Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Diaspora care vine acasă. Am vorbit cu mii de români care vor să se întoarcă în țară și să pornească o afacere

Familie aeroport

Foto: Guliver/Getty Images

A trecut mai bine de un an de când mi-am asumat că voi găsi 36 de români cărora să le acord, alături de echipa pe care am construit-o, fonduri nerambursabile în valoare de 1,26 milioane de euro. Unii cred că suntem nebuni, alţii zâmbesc surprinşi. „Cine şi-ar dori să se întoarcă în România odată ce s-a stabilit în afară?”. Adevărul e că sunt neaşteptat de mulţi cei care vor să vină înapoi.

Ro-Win, programul pe care îl conduc este parte din Diaspora Start-Up, un proiect în cadrul căruia Uniunea Europeană acordă 76 de milioane de euro doar pentru români care vor să-şi pornească o afacere acasă.

Din ianuarie până acum am vorbit cu mii de români din diaspora. Am organizat câteva zeci de întâlniri în Olanda, Belgia, Franţa, Danemarca, Germania sau Marea Britanie şi am dialogat în permanenţă cu mulţi dintre ei pe Facebook.

Sunt tineri, au ceva experienţă vor să contribuie la dezvoltarea României. Asta ar fi vestea bună, mai mult de jumătate dintre ei au sub 35 de ani. Mii de români care au văzut ce le poate oferi Occidentul, dar care ar prefera să construiască ceva aici.

Şi nu doar că sunt tineri, dar sunt şi foarte bine pregătiţi. Aproape 90% din ei au studii superioare, au diplome de master şi doctorate la universităţi prestigioase din vestul Europei, ar putea fi angajaţi de companii de top din orice colţ al lumii.

Şi cu toate astea vor acasă.

De ce? Pentru că și-au dat seama că cele mai multe oportunităţi sunt aici. Unii vor să-şi deschidă birouri de arhitectură şi design, alţii au în plan start-up-uri în domeniul printării 3D, mulţi se gândesc la o afacere în Horeca sau IT.

Cules de căpșuni - Getty

Și am mai descoperit ceva. Este nevoie de un Diaspora Start-up pentru mediul rural și pentru afaceri în agricultură. Acest lucru nu este posibil în prima iterație a programului, dar sper să fie în a doua, dacă va exista.

Am întâlnit români care au deja bani strânşi pentru a porni o afacere şi pentru care fondurile de la UE ar fi doar o completare. Mame care sunt dispuse să muncească de două ori mai mult pentru a fi aproape de copiii lor, familii tinere care vor să îşi crească copiii în ţara natală. Aceşti oameni există dincolo de graniţe, însă prea puţini le spun povestea.

Toţi cred în România şi în ceea ce are de oferit. Cei mai mulţi ştiu care sunt provocările care îi aşteaptă în ţară, însă sunt hotărâţi să muncească din greu pentru un viitor mai bun. 

Cum i-am putea încuraja şi pe alţii să facă pasul? Construind un mediu de afaceri predictibil, susţinut cu adevărat de autorităţi, prin decizii care să încurajeze antreprenoriatul. În zecile de întâlniri pe care le-am organizat cred că „predictibilitate” este cuvântul pe care l-am auzit cel mai des.

Din păcate, veştile cu care aceşti români sunt bombardați zilnic în social media nu sunt încurajatoare. Pe lângă cei care au luat decizia de a se întoarce, mai sunt mulţi alţii care privesc cu neîncredere demersul nostru. Contextul politic a făcut ca lucrurile să se mişte mai greu, iar la asta s-a adăugat şi confuzia cu programul Start-Up Nation.

În timp ce în ţară rulau ştiri despre problemele acelui program, noi ne străduiam să-i convingem pe românii din diaspora că banii de la UE nu sunt o himeră. Și am auzit lucruri precum:

„Am strâns în 5 ani banii pe care îi avem de investit în România, o să fim mulțumiți dacă îi recuperăm în 5-10 ani. Până atunci sperăm să trăim într-o Românie mai bună." (Maria, Copenhaga)

„Nu vreau să fac agricultură pentru străini, mi-aș dori să muncesc pentru România." (Andrei, Stuttgart)

„Cât timp țara noastră ne va oferi oportunități, noi vom încerca să le valorificăm. Mi-ar plăcea să contribui cu ceva chiar dacă rămân aici". (Un român la întâlnirea din Bruxelles)

Poate că nu toţi vor reuşi cu afacerile lor, poate că în această etapă a programului Diaspora Start-Up nu se vor întoarce mai mult de 1-2000 de români, însă e îmbucurător să descoperi că există oameni care cred în România şi care privesc spre viitor cu speranţă.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cum accesam astfel de fonduri? Investiție in agricultura (acasă in mediul rural!).
    • Like 0
  • Bogdan check icon
    True story:.

    Prin jurul anului 2010, compania la care eram angajat a decis sa treaca toti angajatii pe PFA cu norma de venit ca sa fie epic pentru toata lumea. Toate bune si frumoase pana la a infiinta efectiv acel PFA. Mi se zbate un ochi cand imi aduc aminte... cozi interminabile, informatii lipsa sau incomplete, la modul ca una citesti pe Internet sau la afisiere, alta iti zic oamenii de la ghiseu ca trebuie. Agentul de paza de la intrare a fost de cele mai multe ori cea mai de incredere sursa de informatie, fara nici o gluma. Apoi restul minunatiilor. Dosar cu sina. Timbru fiscal. Se inchide ghiseul, veniti maine. S-a blocat sistemul informatic. De 6 ore. In sfarsit, totul rezolvat, PFA infiintat, hai sa mai si muncim. Dupa 2 luni, se schimba legea pentru PFA, si nu mai era epic pentru nimeni. Hai inapoi pe contract de munca. Hai sa desfiintam PFA. Alte dosare, alte distractii, da-i si plateste datoriile, la ghiseu, numerar. Pentru ca atunci nu se inventasera plata cu cardul, ce sa mai vorbim de plata online. Bun am pus cruce PFA-ului, gata viata e din nou simpla.

    Dupa ceva timp, ma trezesc in supermarket ca nu imi pot plati cumparaturile cu cardul. Cu nici un card. Sun la banci, aveti poprire. Pai cum? Pai ANAF. Evident ca imi scapase ceva legat de PFA si mai aveam de dat vreo 100 de lei sau pe acolo. SI evident, iar cozi, iar cereri etc. Si bineinteles ca ANAF nu poate ridica poprirea de pe cont. Nu, nuuuu, trebuie luat cate o hartie pentru fiecare banca si dusa personal la banca sa deblocheze contul. Fabulos.

    Credeti ca asta a fost ultima chestie legata de acel nenorocit de PFA? Haha nu. Peste inca un an sau doi iar conturile poprite. Si la acea vreme ANAF deja evoluase, putea pune poprire pe cont si pe o anumita suma si daca banca autoriza, suma pleca la ANAF. Dar chiar si asa, bineinteles ca era aceeasi procedura pentru de-poprire, si bineinteles ca lua suma datorata din toate conturile pentru ca pantof si cartof. Cand am intrebat ce-i cu suma aia (vreo 50 de lei) pai ca nu ati platit tot impozitul pe norma de venit. Pai cum ca uite chitanta, am platit. Pai nu ca trebuia platit pe 3 luni si ati platit pe 2. Pai atat a functionat PFA, uite aici. Mda nu pe minim 3 luni se plateste. Epic.

    Am renuntat sa ma bat cu ei sa recuperez sumele pe care le-au luat cu japca pentru ca erau prea mici sa conteze si sa se merite efortul.

    Daca toata telenovela asta e pentru un nenorocit de PFA, nu vreau sa ma gandesc cam ce ar presupune infiintarea unei firme. Birocratia sinistra si cadrul legislativ volatil descurajeaza orice antreprenoriat in Romania. Si e mare pacat pentru ca sunt atatia oameni cu idei de afaceri geniale in urma carora Romania ar beneficia enorm. De ce ai vrea sa deschizi o afacere in Romania? De ce nu ai deschide-o in UK de exemplu, unde ia 15 minute infiintarea firmei, se face online, fara probleme. Statul nu te trateaza ca pe un infractor. Tot ce tine de birocratie se face online sau prin posta, fara bataie de cap. Mai putin ce tine de Home Office, da aia e din alt film.

    Speranta moare ultima, cred ca asta ar fi un motiv. Speranta ca in Romania se mai poate face ceva si se mai poate schimba ceva. Din pacate la cum se prezinta lucrurile, ma indoiesc ca prea curand va fi ceva bine, Initiativele de genul sunt admirabile, dar cum spunea cineva aici, 70% din noile afaceri esueaza in Romania. Si atunci, la ce bun?
    • Like 2
  • Ca la noi la nimeni !
    La 3 ani și jumătate de la debutul procesului în dosarul victimelor incendiului de la Colectiv, judecata se reia de la zero urmare a faptului că, între timp, un judecător s-a pensionat !!
    În lumina acestei cutume judecătorești, mă îngrijorează gândul că, dacă cumva instanța de apel îl va "pensiona anticipat" pe Dragnea la 3 ani și jumătate cu executare, așa cum a hotărât instanța de fond, programul de guvernare va trebui reluat de la zero ! Vestea bună este că el, programul de guvernare, nu s-au mișcat din această poziție, iar reluarea sa de la zero va trece neobservată, ca și până acum !!
    Într-o atare ipoteză de lucru, ar mai fi un motiv de neliniște. E greu de imaginat cum se va descurca doamna premier Dăncilă cu bilanțul guvernării până în 20 20, fiind nevoită s-o ia iar de la zero !
    • Like 0
  • Totusi, e cineva care a revenit din diaspora a deschis o afacere in romania si primit cei 40 mii? Intreb pt un prieten.
    • Like 2
  • Am fost acum doua saptamani la ICR Londra la o prezentare a acestui model de finantare pentru start-up-uri. De ce? Pentru ca reclama pe care am citit-o spunea ca in cadrul programului se acorda, in afara de pana la 40.000 euro, si consultanta in afaceri. Acuma, pentru ca eu am afacerea mea, am creeat produsul si am nevoie doar de consultanta, m-am dus.
    Bani pe biletul de tren, sacrificat toata sambata, dar am zis, hai sa incerc.
    Cand am ajuns acolo am aflat ca, de fapt, miza era un curs de "atreprenoriat". Oamenii incercau sa te convinga sa urmezi cursul respectiv. Cand le-am spus ca nu ma intereseaza banii ci doar consultanta am fost catalogat drept "milionar excentric". Am stat pana s-a terminat prezentarea ca sa nu le stric apele prezentatorilor. La final, Mihai, unul dintre prezentatori a stat cu mine de vorba despre afacerea mea. Am incercat sa-i explic despre ce este vorba, nu prea a inteles, i-am lasat cartea mea de vizita cu rugamintea sa viziteze website-ul si sa-mi dea un feedback (zicea ca lucreaza cu firme de consultata serioase in Bucuresti).
    Chestiunea este ca exista un instrument al internetului care imi permite sa vad cina a vizitat site-ul. Pe scurt, Mihai nu a vizitat nici un website.
    Personal cred ca programul asta este o cacialma. Hai noroc!
    • Like 4
    • @ Bogdan Misaila
      cox check icon
      Eu cred ca ați greșit fundamental. Consultanța făcea referire la start-up, nicidecum la afaceri pornite. De fapt pentru programul start -up derulat în tara una din condițiile este/era ca firma sa fie nou înființată.
      În alta ordine de idei, în tara programul funcționează, s-au dat banii. Ce argumente aveți când spuneți ca programul este o cacealma ?
      • Like 0
    • @ cox
      Oi fi gresit, nu zic. Poate ne puneti si link-ul cu reclama pe care ati promovat-o pe FB. Ca sa ne lamurim...
      • Like 1
    • @ Bogdan Misaila
      cox check icon
      Sunteți sigur ca eu am promovat o reclama pe FB ? Sunt curios s-o văd.
      Va spuneam numai ca acea consiliere despre care pomeniți are loc strict în cadrul programului, ca cititor, fără nicio legătură cu programul. Ca ați înțeles altceva e problema dumneavoastră ...
      • Like 0
    • @ cox
      Eu o tin ca cucu pe craca. Daca gasiti reclama de pe facebook sponsorizata, in legatura cu programul respectiv sa-mi spuneti si mie aici. Link-ul ar fi ideal.
      O zi buna.
      • Like 0
    • @ Bogdan Misaila
      cox check icon
      Puteți s-o țineți cum vreti. Eu zic una și dumneavoastră înțelegeți alta. Puteți caut singur ceea ce doriți. Aveți Google la dispoziție. Spor !
      • Like 0
    • @ cox
      Cum sa furi 40000 de euro legal. Aia de Bruxelles probabil ca stiu, ca nu-s prosti, noi suntem fericiti ca "i-am facut", si cam atat. Interes pentru afacerea propriu-zisa? ZERO!
      • Like 0
    • @ Bogdan Misaila
      cox check icon
      Repet, nu am nicio legătură cu acest program sau ceva de genul, dar cunosc câțiva oameni ce au accesat varianta din țară, care este aproape identică. Lucrurile nu sunt chiar "Cum sa furi 40000 de euro legal". Sunt o gramada de condiții și restrictii. Banii sunt chiar urmăriți și nu poți sa faci ce te taie capul cu ei. Se justifica fiecare bănuț. Și când spun asta chiar mă refer și la moneda de 1 ban. Așadar, citiți condițiile cu atenție, apoi discutăm.
      • Like 0
    • @ cox
      N-ai nici o treaba da' raspunzi imediat. Hehehe!
      • Like 0
    • @ Bogdan Misaila
      cox check icon
      Cum facem ? Îți trimit o adeverință & CV-ul ? Ori copie după cartea de muncă ?
      Hmmm ... Glumesc !
      Așa procedez eu cu habarnistii care se cred importanți !
      • Like 0
  • Vă provoc la un simplu exercițiu: studiați programul cu atenție apoi faceți un calcul cât din suma alocată acestui program ajunge efectiv în mâinile "beneficiarului" și veți ajunge la un rezultat surprinzător, mai puțin de jumătate reprezintă finanțarea care ajunge la antreprenori !
    Acum, logic, ar trebui să vă gândiți unde merge grosul finanțării. La expertiză, desigur !
    Aia pe care încearcă să ne-o vândă nenea ăsta care scrie articolul de parcă ne roagă cu bani gratis și noi ezităm ca proștii !
    Ce nu ne spune pișicherul, ca orice antreprenor care NU se (și ne) respectă sunt următoarele:
    1. NU există bani gratis niciunde ! Într-o formă sau alta mereu "beneficiarii" vor plăti pentru ei; în cazul de față prin însăși structura programului care vrând să evite polarizarea economică are niște zone de "restricție" cum ar fi Bucureștiul și dacă nu mă înșel Cluj, Timișoara, Constanța, adică exact centrele economice în care un antreprenor are șansele cele mai mari să reușească (O să explic motivele într-un articol separat) în ciuda concurenței mai mari.
    Deci, dragi candidați la bani gratis, veti fi nevoiți să alegeți zone în care puterea de cumpărare a clienților dvs. va fi foarte mică iar publicul țintă precar. Ceea ce ne duce la punctul 2.
    2. Nu orice individ are în sânge antreprenoriatul iar un curs de câteva luni de zile nu te pregătește pentru această aventură excitantă dar deloc ușoară iar faptul că ai expertiză într-un anumit domeniu te ajută să demarezi afacerea dar nu îți oferă garanția succesului !
    Nu de alta dar antreprenoriatul este despre leadership, creativitate, perseverență, nervi de oțel și inspirație cât cuprinde !
    3. Statisticile spun că, în UE procentajul de eșec al unei afaceri proaspăt demarate este de peste 50%. În România, cu toate condițiile economice vitrege rata este de peste 70% !
    4. Condițiile programului sunt discriminatorii prin simplul fapt că sunt excluși românii care, din cauza birocrației excesive și a unor funcționari RĂUVOITORI au ales pașapoartele CRDS și deci, nu mai sunt posesorii unei CI. La care se adaugă faptul că dacă ești din București ești forțat să îți faci afacerea într-o zonă defavorizată și ești dezavantajat de faptul că nu cunoști condițiile locale, nu ai timp suficient să cunoști piața locală.
    Ca antreprenor trebuie să găsești soluții la probleme și nu invers așa cum pare că fac eu în comentariul de față dar o analiză de aprofundată de risc este absolut necesară pentru a mări rata de succes a unei afaceri.
    Teoretic cel puțin, dar lăsați-mă să fiu sceptic totuşi, programul are și o parte pozitivă în sensul că expertiza nu se rezumă doar la demararea afacerii ci continuă cu o monitorizare activă, în sensul că cei care te-au preluat și făcut eligibil pentru această finanțare trebuie să îți ofere suportul necesar pentru a depăși inerentele probleme care apar de-a lungul unui business.
    • Like 0


Îți recomandăm

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult

Mara Popescu

Mara Popescu este singura studentă româncă la medicină la King’s College din Londra, o pestigioasă instituție de învățământ. Este frumoasă, are 18 ani, e matură și echilibrată, este logică și structurată, ca și cum vârsta ei ar fi scrisă doar pe hârtie.

Citește mai mult