Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj: Prima soluție pe care i-aș propune premierului este o fabrică de vaccinuri. Am produce pentru întreaga regiune

Dragoș Damian - Terapia Cluj

Capacitatea de producție a vaccinurilor anti-SARS-CoV2 este în acest moment mult sub cererea existentă la nivel mondial. În contextul în care vaccinul ar urma să fie repetat anual, cea mai profitabilă investiție ar fi construirea în România a unei fabrici de vaccinuri, a spus Dragoș Damian, CEO al Terapia Cluj în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Potrivit acestuia, în lume există o cerere de circa 6 miliarde de doze de vaccin, la o capacitate de producție de două ori mai mică. 

„Un factor complicant este că deja capacitățile de producție se ocupă de alte tipuri de vaccinuri. Dacă doresc să se mute în zona de anti-Sars-CoV2, vor trebui să oprească celelalte zone de vaccinuri, ceea ce e imposibil. S-a pus presiune pe creșterea capacităților de producție, lucru care în cele din urmă a fost imposibil, pentru că presupune o planificare cu un an - un an jumate înainte. Rezultatul a fost, previzibil, o întârziere a livrărilor. Un medicamente convențional are între 10 și 40 de componente. Orice întârziere de livrare a uneia duce la un efect de domino, în care livrarea produsului finit este compromisă”, a explicat Dragoș Damian.

Recent, Uniunea Europeană le-a cerut fabricilor care produc medicamente injectabile și care au capacitate de a umple fiole, să „își dea disponibilitatea pentru a umple și a eticheta fiole”, a mai spus el.

În acest moment, cel mai probabil scenariu vehiculat de oamenii de știință este că vaccinul împotriva SARS-CoV2 va trebui repetat anual, precum vaccinul antigripal. 

Asta înseamnă că România va trebui să aloce anual bani achiziționarea de vaccinuri. „Sau să pună dintr-odată în buget 20 de milioane de euro și să se suie în primul avion către Novavax și Moderna, care nu au hub-uri de producție în estul Europei, sau să meargă la Curevac și să atragă o investiție în care să fabrice vaccinuri pentru populația României, dar și pentru regiune”, a declarat Dragoș Damian.

Potrivit acestuia, o fabrică de vaccinuri ar putea fi construită în 2-3 ani, ar costa în jur de 30 de milioane de euro și ar putea începe producția în 2024-2025.

„Probabil construcția, ridicarea unei astfel de fabrici de vaccinuriar însemna undeva la 2-3 ani, cât înseamnă și la o fabrică convențională de medicamente. Sigur, trebuie găsită și o companie care să-ți ofere licența, pentru că nu e vorba doar de fabrica de vaccinuri în sine, de linia de producție, e vorba și de drepturile de proprietate intelectuală asupra vaccinului. Ar fi vorba despre o investiție de 30 de milioane de euro”, a estimat CEO-ul Terapia Cluj.

Însă, luând în calcul că, în prezent, un vaccin anti-gripal costă între 50 și 100 de lei, investiția și-ar arăta roadele, iar România ar putea să facă exporturi în regiune. În acest moment, Ungaria este mult mai bine plasată în ceea ce privește producția de vaccinuri, având deja două capacități de producție.

„Cea mai bună soluție, pe care i-aș propune-o premierului, este următoarea: alocă din banii aceștia, din fondurile europene, o sumă de bani, discută cu specialiști ce înseamnă să faci o fabrică de vaccinuri și fă o fabrică de vaccinuri. Și în anul 2024-2025, noi vom produce pentru întreaga regiune. Aceasta este soluția ideală pe termen lung”, a subliniat Dragoș Damian. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ușor de zis greu de făcut. Țările occidentale nu doresc exportul de unități de producție în alte țări chiar dacă sunt tot țări UE, nu mai vorbesc de faptul că de-a lungul timpului au fost exportate asemenea unități în China pentru optimizarea costurilor iar acum statele în pandemie și-au dat seama de greșeala făcută. Nu vă faceți iluzii , nu se va relocaliza nici o unitate în România decât dacă statul român va retehnologiza institutul Cantacuzino și va obține autorizațiile necesare.
    • Like 1
    • @ Rusu Liviu
      Sa speram ca guvernantii vor mai avea intelepciunea necesara , rezolvarii acestei chestiuni ,vitale pentru societatea romaneasca !
      - In fond , locatiile spatiile necesare ar fi ,,avem nevoie doar de banii de la UE, care iarasi sunt undeva, trebuie doar documentatia necesara .
      -- Cred ca ,birocratia europeana este greu de parcurs . Trebuie incercat ,caci ar fi mare pacat , sa fie posibil de realizat ,dar ,sa nu facem nimic , ci doar sa ,comandam la chinezi ,sa le facem profit .
      -- Avem ,traditia Polidinului ,de la Iasi ,, apoi Insitutul Cantacuzino ,etc,
      • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult