Sari la continut

De șapte ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Digitalizarea României: 7 motive pentru care suntem la coada Europei

laptop - it

Foto: Wavebreak / Profimedia

Am scris într-un articol anterior despre situația în care se afla România în anul 2020 din perspectiva digitalizării.

Deși industria IT a explodat în ultimii 20 de ani și ne place să ne numim un „Silicon Valley al Europei”, România este în continuare la coada clasamentului european privind digitalizarea, ocupând locul 26 din 28 de țări, depășind doar Bulgaria și Grecia:

(Sursa) (clic pe imagine pentru a mări)

De ce România se află la coada clasamentului în condițiile în care industria IT este recunoscută în întreaga Europă și nu numai? Din punctul meu de vedere există mai mulți factori cumulați care au dus la situația actuală. Voi încerca în cele ce urmează să-i menționez în ordinea importanței.

1) Lipsa de investiții în educație și cercetare

Din nefericire educația a fost întodeauna o “Cenușăreasă” a sistemului. Din 1989 până astăzi, învățământul s-a degradat încontinuu și pare că nimeni nu este dispus să oprească declinul. Deși pe hârtie România ar trebui să investească 6% din PIB în Educație, în realitate, de-a lungul anilor sistemul de învățământ a beneficiat de maxim 3% din PIB :

2020 : educație + cercetare, 30,5 miliarde lei, adică 2,7% din PIB

2019 : 29,93 miliarde lei, adică 2,19% din PIB

2018: 23.79 miliarde lei adică 2,21% din PIB

2017: 25,02 miliarde lei, adică 2,86% din PB

2016: 27 miliarde lei, adică 2,85% din PIB

2015: 25 de miliarde lei adică 3,23% din PIB

(sursa)

Din această sumă mai mult de jumătate se duce pe salarii (67,52%) iar din ce mai rămâne presupun că investițiile sunt infime.

Și la acest capitol, ca și la digitalizare România se află la coada clasamentului în Uniunea Europeană, lucrurile fiind corelate:

(clic pe imagine pentru a mări)

Din păcate, niciodată în cei 30 de ani scurși de la Revoluție, România nu a investit în educație, iar rezultatele le vedem azi (cel mai slab scor la testele PISA și TIMSS, procentul foarte mare de analfabeți functionali pe care îi scoate școala românească) și le vom vedea și mai bine în următorii 20 de ani.

Deși instituțiile statului nu acordă prea multă importanță nici educației și nici cercetării, investitorii străini consideră că România trebuie să investească masiv în această zonă pentru a rămâne atractivă pe piața internațională :

(Sursa) (clic pe imagine pentru a mări)

Eu sper ca măcar în ceasul al 12-lea, după mii de reforme eșuate, după ce școlile stau închise de luni de zile din cauza COVID, deși în Europa au continuat să rămână deschise, Guvernul României va considera educația prioritatea numărul 1 a României și va investi în viitorul nostru.

Din păcate, toate guvernările care s-au succedat la Palatul Victoria au considerat învățământul un centru de cost nu un centru de producție, de aceea a fost neglijat an de an. Investițiile în acest domeniu își văd roadele în timp, când generațiile de elevi ajung în câmpul muncii și cum România a avut rareori o strategie pe termen lung și s-a concentrat doar pe a stinge incendiile momentului, ultimul loc la testele PISA nu este deloc surprinzător.

Învățământul românesc îmi pare încremenit în timp, în curriculă nu există materii esențiale pentru lumea în care trăim: spre exemplu robotica, informatica la clasele mici, STEM ; învățăm pe de rost comentarii într-o eră în care memoria nu mai joacă un rol așa de important, informația fiind foarte accesibilă, nu ne dezvoltăm gândirea critică, abilitățile de a vorbi în public, abilitățile digitale, creativitatea și imaginația.

În afară de cele spuse mai sus ne confruntăm și cu o lipsă acută de cadre didactice cu o pregătire corespunzătoare, învățământul nemaifiind o carieră atractivă pentru tinerii de astăzi. Și se pare că unele cadre didactice, în anul 2021, sunt mai interesate de cursurile de numerologie decât de digitalizare, ceea ce este într-adevăr îngrijorător.

2) Lipsa de strategie și coerență în programele guvernamentale

Estonia, țara etalon în domeniu, a început să investească în digital din 1994, când guvernul a semnat primul act politic pentru digitalizare, iar în 1999 a apărut primul serviciu online.

În România nu-mi amintesc până de curând (alegerile din 2020) să fi văzut în agenda vreunui partid politic important subiectul digitalizării, deși din punctul meu de vedere este obligatoriu ca orice program de guvernare să conțină acest punct. Ce-i drept, după „autostrada zburătoare” a lui Oprescu și „revoluția în trafic” a doamnei Firea, mi-am pierdut interesul în a citi programele electorale. Dacă din întâmplare a apărut acest subiect pe agenda vreunui partid politic, înainte de 2020, mea culpa.

În orice caz, chiar dacă apare sau nu, în afară de inițiativa de scurtă durată de pe vremea guvernului Cioloș, nu-mi amintesc ceva notabil înainte de pandemie. Anul trecut a luat ființă un nou organism: “Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei (ADR)” și din câte știu își propun lucruri destul de ambițioase. Am văzut și că s-a înființat un minister al cercetării și digitalizării, iar în programul de guvernare apar câteva prevederi interesante cum ar fi spre exemplu introducerea informaticii în clasele primare. Să sperăm că vor reuși și că nu vor fi iar inițiative sortite eșecului.

3) Lipsa de specialiști la nivel guvernamental

Din nefericire, specialiștii IT nu sunt atrași de ideea de a lucra cu statul. Mediul privat oferă atât o salarizare, cât și o flexibilitate mult mai mare.

Am câțiva prieteni care au lucrat în diverse instituții administrative ca IT-iști și toți au migrat spre privat din cauza salarizării mult sub piață. Bineînțeles, aceștia pot fi excepții, însă mă îndoiesc. Pe lângă salarizare, o altă problemă o reprezintă plafonarea profesională, perspectivele de evoluție fiind destul de reduse.

4) Lipsa de înțelegere a fenomenului IT

Din nefericire, politica românească ne-a demonstrat de foarte multe ori că nu ține pasul cu vremea și vremurile. Dat fiind că în Parlamentul și Guvernul României au poposit vremelnic diverse figuri pitorești mai vechi sau mai noi, consider că mulți dintre cei ajunși la putere pur și simplu nu au capacitatea de a ințelege în ce direcție evoluează lumea și ce ar trebui să facem pentru a ne adapta noilor realități.

De altfel, lipsă de viziune vedem și în mediul privat, iar din perspectivă istorică se pare că nu este pentru prima oară când România și-a gestionat anacronic prioritățile față de tendințele mondiale.

Din păcate lipsite de viziune sunt și unele companii IT din România, dar în general, aici, piața fiind foarte competitivă nu există loc de foarte multe greșeli.

5) Rezistența aparatului birocratic

Dacă s-ar automatiza și digitaliza majoritatea serviciilor publice, probabil un aparat birocratic supradimensionat nu și-ar mai avea rostul. Am citit la un moment dat un articol în care se spune că primăria Bucureștiului are de 4 ori mai mulți funcționari decât primăria Berlinului în condițiile în care Berlinul are o populație de două ori mai mare decât populația Bucureștiului.

Probabil toți acești funcționari se tem pentru pozițiile lor și la fel de probabil susținătorii lor au o problemă în a curăța instituțille statului de fini, cumnați, nași, vecini ș.a.m.d.

6) Acordarea contractelor preferențial

Știm cu toții că de-a lungul timpului toate ințiativele din aria digitalului (e.i. sistemul SIUI în sănătate, contractele cu STS sau alte instituții ale statului) au fost câștigate doar de anumite firme, mereu aceleași. Din păcate unele sisteme, cum ar fi SIUI, deși se doreau revoluționare, au sfârșit în a fi aproape inutilizabile deși banii au fost încasați de către firmele care le-au implementat.

7) Lipsa de interes din partea mediului privat din IT în a lucra cu statul

Majoritatea proiectelor din industrie se adresează clienților externi. Eu personal am lucrat în 18 ani doar cu clienți externi din mediul privat sau public. Acest lucru se datorează tocmai dezinteresului de a participa la licitațiile publice, pentru că există mici șanse de a câștiga contracte în această arie.

Și totuși România exportă în continuare inteligență, iar specialiștii noștri sunt apreciați în toată lumea. Poate a venit vremea să ne folosim resursele pentru a crește România și sper că pe agenda politicului să apară subiectul digitalizării mai des.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Din pacate autoarea abordeaza problema partinitor - aproape exclusiv din punct de vedere al firmelor private in relatia lor cu statul care le plateste... Nu sunt de acord cu faptul ca OBSTACOLELE DIGITALIZARII IN ROMANIA AR FI (DOAR) SAPTE - si acelea SUPERFICIAL DENUMITE SI IDENTIFICATE DAR NEDETALIATE CU CAUZELE SI SOLUTIILE AFERENTE .. Autoarea nu a auzit, se pare, de "DIGITAL DIVIDE""/ "FOSSE NUMERIQUE" - PRAPASTIA DIGITALA - DEFINITA, DESCRISA, EVALUATA, PREVENITA, TRATATA - NU NUMAI IN STATELE DEZVOLTATE - DE CEL PUTIN 3 DECENII!... A se vedea pe web numeroasele contributii stiintfice - nu gazetaresti !!! - privind manifestarile, cauzele si mai ales, SOLUTIILE reducerii pana la disparitie a prapastiei digitlale (cuvint cheie : DIGITAL DIVIDE BRIDGING)... A cere continuu guvernelor doar bani si alti bani, nu inseamna solutionarea eficace si eficienta a prapastiei.... Am avut si un minister al Societatii informationale , fara ca populatia sa aiba habar ce inseamna aceasta, cum se poate edifica si care sunt criteriile care definesc existenta acesteia....DAR BANII PE INVESTITT IT S-AU DUS PE PROIECTE IT INEFICACE SI INEFICIENTE CACI NU AU FOST ORIENTATE SPRE UTILIZATORI SI CERINTELE ACESTORA (a se vedea informatizarea ANAF, ANPC, etc.)...
    • Like 1
  • Deci, am lucrat acum cativa ani buni intr-un proiect finantat din fonduri europene. Eu aveam un rol administrativ, eram office manager. Conform termenilor contractuali, pe langa expertii straini, in proiect trebuia cooptat un expert local care sa coordoneze munca in cadrul diferitelor componente ale proiectului. Institutia beneficiara a proiectului a propus un astfel de expert. Stiti care erau abilitatile IT ale acelui om??? Zero. Voia sa scrie si el un text in Word si ma intreba cum se trece pe randul urmator..... Ce sa mai vorbesc de excel, sau alt program din Microsoft Office. Omul avea o varsta, intr-adevar, dar asta nu e o scuza, cunosc o doamna de aceeasi varsta care insa isi facuse firma si stia binisor se se descurce pe un desktop in programele esentiale. Sigur, ea lucra in privat iar el batuse apa-n piua la stat de zeci de ani, pe bani buni si nefacut nimic. Asa ca.....
    • Like 1
    • @ andreea dragusin
      Like . Insu' , produs tipic al staulului bugetar ... ,, Las' ca merge si asa '' , strigatul de lupta si crezul care-i anima - daca le mai anima ceva pe aceste fosile , tineri sau mai putin tineri 1 Odata ce te-ai incolonat in turma pascatoarelor bugetivore , esti terminat ! Te anchilozezi cu viteza luminii , pierzi legatura cu viata si economia reala , te deprofesionalizezi , esti ,, obosit ,, mai tot timpul , cu gandul la prime , ,, minivacante ,, si alte ,, drepturi ,, ... ; ce ofera el , angajatul de la stat , in schimbul acestora , el NICIODATA nu-si pune problema ! Parasind teoria , voi veni cu un exemplu personal , din economia reala : decenii , am lucrat cu ingineri / tehnicieni topografi din privat - interesati , rapizi , profesionisti , maleabili , harnici - de mult , unul si firma sa , mi-a executat o dezmembrare & intarusare la un mare teren intravilan , in Ajunul Craciunului ( 24. XII . ), pe o vreme caineasca , lapovita, frig , etc - eu , la randul meu , aveam un termen dat clientilor - lucrarea a trenat luni de zile datorita noianului de aprobari , avize, adrese ; alti topografi , lucratori la Stat , la Oficiul de Cadastru de Sector sau PMB , - niste pretiosi , guralivi , lenesi , importanti , lesne doritori de SPAGA -raspund pentru ce scriu ! , evident vrei nu vrei , cand esti incoltit , dai , ca altfel , lucrarea-ti iese ,, in termen legal ,, ...adica pe 32 ale lunii ... Nasol . Sa vezi ce-i prin Primarii , vrei un Certificat de Urbanism , PUD, PUZ , etc , scuzati-ma , ai pus-o ! Exista o solutie ! EXTERNALIAREA lucrarilor administrative , financiare , juridice , tehnice din aparatul de Stat catre firme private - cu varful de lance al tehnologiei noilor vremuri , DIGITALIZAREA . Astfel , cateva zeci de mii de IT-sti & profesionisti asociati -contabili , juristi, topografi , arhitecti , urbanisti , ingineri , etc . vor face treaba catorva sute de mii de paraziti si fosile prea gras platiti , pentru cat ofera si care mai rau , ne tin pe loc sau ne trag inapoi ! Sanatate si spor unora si odihna mmuuulta si muuulte minivacante , altora !...
      • Like 1
  • Nume check icon
    Din ce am inteles eu suntem mai mult furnizori de servicii IT decat "creiere" care dezvolta aplicatii noi, prin urmare „Silicon Valley" al Europei cred ca este cam exagerat...
    In rest cred ca industria de IT reflecta polarizarea continua a societatii romanesti in care unii sunt foarte foarte buni si alti foarte foarte ne-buni si din ce in ce mai putin cei din mijloc.
    Prin urmare - in linie cu educatia si analfabetismul functional - este normal sa avem astfel de rezultate.
    • Like 1
  • Abilitatile digitale prima conditie pentru orice functionar public,pana la ultimii SEFI fiindca intre acestia mai sunt care scriu cu creionul,ori in cel mai bun caz topaie cu doua degete de la doua mani pe tastatura sa intre pe internet.
    Germania a infiintat un minister al digitalizarii ,desi la ei totul este digitalizat,pentru a face cercetare in digitalizare,sa raspunda la toate nevoile noi ale societatii.
    • Like 2
    • @ Nicolaie Apolzan
      Like . Absolut corecte observatiile dumneavoastra . Pana cand , iertata-mi fie blasfemia , un Isus cu biciul in mana , nu va intra in Templul Administratiei romanesti , vom ramane cantonati pe primul sau dupa caz , pe ultimul loc , in statisticile Uniunii Europene . Permiteti-mi sa fac o mentiune cu referire la Germania pomenita de catre dumneavostra : nemti , nemti , dar comunismul a lasat grele metehne in urma , in Estul tarii . Relatez . Multi ani in urma , tanar si nelinistit , pui de capitalist roman , am batut ,, la pas ,, fosta RDG , in cautare de/si cumparare ., de camioane IFA , scoase la reforma , in urma Reunificarii ; in acest sens si ca urmare a lungului periplu prusac , am batut cele 5 noi landuri , autobaze , CAP -uri ( LPG) , uzine , camp-uri ale fostei armate nationale a RDG (NVA) toate , mai mult sau mai putin muribunde : Leipzig , Halle , Jena, Weimar , Rostock , Branderburg , Schwerinn , Eisenach , Dresda , etc , etc , - peste tot , aceiasi gusati , aceiasi lene , pofta de chiverniseala , deschidere la spaga , la ban nemuncit ... as putea scrie un roman , doar cu experientele est germane ... in oglinda dealtfel cu cele mioritice ..( oftez ...) . Functionarul public , domnule Apolzan , situat intre Potsdam si Vladivostok , are cam aceiasi mutra , metehne , apucaturi , tare - probabil vor trebui multe decenii sau chiar , generatii , ca acesta sa -si schimbe mutra cu un chip ... Atat cat putem insa , noi cei din Economia Reala , sa le facem viata un cosmar - noi , suntem motorul schimbarii si antidotul patologiilor acestora ! Sanatate !
      • Like 0


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult