiunii energiei regenerabile, țara încă nu are suficiente turbine eoliene și panouri solare pentru a satisface cererea, ceea ce face ca germanii să plătească de trei ori mai mult decât media internațională pentru electricitate.

- Deși publicul larg pare să nu fie conștient de provocările economice cu care se vor confrunta, jucătorii implicați în prima linie a situației nu își fac iluzii. Andreas Rade, directorul general al Asociației pentru Industria Auto Germană (principalul braț de lobby al sectorului), a transmis că „evoluțiile geopolitice au arătat foarte clar că modelul nostru economic nu mai este un garant al prosperității”.

Industria auto: din locomotivă, a devenit călcâiul lui Ahile al Germaniei 

- Industria auto a fost locomotiva Germaniei timp de mai bine de un secol, iar viitorul economic al țării se bazează în mare măsură pe capacitatea acestui sector vital (care reprezintă aproape un sfert din producția sa) de a-și menține poziția pe segmentul de lux într-o lume care întinde covorul roșu vehiculelor electrice.

-Deși companiile au înregistrat recent profituri record pe valul cererii post-pandemie, acest impuls pare mai degrabă o ultimă respirație decât o reînnoire.

- Multă vreme o sursă de mândrie națională, industria auto a devenit călcâiul lui Ahile al Germaniei din motive care au mai mult de-a face cu orgoliul decât cu deficiențele structurale ale țării. Ani de zile, companii precum Mercedes, BMW și Volkswagen au refuzat să renunțe la motorul cu combustie, considerând Tesla și alți inovatori timpurii drept niște „sclipiri de moment” lipsite de sustenabilitate.

- Această greșeală strategică, cum o apreciază unii dintre experții europeni, a deschis ușa nu doar companiei inovatoare a lui Elon Musk, ci și Chinei, care a început să investească sume importante în dezvoltarea vehiculelor electrice în urmă cu 15 ani pentru a obține un avans substanțial, în timp ce germanii se fereau de această idee.

- Anul trecut, producătorii chinezi au reprezentat aproximativ 60% din cele peste 10 milioane de mașini electrice vândute în întreaga lume. Prin urmare, nemții resimt deja efectele calculului lor greșit.

- Volkswagen, care a dominat piața auto chineză timp de zeci de ani, și-a pierdut titlul de cel mai mare producător auto din China în primul trimestru în favoarea BYD, un concurent local, pe fondul unei creșteri a vânzărilor de vehicule electrice. De reținut și faptul că China este cea mai mare piață auto din lume, reprezentând aproape 40% din veniturile Volkswagen.

- Un studiu recent realizat de compania de asigurări Allianz a estimat că, în cazul în care tendințele actuale se mențin, producătorii chinezi crescându-și cota de piață atât în China, cât și în Europa, constructorii și furnizorii europeni de automobile ar putea să își vadă profiturile diminuate cu zeci de miliarde de euro până în 2030, cele mai afectate fiind companiile germane.

- Deși constructorii auto din Germania au trecut printr-o conversie colectivă la vehiculele electrice și se grăbesc să recupereze decalajul, aceștia nu au încă avantajul competitiv de care s-au bucurat timp de peste un secol cu motoarele cu combustie, domeniu în care sunt lideri. Tehnologia esențială a unui vehicul electric nu este motorul, care este o tehnologie disponibilă în comerț, ci bateria, care se bazează pe chimie, nu pe meșteșugul în inginerie mecanică care a definit conceptul Vorsprung durch Technik (progres prin tehnică).

- În plus, vehiculele electrice evoluează din ce în ce mai mult în produse de divertisment și tehnologie, iar mașinile cu conducere autonomă sunt la un pas de a rula pe străzi. Și dacă există un domeniu în care Germania nu a excelat, acesta este tehnologia digitală. Acest lucru ar putea explica de ce Tesla valorează acum mai mult de trei ori decât toți producătorii auto germani la un loc.

„Cu siguranță avem dificultăți de inovare în ceea ce privește industria germană, precum și o problemă de competitivitate”, a declarat Jens Hildebrandt, care conduce Camera de Comerț Germană din China. Pentru relația economică dintre Germania și China, acest lucru reprezintă o schimbare radicală. Timp de decenii, chinezii au privit industria și ingineria germană ca pe un model. Dintr-o dată, germanii sunt cei care se uită la China. „Marile companii auto chinezești vor trebui în curând să își construiască propriile fabrici în Europa și poate chiar în Germania”, a mai spus Hildebrandt, adăugând că este o tendință care „nu poate fi inversată”.

- Având în vedere tendințele economice nefavorabile, poate că nu este o surpriză faptul că multe dintre cele mai mari companii germane se îndreaptă spre a fi germane doar cu numele. Dacă acest lucru pare exagerat, trebuie luat în considerare exemplul companiei Linde, cea mai mare companie de gaze industriale din lume. Până în acest an, Linde, care a început în anii 1870 prin dezvoltarea de sisteme de refrigerare pentru fabricile de bere, a fost cea mai valoroasă companie din Germania, cu o capitalizare de piață de aproximativ 150 de miliarde de euro. În ianuarie, a decis să iasă de pe bursa de la Frankfurt în favoarea listării la New York.

- Mutarea a urmat fuziunii din 2018 a grupului cu un concurent american, în urma căreia a decis să renunțe la sediul central din centrul orașului München și să se mute la Dublin. În cursul restructurării, Linde a eliminat sute de locuri de muncă în țara sa de origine. Deși Germania rămâne o piață importantă, reprezentând aproximativ 11% din venituri, este doar una dintre multe altele.

- Cazul Linde ilustrează faptul că marile companii germane pot supraviețui și prospera cu sau fără Germania. Pe măsură ce condițiile din țară se înrăutățesc, acestea se vor muta pur și simplu în altă parte. Pentru Germania, însă, acest lucru ar însemna mai puține locuri de muncă bine plătite și venituri fiscale mai mici, ca să nu mai vorbim de amenințarea unui declin economic susținut și a instabilității politice.

- O creștere recentă în sondajele naționale a partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) subliniază aceste mize. Deși ascensiunea AfD a fost determinată de frustrarea tot mai mare cu privire la migrație, o criză economică susținută ar da probabil un nou impuls partidului.

- Un subiect importante de dezbatere în următoarea perioadă va fi asistența socială. Germania are unul dintre cele mai generoase state sociale, cheltuielile sociale reprezentând 27% din economie anul trecut, față de 23% în SUA.

- În condițiile în care Berlinul este presat să cheltuiască mult mai mult pentru apărare, strângerea curelei a început deja, iar în condițiile unui declin economic, situația se va înrăutăți. O prioritate de top pentru industria germană (modernizarea infrastructurii germane care scârțâie) va fi mai greu de finanțat.

Industria germană nu abandonează cu totul țara

- Drumurile, podurile, căile de navigație și alte infrastructuri critice ale Germaniei au o nevoie acută de reparații. Patru din cinci companii germane au declarat că infrastructura precară le îngreunează afacerile, potrivit unui studiu publicat în noiembrie de Institutul pentru Economia Germană (IW).

- Industria germană nu abandonează cu totul țara. Companiile sunt fericite să rămână atâta timp cât guvernul le plătește. BASF a deschis o fabrică lângă Dresda, care produce materiale catodice pentru bateriile pentru mașini electrice și a promis că va continua să investească pe piața germană.

- Pentru a asigura astfel de angajamente însă, guvernele locale și federale au fost nevoite să ofere stimulente generoase. De exemplu, BASF va primi 175 de milioane de euro sub formă de sprijin guvernamental pentru noua sa activitate în domeniul bateriilor.

- În mod similar, în iunie, producătorul american de cipuri Intel a obținut o subvenție de 10 miliarde de euro pentru o nouă fabrică mare în orașul Magdeburg din estul Germaniei.

- Această sumă se traduce în 3,3 milioane de euro pentru fiecare dintre cele 3.000 de locuri de muncă pe care compania s-a angajat să le creeze. În lipsa unui astfel de sprijin, este greu de rezistat la cântecul de sirenă al unor piețe mai accesibile, se mai arată în analiza Politico.

- Finanțarea oferită de legea americană de reducere a inflației (IRA) s-a dovedit a fi o momeală deosebit de atractivă. Volkswagen a dezvăluit în martie planurile de a construi o fabrică de 2 miliarde de dolari în Carolina de Sud, unde dorește să reînvie marca Scout, un 4×4 american popular în anii ’60 și ’70.

- De asemenea, în aprilie, directorii de la PowerCo, compania de baterii a constructorului auto, au anunțat alături de premierul canadian Justin Trudeau o investiție de 5 miliarde de euro într-o nouă fabrică de baterii în Ontario.

- Volkswagen s-a angajat să investească alte miliarde de dolari în America de Nord în următorii ani, pe măsură ce trece la vehiculele electrice. În schimb, în Germania, Volkswagen a renunțat la planurile de a construi o nouă fabrică pentru „Trinity”, un nou SUV electric, optând în schimb pentru retehnologizarea instalațiilor existente.

- Volkswagen, care deține și mărcile Audi și Porsche, a decis să nu construiască o a doua fabrică de baterii în landul Saxonia Inferioară, din cauza costului ridicat al energiei electrice. Dar, în aprilie, compania a anunțat că va investi aproximativ un miliard de euro într-un centru pentru vehicule electrice în apropiere de Shanghai, în China.

- Un sondaj recent realizat de grup industrial VDA în rândul a 128 de furnizori germani din sectorul auto a arătat că niciunul dintre aceștia nu a planificat să își mărească investițiile pe piața de origine. Mai mult de un sfert dintre aceștia plănuiau să își mute operațiunile în străinătate. În ciuda exodului industrial al țării, politicienii germani neagă în mare parte provocările politice și economice iminente.

- Lobby-iștii din industrie susțin că „interdependența” dintre China și Germania va fi pozitivă pe termen lung. Dar o logică similară a condus la cumpărarea de către Berlin a gazului natural rusesc, cu consecințe dezastruoase pe termen lung. Pe scurt, experții susțin acum că „companiile germane s-au expus șantajului, deoarece sunt mult mai dependente de China decât invers”.

Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp