Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Dimineața de după beția Brexit: de ce-i doare capul pe români?

 În ceea ce a devenit o brutală manifestare a democrației, cetățenii britanici au decis să părăsească Uniunea Europeană. O decizie care șochează, acum când voturile s-au numărat, după ce zilele trecute partizanii rămânerii în Uniune erau destul de optimiști că vor câștiga.

Dar nu te poți încrede întotdeauna în sondaje, așa că Europa s-a trezit azi de dimineață cu o durere de cap teribilă, în mijlocul unei panici greu de descris și cu consecințe din ce în ce mai greu estimat. Dar în același timp a fost o decizie luată în majoritate de poporul britanic, fapt care nu se pune la îndoială în insulă, acolo unde dreptul de a-și exprima opinia rămâne sfânt, și chiar „ un serviciu public pentru care ar trebui să fim recunoscători”, în cuvintele lui John Stuart Mill.

Cuvântul de ordine însă, la câteva ore de la aflarea rezultatului, este panica, declanșată de o multitudine de reacții emoționale și viscerale. Spiritele animale, fenomenul atât de bine studiat de economiștii adepți ai teoriei comportamentale s-au manifestat și acum, reacțiile agenților economici pe piețe fiind abrupte și la o primă vedere apocaliptice: bursele europene au deschis în cădere, lira s-a devalorizat până la nivelul din 1985 și în general dansul isteriei de masă însoțește rezultatul acestui referendum. 

Ar trebui însă să ne abținem să ne alăturăm acestor reacții, pentru că acestea sunt binecunoscute și studiate și fac parte din natura umană emoțională. Ele vor continua să persiste pe termen scurt, până când jocul arbitrajului economiei de piață va reechilibra piețele și speculatorii care își păstrează gândirea rațională vor profita foarte mult de pe urma acestei prăbușiri bursiere. Undeva, Warren Buffet își scoate carnetul de cecuri și se pregătește să cumpere acțiuni în companiile pe care le-a urmărit de mult timp și care acum par mult mai ieftine și subevaluate de piață, deși valoarea lor fundamentală și economică nu s-a schimbat cu nimic.

Punctul sensibil care va trebui abordat de autoritățile noastre îl reprezintă migrația și situația românilor din Marea Britanie, expuși din ce în ce mai mult presiunilor xenofobe și victime fără voia lor ale populiștilor și extremiștilor britanici, care îi arată cu degetul de pe paginile sclipitoare ale tabloidelor britanice.

Cătălin Bizdadea

Revenind la Brexit, în ciuda verdictelor și previziunilor care abundă din toate părțile, nu cred că știm cu exactitate în momentul de față ce se va întâmpla, cel puțin nu pe termen mediu sau lung. Dacă Marea Britanie va avea de suferit, dacă Europa va avea de suferit, dacă ambele vor avea. Vor trece multe luni, chiar ani până când consecințele reale ale acestei decizii se vor face simțite. Urmează deocamdată un lung proces de negociere între Marea Britanie și EU, care poate aduce multe alte surprize. Marea Britanie este una dintre cele mai bogate state din Uniune și cu siguranță va avea resursele să treacă cu bine peste această separare. Vor fi, în mod inevitabil, repoziționări consumatoare de timp și resurse pentru că multe din legăturile juridice, economice și politice dintre Uniune și insulă vor trebui rupte și refăcute. Nu toate însă, pentru că Marea Britanie va avea forța să mențină acele înțelegeri care îi sunt favorabile, așa cum de exemplu acum Norvegia beneficiază de multe din reglementările Uniunii fără a fi membră.

Ceea ce știm însă este că acest vot a fost precipitat și susținut de multitudinea partidelor și mișcărilor naționaliste și extremiste de pe continent și din insulă, iar unul dintre motivele esențiale pentru care oamenii au votat  „leave” a fost frica indusă față de străinii care vin să le fure locurile de muncă. Este o motivație primară, dar extrem de eficientă, folosită de-a lungul timpului de adepții izolaționismului și care încheagă în spiritul ei mentalități conservatoare, dar și un tipar de comunism vechi și o dorință de protecționism incompatibilă cu progresele economiei moderne. Aici este principalul pericol al acestui vot. Dacă acest vot ar fi fost o reacție onestă și de înțeles la politicile rigide și de multe ori deformate ale Uniunii Europene, care au permis fracturi importante între statele membre, culminând cu criza datoriilor suverane, atunci Brexit-ul ar fi putut fi interpretat ca o necesitate de a elimina o dictatură supranațională și de reîntoarcere la nevoile de autodeterminare individuală care au stat la baza laissez-faire-ului anglo-saxon.

Dar efectul este cel de izolare și retragere în sine, amestecat cu o xenofobie care nici măcar nu mai este disimulată. Pe valul acestui vot au început deja să se înalțe celelalte vârfuri de lance ale separatismului și extremismului continental, în frunte cu Marine le Pen și cortegiul său de anacronisme sociale și politice care pregătește deja aceeași furtună și în Franța, țară aflată într-o fractură socială continuă, zguduită de mișcări de stradă împortiva reformelor pe piața muncii, reforme care sunt inevitabile din cauza falimentului modelului socialist francez de ultra-wellfare state.

Pentru România, Brexitul va fi o veste bună sau rea în măsura în care va fi o veste bună sau rea pentru Uniunea Europeană. Sentimentul antieuropean nu este foarte dezvoltat la noi, ceea ce ne pune la adăpost de un posibil conflict deschis cu UE, așa cum s-a întâmplat în Polonia sau Ungaria. Pe termen scurt, șocurile de pe piețe vor fi bineînțeles resimțite și la noi, dar având în vedere că expunerea noastră directă (comercială și financiară) pe Marea Britanie este scăzută, nu ne putem aștepta la un șoc. Punctul sensibil care va trebui abordat de autoritățile noastre îl reprezintă migrația și situația românilor din Marea Britanie, expuși din ce în ce mai mult presiunilor xenofobe și victime fără voia lor ale populiștilor și extremiștilor britanici, care îi arată cu degetul de pe paginile sclipitoare ale tabloidelor britanice.

Principalul șoc politic al anului 2016 s-a întâmplat. Uniunea Europeană nu va mai fi la fel, iar perioada care urmează și la capătul căreia Marea Britanie va ieși oficial va trebui să fie folosită responsabil de liderii continentului pentru a înțelege că o reformă reală este necesară la nivelul însuși modului de funcționare al Uniunii Europene, ca o condiție de acum absolut necesară pentru viitorul celei mai importante construcții politice din istoria omenirii.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Waa Zaa Waa Zaa check icon
    Este usor sa judeci fara sa intelegi foarte bine fenomenul.
    Totul incepe cu mult timp in urma, in 1961, atunci cand Franta s-a opus aderarii UK la UE.
    Dupa multa lupta politica locala, cu multe jocuri de culise, o minoritate politica foarte determinata a reusit sa obtina un vot majoritar in Parlamentul britanic si acceptul UE pentru aderare.

    La acel moment, majoritatea populatiei era impotriva aderarii si s-a simtit tradata de jocurile politice care au permis aderarea.

    Cu alte cuvinte, UK a aderat la UE impotriva vointei populare, un act nedemocratic.

    Acum, cei care nu au avut ocazia sa spuna NU in 1967, si-au luat revansa. Nu s-au gandit la impactul asupra copiilor si nepotilor, cu la repararea unei nedreptati istorice. Acesti votanti varstnici au trait toti acesti ani criticand fiecare decizie luata la Bruxelles care contrazicea bunul simt britanic. Si au esuat sa vada beneficiile aderarii.

    Sa vorbesti despre xenofobie in UK este stupid. Xenofobia este o realitate in tarile latine (Franta, Italia, Romania, mai putin Spania). In UK, multiculturalitatea este o realitate, este incurajata inclusiv la nivel de scoala primara.

    O categorie aparte care ii uraste pe imigrantii europeni sunt imigrantii stabiliti de cel putin o generatie in UK, cu origini in Commenwealth (indieni si pakistanezi in principal, dar si alti imigranti asiatici).

    Votul tinerilor a fost majoritar impotriva Brexitului (75%), ceea ce nu sustine teoriile de mai sus de un vot xenofob.

    Asta e parerea mea de imigrant roman in UK.
    • Like 2
    • @ Waa Zaa
      check icon
      bravos, bine punctat ! personal m-am mirat tot timpul cum poate relationa o filozofie a imperiului democratic in care nu apune soarele, cu o europa aflata in noaptea nationalismului, si mi-am raspuns cu : "necunoscute sunt caile profitului" :)
      • Like 0
    • @ Waa Zaa
      Wa zaa ai tu o oarecare idee despre ce s-a intamplat. In schimb esti cam neinformat in chestiunea xenofobiei,discriminarii si rasismului. Poate ar trebui sa iesi putin din zona ta de confort si sa interactionezi mai mult cu englezii nativi. Zic si eu asa..ca un "imigrant roman in UK"
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult