Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Domnule Iohannis, domnule Cîțu, cel mai bun omagiu pentru Institutul Cantacuzino este să dați 20 milioane de euro din PNRR pentru o fabrică de vaccinuri

Iohannis și Cîțu la Institutul Cantacuzino

Foto: George Călin/ Inquam Photos

Motto: „Fii precum o stea, având propria ta lege şi propria ta traiectorie.” (Prof. Ion Cantacuzino)

Sincer, mă așteptam ca joi, la 100 de ani de Institut Cantacuzino, să avem un eveniment în care se pune piatra de temelie la o nouă fabrică de vaccinuri. În schimb, avem parte de o „conferință științifică medico-farmaceutică” în care vorbitori care nu au făcut niciodată nimic pentru institut, mai ales când a fost închisă producția, își trag acum PR pe seama lui.

De 10 ani semnalez faptul că politicieni și lideri de opinie din medicină, pe statele de plată ale importatorilor, fac tot ce pot să reducă competitivitatea fabricilor de medicamente din România. Toate acțiunile lor au culminat cu închiderea producției de vaccinuri de la Institutul Cantacuzino, fapt care, în 2021, privind acum, din pandemie, poate considerat act de sabotaj asupra intereselor României.

În pandemie, întreaga Europă s-a mobilizat pentru a crește capabilitățile de vaccinare și astfel am aflat ca doar România a rămas fără o unitate care să poată produce produse biologice.

La 100 de ani de la fondarea Institutului Cantacuzino, în loc să aruncăm 3 miliarde de euro din PNRR în toate direcțiile inutile, cel mai bun act de recunoaștere a tradiției din industria farmaceutică din România este sa se ducă mai departe moștenirea institutului, și să construiască o fabrică nouă de vaccinuri, care să se numească “Ion Cantacuzino”.

Pentru cei interesați de o călătorie epică prin istorie, profesorii Louis Pasteur (Franța), Nikolay Gamaleya (Rusia) și Ion Cantacuzino (România), contemporani, au lucrat împreună și au adus progrese enorme în cunoașterea microbiologiei și virusologiei. Toți trei au înființat institute de cercetare care astăzi le poarta numele, însă doar două produc astăzi vaccinuri.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Autorul,fabricant de madicamente la Cluj,uita sa mentioneze ca institutul este in managementul MAPN si se ocupa in principal in cercetari militare.Constructia unei fabrici de vaccinuri,mai ales de tipul celor mARN nu implica mult personal supracalificat,procesut tehnologic fiint complect automatizat,problema este asigurarii conditiilor de camera alba(curata) si protectie in mediu aseptic.Dar altfel institutul a anuntat ca finalizeaza sectia de producere a vaccinului antigripal,penttu care trebuie produse tulpinilor stabilite de OMS.De fondurile nu sunt de la MS,iar producerea de vaccin anticovid a imbogatit firmele investitorilor de pretutindeni,numai de la Cluj,Iasi sau Bucuresti,nu!PS stimatul autor e cam pe dinafara cu ce se intampla “pe ramura”! PM Citu tocmai a anuntat ca autoritatile sanitare UE evalueaza 9 producatori de medicamente si 2 institute de cercetari pentru producerea de precursori pentru vaccin tip mARN in Romania!E gargara deci sau lipsa de informare?Pe de alta parte astfel de fabrici se cumpara la cheie cu tehnologie cu tot ,feci trebuie pregatita doar locatia conform unei specificatii si un personal de supraveghere,totul e digitalizat!
    • Like 0
  • check icon
    Vorbiti cu Victor Orban, premierul Ungariei si in cateva luni de zile fabrica va fi gata la... Budapesta. Romaniei ie este interzis TOTUL. N-avem nevoie de scoli ca sa culegem sparanghel, institutul trebuia inchis. Din cate stiu doar guvernarea Tudose (Dragnea?) l-a salvat trecandul la ministerul apararii.
    • Like 0
  • Asa este.....
    Dar cine sa audă????
    Conducătorii noștri trăiesc în bula lor.
    • Like 0
  • Salutări, Comunitate!

    -Poate că articolul, pe care-l comentez, nu este diamant; care-i pricina pentru răutăți la dorința reînnodării unei tradiții în științele medicale?

    Rău dispus,
    purice Narcis-Teofil
    • Like 1
  • Pe 25 august 1944, dupa doua zile in adapost, mi-am luat doza de vaccin antirabic la Institutul Cnatacuzino, care functiona sub bombardamentul german. Aveam 5 ani.
    • Like 0
  • Marele institut reabilitat a scos și vinde zeamă de orez pe post de panaceu pentru de toate. Și voi vorbiți despre fabrică de vaccin :)))
    • Like 1
  • Pai faceti o petitie s-o semnam mai multi si sa ajunga la guvern...
    • Like 3
    • @ Adriana Negruti
      Delia MC Delia MC check icon
      Exact.
      • Like 0
    • @ Adriana Negruti
      Dacă este anonimă, o semnez şi eu! :))
      Nu este rea ideea. Mai ales că producţia n-ar porni pe un teren gol.
      • Like 0
  • Nume check icon
    Nu inteleg de ce din partea guvernului si in special a Minsterului Sanatatii nu se discuta acest aspect public. Pentru ca toata ziua suntem bombardati de guvern, de media, de doctori, de Minsterul Sanatatii cat de periculos este acesti virus, ce costuri mari sunt in spate pentru gestionarea crizei medicale, dar nici o solutie, numai vorbe si cat de grea este vechea mostenire si cand lucrurile se imput mai punem de o vanatoare de vrajitoare prin minister.
    In acest caz, de ce nu avem un raspuns oficial referitor la o fabrica de vaccinuri, mai ales ca nu cred ca pandemia se va termina asa curand si nu se stie cand va aparea una noua? Nu vrem acest lucru? Nu suntem lasati si trebuie sa cumparam de la altii? Suntem incompetenti si nu avem resurse umane?
    Cand vom incepe sa avem discutii mai concrete si mai putin o sa facem, o sa dregem, ar fi bine sa facem, etc...
    • Like 2
    • @ Nume
      Suntem incompetenti si nu avem resurse umane.
      • Like 0
    • @ Nume
      Delia MC Delia MC check icon
      Ceilalți cum " sunt lăsați "? Nu avem gândire în perspectivă, ăsta-i baiul. Plus lupta cu sabotorii de aur nu lasă prea mult timp și disponibilitate.
      Dacă vă aduceți aminte de comentariile de la articolele precedente ale dlui Damian, cam toată lumea îl lua pe nu în brațe. Dacă tot așa fac guvernanții...
      Până și Serbia ar avea un contract pentru a produce vaccin, începând din toamnă.
      Nu neaparat Cantacuzino. Poate fi și o fabrică nouă. Dar până îl lăsăm pe nu din brațe mai va...
      • Like 1
    • @ Delia MC
      Gândire de prespectivă la MS? Frumos vis! Nu că pe la alte ministere s-ar fi spart conducta cu vizionari.

      A propos, dacă este să daţi un răspuns în cinci secunde, în afară de Tătaru, ce ministru al Sănătăţii vă mai vine în minte?
      Mie, niciunul.
      • Like 2


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Cabana perfectă:

Cine nu s-a visat măcar o dată într-o cabană de munte cu vedere la pădure, cu miros de lemn proaspăt și liniștea aceea curată, ruptă de agitația orașului? Chiar dacă nu trăim permanent la altitudine, putem aduce atmosfera aceea în propriul nostru spațiu- fie că e o casă de vacanță, fie un apartament urban care vrei să respire mai mult aer de natură. Stilul de cabană modernă e o combinație rafinată între confort rustic și funcționalitate contemporană, o invitație de a trăi mai simplu, dar cu gust.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon e-factura

Dacă ne uităm la primele 7 luni din 2025, cheltuielile au fost mai mari cu peste 20% decât veniturile, în condițiile în care acestea au crescut cu aproape 12% față de anul precedent. Cheltuielile de personal și asistență socială reprezintă aproape 67% din venituri. Dacă adăugăm și costul dobânzilor, care a crescut îngrijorător față de 2024, ajungem la peste 75% din total venituri. foto: Profimedia

Citește mai mult