Comisia Europeană intenționează să introducă reglementări pentru reclamele politice de pe rețelele sociale

Foto: frantic / Alamy / Alamy / Profimedia

Să vorbim puțin despre reclamele politice de pe rețelele sociale:

- Regulile stricte guvernează în întreaga Europă modul în care media tradițională funcționează în timpul alegerilor electorale.

- Cu toate acestea, există foarte puține legi care reglementează ceea ce pot sau nu pot face companiile de social media în timpul alegerilor, iar acest lucru reprezintă acum o problemă pe care Comisia Europeană intenționează să o rezolve prin introducerea unor reglementări pentru reclamele politice care se vor aplica în toate țările UE.

- Pe măsură ce tot mai mulți oameni consumă știri prin intermediul platformelor precum Facebook, Tik Tok, Instagram ori Twitter, dar și pe măsură ce veniturile din publicitate încep să se mute spre acestea, rețelele sociale au început să reprezinte o amenințare extrem de mare pentru ideea de alegeri corecte și transparente.

Companiile din spatele celor mai mari rețele sociale au ca unic scop profitul, iar pentru acest lucru oferă servicii de marketing altor companii care doresc să direcționeze publicitatea către utilizatorii de pe o rețea socială care se potrivesc cel mai bine cu ce vor acestea să promoveze.

- Pentru a facilita acest lucru, companiile de social media adună și stochează date comportamentale despre activitățile noastre (pe ce facem click, ce ne face să apăsăm butonul de like, comentariile pe care le lăsăm la o anumită postare).

-Cunoașterea acestor lucruri despre fiecare persoană oferă acestor companii o înțelegere detaliată a utilizatorilor săi. Mecanismul este ideal pentru a identifica segmentele de utilizatori care vor fi cele mai receptive la un anumit mesaj sau anunț politic.

- Companiile de social media folosesc, în general, un sistem intern bazat pe inteligență artificială, care funcționează în timp real pentru fiecare pagină ce este prezentată unui utilizator. Mai mult, companiile concurează pentru atragerea clienților, iar algoritmul este cel care alege în final ce va apărea pe o pagină și unde va apărea. Acest model inventiv a fost conceput inițial de Google și a schimbat radical lumea marketingului.

- Pentru că baza modelului stă în colectarea activităților comportamentale ale fiecărei persoane de pe platforme în scopuri de marketing, acesta a fost descris de unii analiști drept „capitalism de supraveghere”.

- Modelul acesta de marketing este suficient de semnificativ atunci când se comercializează produse în spațiul online, dar utilizarea acestui model de marketing în contextul unei campanii electorale este din ce în ce mai discutabilă.

- Publicația The Conversation scrie că un nou nivel de supraveghere și cooperare în afaceri a fost atins atunci când Facebook a început să ofere servicii companiilor implicate în campanii politice. O preocupare deosebită au fost activitățile legate de utilizarea țintirii unui public personalizat la referendumul pentru Brexit din 2016 și la alegerile prezidențiale din SUA pe care le-a câștigat Donald Trump.

 -În ambele cazuri Facebook și companiile implicate în campaniile politice au lucrat împreună pentru a colecta informații despre alegători și pentru a-și efectua propriile analize comportamentale pentru segmentele de interes, folosind, printre altele, judecăți eficiente de personalitate generate de computer, care au fost bazate pe profiluri de Facebook recoltate fără ca utilizatorii să fie înștiințați.

Informațiile lămuritoare furnizate unei anchete parlamentare britanice de către Facebook arată că multe din numărul mare de reclame despre Brexit trimise utilizatorilor au fost înșelătoare. Separat, în SUA, Federal Trades Commission a impus companiei Meta/Facebook o amendă de 5 miliarde de dolari SUA pentru că a indus în eroare utilizatorii și a permis ca profilurile să fie partajate dezvoltatorilor de aplicații de afaceri.

- În 2018, Mark Zuckerberg spunea: „M-am străduit să înțeleg exact ce s-a întâmplat și cum să mă asigur că acest lucru nu se va întâmpla din nou. Vestea bună este că cele mai importante acțiuni pentru a preveni ca acest lucru să se repete astăzi le-am luat deja cu ani în urmă”.

- Cu toate acestea, UE nu este mulțumită cu angajamentul luat de Meta/Facebook și intenționează să adopte o abordare mai dură decât cea avută în trecut.

- În prezent, nu există o definiție utilizabilă și comună a unei reclame politice. Prin urmare, UE trebuie să ofere o definiție care să nu încalce libertatea de exprimare, dar care să permită reglementarea adecvată a pieței. Având în vedere acest lucru, experții de la nivel european se așteaptă ca legea să facă referire la existența unei legături între plată și utilizarea sau crearea unei postări. Acest lucru va ajuta la separarea reclamelor de opiniile personale împărtășite pe rețelele sociale.

- Odată ce un anunț politic a fost identificat, legislația va cere ca acesta să fie etichetat în mod clar ca un anunț despre un rând de alegeri sau un referendum. De asemenea, numele sponsorului va trebui să fie clar, precum și suma cheltuită pentru anunț.

- O problemă majoră a scandalurilor din SUA și Marea Britanie a fost că tehnicile de răspândire au fost folosite pentru a poziționa reclamele politice pe Facebook acolo unde ar putea fi cele mai eficiente.

- Acest lucru a însemnat că au fost utilizate informații potențial sensibile despre persoane, cum ar fi originea lor etnică, profilul psihologic, convingerile religioase sau orientarea sexuală, pentru ca apoi acestea să fie clasificate în grupuri care să fie vizate de reclame.

- Comisia Europeană ar vrea ca acest lucru să nu fie permis în țările UE, cu excepția cazului în care oamenii își dau permisiunea explicită.

- În trecut, reclamele politice au fost livrate persoanelor în propriile lor spații private și, prin urmare, nu au fost deschise examinării publice. 

-Noua legislație europeană va avea ca scop plasarea tuturor anunțurilor politice într-un spațiu deschis, unde vor fi supuse controlului și reglementării publice.

- Comisia Europeană dorește ca aceste reglementări să intre în vigoare înainte de alegerile europene din 2024. Obținerea exactă a reglementărilor va fi o adevărată provocare, iar Executivul comunitar condus de Ursula von der Leyen se află în etapele finale ale discuțiilor pe această temă, după cum susțin sursele de la Bruxelles, care mai precizează că reglementarea reclamelor politice va veni într-o formă sau alta, făcând mai posibilă tragerea la răspundere a companiilor care se află în spatele rețelelor sociale.

- În ceea ce privește România, partidele politice aproape au dublat în 2022 sumele cheltuite pentru presă și propagandă, după cum arată ultimul raport realizat de specialiștii de la Expert Forum. Suma totală cheltuită anul trecut a fost de 101 milioane de lei, comparativ cu 62 de milioane de lei în 2021, iar cel mai mult au cheltuit PSD și PNL.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp