Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj: Prima soluție pe care i-aș propune premierului este o fabrică de vaccinuri. Am produce pentru întreaga regiune

Dragoș Damian - Terapia Cluj

Capacitatea de producție a vaccinurilor anti-SARS-CoV2 este în acest moment mult sub cererea existentă la nivel mondial. În contextul în care vaccinul ar urma să fie repetat anual, cea mai profitabilă investiție ar fi construirea în România a unei fabrici de vaccinuri, a spus Dragoș Damian, CEO al Terapia Cluj în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Potrivit acestuia, în lume există o cerere de circa 6 miliarde de doze de vaccin, la o capacitate de producție de două ori mai mică. 

„Un factor complicant este că deja capacitățile de producție se ocupă de alte tipuri de vaccinuri. Dacă doresc să se mute în zona de anti-Sars-CoV2, vor trebui să oprească celelalte zone de vaccinuri, ceea ce e imposibil. S-a pus presiune pe creșterea capacităților de producție, lucru care în cele din urmă a fost imposibil, pentru că presupune o planificare cu un an - un an jumate înainte. Rezultatul a fost, previzibil, o întârziere a livrărilor. Un medicamente convențional are între 10 și 40 de componente. Orice întârziere de livrare a uneia duce la un efect de domino, în care livrarea produsului finit este compromisă”, a explicat Dragoș Damian.

Recent, Uniunea Europeană le-a cerut fabricilor care produc medicamente injectabile și care au capacitate de a umple fiole, să „își dea disponibilitatea pentru a umple și a eticheta fiole”, a mai spus el.

În acest moment, cel mai probabil scenariu vehiculat de oamenii de știință este că vaccinul împotriva SARS-CoV2 va trebui repetat anual, precum vaccinul antigripal. 

Asta înseamnă că România va trebui să aloce anual bani achiziționarea de vaccinuri. „Sau să pună dintr-odată în buget 20 de milioane de euro și să se suie în primul avion către Novavax și Moderna, care nu au hub-uri de producție în estul Europei, sau să meargă la Curevac și să atragă o investiție în care să fabrice vaccinuri pentru populația României, dar și pentru regiune”, a declarat Dragoș Damian.

Potrivit acestuia, o fabrică de vaccinuri ar putea fi construită în 2-3 ani, ar costa în jur de 30 de milioane de euro și ar putea începe producția în 2024-2025.

„Probabil construcția, ridicarea unei astfel de fabrici de vaccinuriar însemna undeva la 2-3 ani, cât înseamnă și la o fabrică convențională de medicamente. Sigur, trebuie găsită și o companie care să-ți ofere licența, pentru că nu e vorba doar de fabrica de vaccinuri în sine, de linia de producție, e vorba și de drepturile de proprietate intelectuală asupra vaccinului. Ar fi vorba despre o investiție de 30 de milioane de euro”, a estimat CEO-ul Terapia Cluj.

Însă, luând în calcul că, în prezent, un vaccin anti-gripal costă între 50 și 100 de lei, investiția și-ar arăta roadele, iar România ar putea să facă exporturi în regiune. În acest moment, Ungaria este mult mai bine plasată în ceea ce privește producția de vaccinuri, având deja două capacități de producție.

„Cea mai bună soluție, pe care i-aș propune-o premierului, este următoarea: alocă din banii aceștia, din fondurile europene, o sumă de bani, discută cu specialiști ce înseamnă să faci o fabrică de vaccinuri și fă o fabrică de vaccinuri. Și în anul 2024-2025, noi vom produce pentru întreaga regiune. Aceasta este soluția ideală pe termen lung”, a subliniat Dragoș Damian. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ușor de zis greu de făcut. Țările occidentale nu doresc exportul de unități de producție în alte țări chiar dacă sunt tot țări UE, nu mai vorbesc de faptul că de-a lungul timpului au fost exportate asemenea unități în China pentru optimizarea costurilor iar acum statele în pandemie și-au dat seama de greșeala făcută. Nu vă faceți iluzii , nu se va relocaliza nici o unitate în România decât dacă statul român va retehnologiza institutul Cantacuzino și va obține autorizațiile necesare.
    • Like 1
    • @ Rusu Liviu
      Sa speram ca guvernantii vor mai avea intelepciunea necesara , rezolvarii acestei chestiuni ,vitale pentru societatea romaneasca !
      - In fond , locatiile spatiile necesare ar fi ,,avem nevoie doar de banii de la UE, care iarasi sunt undeva, trebuie doar documentatia necesara .
      -- Cred ca ,birocratia europeana este greu de parcurs . Trebuie incercat ,caci ar fi mare pacat , sa fie posibil de realizat ,dar ,sa nu facem nimic , ci doar sa ,comandam la chinezi ,sa le facem profit .
      -- Avem ,traditia Polidinului ,de la Iasi ,, apoi Insitutul Cantacuzino ,etc,
      • Like 1


Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult