Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Doctori în birocrație: Un act oficial al Guvernului ne explică surprinzătoarea diferență dintre „România” și „Romania”

birocratie

(Foto: Guliver/Getty Images)

Cu toții ne plângem de birocrația din România. Câteodată aceasta are o logică. Dar sunt cazuri în care un avocat nu poate explica nicicum unui investitor de ce durează atât de mult înființarea unei societăți în condițiile în care peste tot este menționat că o companie se înființează în trei zile în România.

Investitorul (X să spunem), cu mai multe societăți deschise în Europa, dorește să înființeze și în România o societate pe care dorește să o numească X România.

Pentru că legea 26/1990 privind Registrul Comerțului, republicată, prevede că „Înscrierea unei firme care conține cuvintele: «național», «român», «institut» sau derivatele acestora ori cuvinte sau sintagme caracteristice autorităților și instituțiilor publice centrale se realizează numai cu acordul Secretariatului General al Guvernului“, iar acordul înseamnă o procedură în plus (fără garanția că ar obține binecuvântarea SGG-ului), i-am propus să își denumească firma „X Romania” cu „a” simplu, nu cu „â”.

Reprezentantul Registrului Comerțului a fost de acord cu această denumire, nefiind necesar acordul SGG-ului, dar solicitând în schimb un document prin care Secretariatul General al Guvernului este de acord că „X Romania” nu înseamnă „X România”.

Motiv pentru care a trebuit să așteptăm acest document două săptămâni și să explicăm clientului că în România trebuie ca Guvernul, prin Secretariatul General, să deslușească pentru Registrul Comerțului că albul nu e negru și „a” nu e „â”.

Dar ca un cetățean plătitor de taxe ce sunt, mă întreb dacă Secretariatul General al Guvernului nu are lucruri mai bune de făcut decât să spună că „Romania” nu e „România”. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ba da, „a” e „â”, intrebati motorul Google care se pare ca-i mai inteligent ca noi rominii. Apoi sa mai mearga dracului parazitii astia, de nu-i zice Rominia, o sa-i paraziteze pe nemtii de la Volkswagen zicindu-i Volkskakän
    • Like 0
  • check icon
    Hai sa cautam nod in papura. Nu e vina SGG ci a Registrului Comertului. Chiar nu realizari asta?
    • Like 0
  • Hai să vedem partea plină a paharului: următoarea cerere de acest fel care sosește la Registrul Comerțului va fi rezolvată mult mai repede, existând deja adresa transmisă de SGG, respectiv un precedent.
    Bravo, ați contribuit direct la reducerea birocrației.
    • Like 0
  • Mi-am infiintat o firma in Italia, pe la inceputul mileniului. Am botezat-o "XYZ"-Italia ca s-o leg de firma mama "XYZ" s.r.l. din Romania. Am stat intr-o sala de asteptare, pana cand mi-a fost afisat numarul de ordine (cam 30-40 minute), procedura a durat cam 10-15 minute, cu tot cu drum prin Milano cam 3-4 ore. Mi s-a spus ca firma este functionala din momentul inregistrarii, dar ca or sa-mi mai vina niste acte de inregistrare acasa, cu posta recomandata, si, intr-adevar, mi-au venit in 3 zile. Mai exista un "XYZ"-Singapore p.t.y. ltd. si aia s-a infiintat intr-o zi sau doua, nici macar n-am fost de fata, s-a rezolvat prin avocat. Ce altceva sa mai comentez?!
    • Like 1
  • Am avut o problemă asemănătoare acum foarte mult timp (aprox. 10 ani). Legea este îndeajuns de clară, iar SG-ul a avut o reacție foarte pozitivă. Problema de interpretare a venit de la Registrul Comerțului acum și atunci. Un model interesant este al Companies House: https://www.gov.uk/topic/company-registration-filing/starting-company. Eu cred că digitalizarea crează soluții pentru ordonarea și eficientizarea birocrației, dar reduce necesarul de personal (care sunt angajați la stat, potențial electorat și rezistenți la schimbare) și fiind o soluție inovatoare poate face mai mult rău decât bine dacă nu este implementată cu atenție și profesionalism (vezi cardurile de sănătate).
    • Like 1
  • Pai SGG face alte lucruri, dar nu pentru cetateni, vedeti va rog vizita DNA acolo. Cred ca ne-am obisnuit, de cel putin 2 decenii guvernul si in general, entitatile de conducere nu fac nimic pentru cetateni, ci doar pentru ei insisi.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
text: Elena Grecu / voce: Alex Livadaru
sound-bars icon