Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Director de liceu: Sunt unele școli unde atmosfera din cancelarie este total nepotrivită și în care aproape toată lumea așteaptă să plece la ora 13 sau la ora 14

Sorin Haiduc

Sursa foto: proiectulmerito.ro

Sorin Haiduc, profesor de matematică și director al Colegiului Național „Preparandia - Dimitrie Țichindeal” din Arad, spune că autoritățile statului au tratat greva profesorilor așa cum îi tratează demult pe aceștia, „cu indiferență”, însă greva nu era despre salarii, ci pentru recâștigarea demnității dascălilor.

„Greva poate părea la prima vedere un protest pentru salarii, dar e un protest ca să atragem atenția asupra faptului că suntem tratați necorespunzător, e vorba de demnitatea profesiei de dascăl”, crede profesorul Sorin Haiduc, profesor MERITO.

„Unii profesori, chiar dacă ar avea un salariu dublu, probabil că ar lucra tot la fel, la fel de puțin. După cum alții, la un salariu mai mic, ar lucra cu aceeași dedicație. Nu știu dacă aici e problema. Problema e la nivel de sistem și cred că lucrurile ar trebui să se schimbe radical și la nivel legislativ”, vede dascălul.

La nivelul județului Arad, anul trecut a fost pentru prima oară când posturile de profesori nu s-au ocupat în întregime. „Ne așteptăm ca din ce în ce mai multe posturi să fie ocupate de suplinitori necalificați”.

Întrebat dacă în sistemul de învățământ românesc nu există nicio variantă ca un director să poată să dea afară un cadru didactic care nu își face deloc treaba, profesorul Sorin Haiduc a spus că nu are astfel de instrumente, legislația referindu-se doar la situații excepționale, cum ar fi în caz de abateri disciplinare grave. Totodată, nu există nici sistem de recompensare - „decât dacă obții sponsorizări din alt mediu”.

„Discutăm la modul general. Într-o cancelarie, doi colegi, unul își face datoria așa cum trebuie, lucrează în plus, pregătește copii pentru o grămadă de lucruri, iar altul care abia așteaptă să iasă pe ușă. E o chestiune de timp până când cel ce își face datoria, probabil că va rămâne conștiincios, dacă așa este caracterul lui, dar sunt unii care își pun problema - eu de ce să mă duc într-o  excursie de exemplu, dacă acea excursie o fac pe timpul meu, uneori și pe banii mei, față de altul care are exact același salariu și care nu desfășoară nicio activitate  suplimentară. Aici e diferența. Nu pentru ceea ce faci tu efectiv la clasă, pentru orele pe care le predai, ci ceea ce faci pentru acești copii în plus. E vorba de educație, nu de informație”, a mai spus profesorul de matematică.

Cum faceți ca, odată salariile crescute, să îl convingeți pe acel coleg că la ora 13 nu mai trebuie să o întindă? Aveți instrument să îl faceți să muncească mai mult? a fost întrebat profesorul Haiduc la emisiunea „În fața ta”.  „Nu. Instrumentele pe care le are un director sunt de a influența și de a crea o asemenea cultură organizațională în școală încât un asemenea coleg să se simtă el ....(Rușinat?) Hai să-i spunem așa”. (Nu ar trebui schimbat ceva? Nu ar trebui ca managementul școlii să poată să răspundă până la capăt de ce se întâmplă în acea școală?) Așa ar trebui, așa ar fi necesar. Din păcate situații ca cele descrise sunt peste tot și ne e nouă foarte greu, ca directori. Există școli și școli. Dar sunt unele școli unde atmosfera din cancelarie este total nepotrivită și în care aproape toată lumea așteaptă să plece la ora 13 sau la ora 14. Și sperăm că acest număr de școli să nu crească în continuare. Există o prăpastie și acest decalaj se simte foarte mult între școlile, hai să le spunem de elită și care sunt extrem de solicitate, și alte școli. Acum 20 de ani, nu erau asemenea diferențe, erau niște școli mai bine cotate, dar existau și școli pe locurile 2, 3, 4, 5, într-o localitate mai mică, așa cum e Aradul, și care erau și ele de calitate, însă acum diferența asta e uriașă. Sunt 2-3 școli unde solicitările din partea părinților sunt foarte, foarte mari. Și mă refer la nivel de liceu”, a mai spus Sorin Haiduc.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbătă și duminică, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Iar cînd cei mai buni continuă să plece, de foame ori dezamăgire, cît va mai dura pînă cînd cei care rup ușa la 14 vor deveni regulă?
    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult