Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Director de liceu: Sunt unele școli unde atmosfera din cancelarie este total nepotrivită și în care aproape toată lumea așteaptă să plece la ora 13 sau la ora 14

Sorin Haiduc

Sursa foto: proiectulmerito.ro

Sorin Haiduc, profesor de matematică și director al Colegiului Național „Preparandia - Dimitrie Țichindeal” din Arad, spune că autoritățile statului au tratat greva profesorilor așa cum îi tratează demult pe aceștia, „cu indiferență”, însă greva nu era despre salarii, ci pentru recâștigarea demnității dascălilor.

„Greva poate părea la prima vedere un protest pentru salarii, dar e un protest ca să atragem atenția asupra faptului că suntem tratați necorespunzător, e vorba de demnitatea profesiei de dascăl”, crede profesorul Sorin Haiduc, profesor MERITO.

„Unii profesori, chiar dacă ar avea un salariu dublu, probabil că ar lucra tot la fel, la fel de puțin. După cum alții, la un salariu mai mic, ar lucra cu aceeași dedicație. Nu știu dacă aici e problema. Problema e la nivel de sistem și cred că lucrurile ar trebui să se schimbe radical și la nivel legislativ”, vede dascălul.

La nivelul județului Arad, anul trecut a fost pentru prima oară când posturile de profesori nu s-au ocupat în întregime. „Ne așteptăm ca din ce în ce mai multe posturi să fie ocupate de suplinitori necalificați”.

Întrebat dacă în sistemul de învățământ românesc nu există nicio variantă ca un director să poată să dea afară un cadru didactic care nu își face deloc treaba, profesorul Sorin Haiduc a spus că nu are astfel de instrumente, legislația referindu-se doar la situații excepționale, cum ar fi în caz de abateri disciplinare grave. Totodată, nu există nici sistem de recompensare - „decât dacă obții sponsorizări din alt mediu”.

„Discutăm la modul general. Într-o cancelarie, doi colegi, unul își face datoria așa cum trebuie, lucrează în plus, pregătește copii pentru o grămadă de lucruri, iar altul care abia așteaptă să iasă pe ușă. E o chestiune de timp până când cel ce își face datoria, probabil că va rămâne conștiincios, dacă așa este caracterul lui, dar sunt unii care își pun problema - eu de ce să mă duc într-o  excursie de exemplu, dacă acea excursie o fac pe timpul meu, uneori și pe banii mei, față de altul care are exact același salariu și care nu desfășoară nicio activitate  suplimentară. Aici e diferența. Nu pentru ceea ce faci tu efectiv la clasă, pentru orele pe care le predai, ci ceea ce faci pentru acești copii în plus. E vorba de educație, nu de informație”, a mai spus profesorul de matematică.

Cum faceți ca, odată salariile crescute, să îl convingeți pe acel coleg că la ora 13 nu mai trebuie să o întindă? Aveți instrument să îl faceți să muncească mai mult? a fost întrebat profesorul Haiduc la emisiunea „În fața ta”.  „Nu. Instrumentele pe care le are un director sunt de a influența și de a crea o asemenea cultură organizațională în școală încât un asemenea coleg să se simtă el ....(Rușinat?) Hai să-i spunem așa”. (Nu ar trebui schimbat ceva? Nu ar trebui ca managementul școlii să poată să răspundă până la capăt de ce se întâmplă în acea școală?) Așa ar trebui, așa ar fi necesar. Din păcate situații ca cele descrise sunt peste tot și ne e nouă foarte greu, ca directori. Există școli și școli. Dar sunt unele școli unde atmosfera din cancelarie este total nepotrivită și în care aproape toată lumea așteaptă să plece la ora 13 sau la ora 14. Și sperăm că acest număr de școli să nu crească în continuare. Există o prăpastie și acest decalaj se simte foarte mult între școlile, hai să le spunem de elită și care sunt extrem de solicitate, și alte școli. Acum 20 de ani, nu erau asemenea diferențe, erau niște școli mai bine cotate, dar existau și școli pe locurile 2, 3, 4, 5, într-o localitate mai mică, așa cum e Aradul, și care erau și ele de calitate, însă acum diferența asta e uriașă. Sunt 2-3 școli unde solicitările din partea părinților sunt foarte, foarte mari. Și mă refer la nivel de liceu”, a mai spus Sorin Haiduc.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbătă și duminică, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Iar cînd cei mai buni continuă să plece, de foame ori dezamăgire, cît va mai dura pînă cînd cei care rup ușa la 14 vor deveni regulă?
    • Like 2


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult