Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Diana Vasile, Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei: „Nu putem controla virusul, dar putem controla cum reacționăm în fața lui”

Diana Vasile, psiholog

În această perioadă dificilă pentru toată lumea, în care istoria se scrie sub ochii noștri în timp real, în care veștile se schimbă de la o zi la alta, total diferite dintr-o parte a lumii în cealaltă, constatăm cât de dependenți suntem unii de alții, dar și cât de fragili suntem în realitate. Bombardați de știri sau de experiențe diferite, reacționăm la rândul nostru diferit. De la indiferență sau inconștiență, până la panică excesivă, percepem diferit știrile, dar percepem diferit și reacțiile celor din jur.

Ne mirăm de ce unii tratează noua situație cu umor exagerat, ni se par inconștienți, în timp ce alții sunt la polul opus. Trebuie să înțelegem însă că o situație cu totul nouă cu care nu ne-am mai confruntat până acum, generează reacții diverse, unele dintre ele noi, unele dintre ele de neînțeles. De aceea, o analiză din punct de vedere psihologic și emoțional este indispensabilă pentru a înțelege mai bine cu ce ne confruntăm, pentru a interpreta corect stările de care ne lovim și pentru a putea să le gestionăm cât mai bine. Iată ce spune Diana Vasile, președinte Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei, într-un interviu pentru Republica.ro

Ce trebuie să știm cu privire la COVID-19, din punct de vedere psihologic și social?

Vorbim în aceste zile tot mai mult despre panică, isterie, frică, anxietate. Sunt reacții normale care apar primele, e firesc să ne speriem de ceea ce nu cunoaștem sau nu înțelegem. Ne întoarcem la emoțiile primitive, ele sunt puse acum în prim plan (am mâncare suficientă?), devenim relativ iraționali în acțiuni, ne lăsăm manipulați de emoții negative. Vedem în astfel de situații de criză cât suntem de fragili de fapt, cât de puțin am evoluat ca ființe vii, cât de puțin ne cunoaștem pe noi înșine. Vedem acum cât de mult depindem unii de alții, cât de importantă este interacțiunea socială, dar și ordinea și structura colectivă și individuală. Nu e de mirare că trăim toate acestea și nici faptul că putem avea reacții extrem de diferite. Oamenii nu se pot decide din prima dacă această boală nouă este banală sau dacă este cu adevărat extrem de importantă, pentru că nu se cunosc nici pe sine, și nici pe virus. Este important însă să rămânem concentrați pe ceea ce putem face, pe respectarea regulilor de igienă și distanțare socială, pe încrederea în capacitățile noastre de a trăi, de a ne recupera, de a ne vindeca.

Cum reușim să fim bine cu noi în aceste momente? Cât de realist e să fim bine cu noi în aceste momente în care nu putem controla ce ni se întâmplă și cum putem găsi soluții în noi, e greu de spus. Specialiștii ne explică de ce simțim ceea ce simțim și ne arată aspecte care țin strict de noi, pe care le putem controla, pentru a trece cu bine printr-o situație de criză. 

Să fim bine cu noi, chiar și în aceste momente, nu este o utopie. Ideal este să acceptăm toate aspectele legate de noi, să fim împăcați cu ele, chiar și cu acele aspecte care sunt mai puțin plăcute, care ne deranjează sau care ne sperie. Trebuie să înțelegem că toate acestea sunt ale noastre, spun ceva despre noi și este important să le acceptăm, fiindcă ele ne ghidează în același timp în a găsi soluții de adaptare. Aș sublinia faptul că avem soluții, dar pentru a le vedea și urma este important să fim împăcați cu toate situațiile neplăcute care se ivesc și să rămânem concentrați, așa cum spuneam, pe capacitatea noastră de bază de a ne echilibra.

Cum susținem profesiile de ajutor în această perioadă? Este foarte important să ne protejăm, dar este cel puțin la fel de important să-i lăsăm pe specialiști să-și facă treaba în condiții cât mai bune. Este important să știm cum să-i lăsăm să ne ajute și să ne ajutăm în același timp pe noi. Medicii, asistentele, brancardierii, polițiștii, pompierii sunt cei mai solicitați în această perioadă și cu siguranță nu pot lucra de acasă. Care sunt riscurile la care se expun acești oameni, în plus față de riscul contractării virusului?

Acești oamenii sunt în primul rând supuși unui risc mare de conflictualitate, există riscul de a intra în conflict cu cei care nu respectă regulile (regulile necesare de igienă și prevenție, păstrarea distanței față de cei din jur, izolarea pe cât posibil sau limitarea contactului cu alți oameni etc). Un al doilea risc poate fi cel al depășirii capacităților personale de a face față situației, din cauza numărului crescut de diverse cereri generate de această criză. De nedorit, dar totul poate escalada până la riscul epuizării nervoase din cauza suprasolicitării profesionale ale acestor persoane. În plus, trebuie să înțelegem că acești oameni sunt la rândul lor părinți, soți, membri de familie la fel de importanți pentru cei dragi ca noi toți, astfel că, pentru ei, presiunea poate fi mult, mult mai mare.

Poate fi această criză o oportunitate pentru aceste profesii?

Da, categoric. Toți acești oameni au acum ocazia de a performa mai bine, de a învăța din meseria lor, de a-și îmbunătăți imaginea socială, înțelegând foarte bine cât de mult depindem noi de ei. Mi-aș dori ca acum să fim și mai mult alături de ei, pentru a nu adăuga asupra presiunii pe care ei o resimt oricum, riscul de a fi acuzați de diverse practici pe care cei mai mulți dintre noi, care nu suntem specialiști, nu le înțelegem oricum. Ne așteptăm, poate, ca ajutorul medical să arate într-un fel, să vină rapid, pentru toți în același timp, ori acest lucru nu este posibil, în condițiile limitate pe care le avem. Și aceste limitări nu sunt doar în România, ci și în restul țărilor. Mi-aș dori foarte mult ca acum să înțelegem necesitatea profesiei lor cu adevărat și să-i sprijinim.

Există în medicină, și în orice altă profesie de ajutor, un prim principiu după care ne ghidăm: să nu faci rău. Acest lucru este valabil și acum. Primul lucru pe care-l putem face cu toții și care ne este foarte la îndemână este să nu le încurcăm sau să le îngreunăm activitatea. Să nu punem și mai multă presiune pe ei. Să respectăm cu strictețe regulile impuse pentru această perioadă, diminuând în felul acesta răspândirea virusului și implict numărul de cazuri de care toți acești oameni trebuie să se ocupe.

Îmi doresc să le putem fi de ajutor prin a le oferi sprijin moral. Acești oameni au nevoie de susținerea și încurajarea noastră, au nevoie de mesajele noastre pozitive, au nevoie să fie degrevați de alte obligații, să fim un umăr pe care să plângă sau o ureche care să-i asculte, să le oferim posibilitatea de a se descărca, de a discuta despre propriile frici și angoase. Au nevoie să fie acceptați în umanismul și în profesionalismul lor.

Care e diferența dintre controlul real și iluzia de control?

Important este să înțelegem că nu avem controlul cauzei tuturor modificărilor din jur, însă putem controla reacțiile noastre la toate aceste situații. Putem să gestionăm ce facem noi. Avem o mulțime de capacități de a controla și câteva soluții (măsurile de prevenție și de izolare sunt primele la care ne putem gândi, noi alegem să le urmăm, și prin urmare le controlăm, e ceva ce putem face). Nu putem controla virusul, e adevărat, nu suntem specialiști, dar putem controla cum reacționăm în fața lui, prin simplul fapt că putem avea grijă de propriul sistem imunitar, iar acesta este din nou, un aspect care ține de noi și de ceea ce putem controla. Sfatul meu este să luăm fiecare etapă așa cum vine, să acceptăm că este un timp necesar transformării și vindecării.

  • Pe Diana Vasile o puteți găsi alături de o echipă întreagă de specialiști în diverse domenii în cadrul Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei (ISTT) – asociație profesională non-profit care promovează în rândul specialiștilor, dar și în rândul publicului larg, cunoștințe despre funcționarea sănătoasă a psihicului. Cu atât mai mult în această perioadă, ISTT vă pune la dispoziție o serie de resurse dedicate situației cu care ne confruntăm, pe care le puteți accesa gratuit, pe site-ul Institutului. Mai mult decât atât, ISTT oferă servicii de asistare gratuită ONLINE tuturor celor aflați în dificultate în aceste momente, precum și cadrelor medicale de la Terapie Intensivă Nou Născuți și cadrelor medicale de la ATI – boli infecțioase. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult