Foto: George Călin/ Inquam Photos
„Nu discutăm despre noi taxe la acest moment”, i-a asigurat premierul Nicolae Ciucă pe cetățeni și a îndemnat toate instituțiile publice să asigure rata de colectare prevăzută în legea bugetului pe 2023.
Așadar, dacă numărul unu din executiv exclude tăieri de salarii sau concedieri din sistemul public și nu discută „la acest moment” despre creșteri de taxe, dar cere o colectare mai bună, e limpede ce urmează în lunile care vin: modificarea Codului Fiscal și valuri de controale din toate direcțiile asupra a tot ce mișcă în privat.
Sunt buni guvernanții la administrarea banilor publici - unii nu au muncit o singură oră la privat, ca să dea socoteală pentru fiecare leu pus în Excel și necheltuit. Sau, dimpotrivă, să răspundă pentru un sfert de leu depășit. Dar se joacă cu miliardele.
Marți, 11 aprilie, la ora 16:00, vine în Parlament să vorbească despre „gaura” de 20 de miliarde de lei din buget ministrul Finanțelor.
Acești politicieni nu au făcut vreodată un business de la zero, ca să vadă ce înseamnă să angajezi cheltuieli, dar să nu scapi din vedere veniturile, ca să poți să le acoperi - de la chirii, la salarii, la facturi, furnizori etc. Nu au avut pe mână nici măcar un mic aprozar, o băcănie, o covrigărie, un spațiu de 2 x 2 cu un copiator sau merdenele de vânzare.
La stat e trai îndestulător, sacul pare să fie fără fund. Au angajat pe capete, dar nu în domeniile care sunt în deficit real (învățământ, poliție, pompieri, ambulanță etc).
Cheltuiesc într-o demență, își imaginează proiecții bugetare total nerealiste, construiesc bugete pe plusuri inexistente, constată apoi că au deficite și că se împrumută la dobânzi nesustenabile, ca să facă față cheltuielilor curente. 20 de miliarde de lei (4 miliarde de euro) este „gaura” despre care vorbesc public guvernanții.
Ministrul Fondurilor Europene (devenit probabil milionar în euro numai din bani câștigați de la stat, dl. Marcel Boloș- PNL) a vorbit despre tăieri de lefuri și angajați de la stat, ca o condiție obligatorie pentru a patra tranșă din PNRR. Declarațiile sunt aici.
Sar ca arși premierul Ciucă și ministrul de la Muncă - „vai, nu tăiem, cât suntem noi nu tăiem nici salarii, nici oameni. Nu vă panicați!”.
Guvernanții de aproape toate culorile au creat și crescut un monstru cu zeci de capete, de care acum se tem - „too big to fail”- aparatul bugetar. În spatele fiecărui bugetar pe care-l superi sau deranjezi se așază în spate o mică armată de rude (soțul/ soția/ mama/ tata/ bunicul/ copilul/ mătușa) - arme aprige la vot.
Istoria ne spune că atunci când guvernanții neagă eventuala creștere a taxelor și impozitelor, exact la asta lucrează. În timp ce vorbim despre bugetari și festivalul de cheltuieli fără limită de la bugetul de stat, în timp ce dezbatem despre pensiile obscene ale „săracilor” magistrați (care redactează scrisori și adună semnături, victimizându-se că ies la pensie la 42 de ani cu pensii mai mari decât lefurile)- pe culoarele de la Palatul Victoria și la sediile partidelor aflate la guvernare se calculează creșterea taxelor și impozitelor pentru companii de toate mărimile. Este posibilă inclusiv o creștere a nivelului TVA. Toate acestea, la numai la câteva luni de la recenta schimbare a Codului Fiscal care are impact direct asupra mediului de business.
Puțina școală și puțina experiență a politicienilor de la noi se vede simplu, în măsurile care sunt tot timpul pro-ciclice: în timp de criză mai pun o povară, un sac cu pietre de moară în spatele celor care muncesc și adună bani pentru a umple vistieriile statului. Tot în vremuri mai grele, aduc vorba despre concedieri din sistemul public și tăieri de lefuri, când asta puteau face pe creștere economică (eventualii disponibilizați de la stat pot fi absorbiți de mediul privat).
Una dintre cele mai mari probleme ale societății, o anomalie a prezentului politic este că angajații de la privat, oamenii de afaceri de toate mărimile, investitorii mai mici sau mai mari- nu sunt reprezentați de niciun partid politic relevant. Niciunul nu vorbește pentru ei și nu se zbate pentru interesele lor. Dacă totuși există vreo inițiativă, ea capătă forme de tot râsul, cum este cea a Ralucăi Turcan, care propune ca salariații aflați în concediu medical să fie păziți cu poliția dacă nu sunt la domiciliu (poate sunt cu copilul la spital, poate au plecat după pâine, poate sunt la investigații la medic).
Nu ne rămâne decât să mergem pe logica de fier a ministrului de Finanțe, demonstrată deja ca fiind exersată pe la noi, dar deocamdată invalidată în sute de ani de practică a economiei politice: să ne angajăm toți la stat, să ne luăm aifoane de 2.000 de euro bucata, să ne dea tuturor salarii de la buget. Dacă nu-s bani în sac, nu-i problemă, se împrumută statul cu dobânzi amețitoare, credite pe care le vor plăti (nu se știe de unde) copiii noștri.
Se vede limpede că în altă direcție nu au nici putința, nici dorința și nici pregătirea să ne conducă politicienii aflați la guvernare. Iar atunci când li se cere o reformă, sunt mai curând dispuși să renunțe la banii gratuiți de la Uniunea Europeană (PNRR), decât să se atingă de cheltuielile discreționare din buget.
O observație interesantă făcută de Cristian Hostiuc în ZF ul de luni: „Nu știu dacă ați observat, dar din bugetul pe 2022 au dispărut subit 18 miliarde de lei”.
Oare cine va răspunde pentru această umflare a bugetelor din ultimii ani (2021, 2022 și 2023) ale căror efecte neașteptate pot fi chiar tăierea fondurilor din PNRR („datorită performanțelor economice ale României”)? Nu vă chinuiți să căutați prea mult miliardele „gaură”- ele fie nu există decât doar pe hârtie, fie sunt de găsit (în parte) printre falimentele de pe piața asigurărilor RCA.
Desigur, există în continuare varianta încetinirii investițiilor, s-a practicat această reducere a cheltuielilor publice în ultimii 30 de ani, de aici și nivelul de subdezvoltare. Vor nega, dar rețeta e cunoscută: se aplică mecanismul întârzierii plăților și lungirea procedurilor de licitații etc. „Se știe”, ar spune unii.
Un lucru este cert și dovedit: de fiecare dată când se jură pe toți sfinții că nu umblă la taxe, impozite, dări, cod fiscal- să aveți garanția că asta pregătesc, doar că o vor împacheta în „ajustări”/ „reașezări”/ strategii de echilibrare, justă împărțire a sarcinii fiscale etc.
Din nou, tot de frica voturilor, nimeni din clasa politică nu vorbește despre creșterea impozitelor locale, rămase la niveluri ridicole - 100 de euro/ apartament de 100 de metri pătrați amplasat în zona Unirii din București, adică sub 10 euro/ lună, sau sub 1 euro/ metrul pătrat/ an.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Spuneți când poporul român a făcut el o revoluție!
Toate revoluțiile au fost făcute de cei puternici din afară care au voit să ajungă la ciolan sau să îndepărteze pe cei cu care rodeau ciolanul!
Poporul român n-a făcut niciodată nimic!
Cehii au defenestrat consilierii praghezi, francezii s-au "jucat" ghilotina cu nobilii, acum se "joacă" de-a focul, românului îi pasă de care centuristă ajunsă la tv are botul mai mare și cu cine se mai întinde!