Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

După Cehia, și România își cheamă acasă personalul medical plecat în străinătate. Medicul Dorel Săndesc: „Și eu am făcut apel la ei. Știu cel puțin 5 tineri rezidenți care au venit din Marea Britanie și din Irlanda”

Dorel Sandesc

Foto Facebook

După modelul Cehiei, care a lansat un apel disperat către medicii și asistentele plecați în străinătate să se întoarcă și să dea o mână de ajutor în criza sanitară din țară, România își cheamă și ea personalul medical în ajutor.

Medicul Dorel Săndesc, vicepreședinte al Societății Române de ATI, spune că a făcut apel, încă de la începutul pandemiei, la medicii rezidenți români care au venit din străinătate să își ajute colegii din țară.

„Am făcut apel la tinerii rezidenți care erau în străinătate, încă de la începutul crizei. Știu cel puțin 5 tineri rezidenți care au venit din Marea Britanie, Irlanda. Problema majoră este personalul medical, am crescut spectaculos numărul de paturi, dar nu poți crește rapid numărul de medici. Dacă reușim să facem zone ATI cu paturi mai multe, vom putea utiliza mai judicios resursa umană”, a spus medicul, la Digi24.

Medicul a dat exemplul Asociației Dăruiește Viață, care a construit un spital modular cu 38 de paturi, medicul explicând că a propus Guvernului construirea, cu bani europeni, de spitale modulare cu număr mare de paturi care permit utilizarea judicioasă a resurselor umane. 

„O secție mare cu 15 paturi, 20 de paturi ATI o poți asigura cu un număr mai mic de personal raportat la numărul de paturi. Dacă vom crea nuclee ATI mici, de 4, 5 paturi în spitale, pentru fiecare această zonă este nevoie de o tură întreagă (de medici), doar pentru 4 paturi. De aceea o altă soluție pe care noi am propus-o Guvernului este să se permită accesarea rapidă de fonduri – există programul POIM cu fonduri europene - prin care spitalele să poată construi structuri modulare. S-au făcut câteva – este experiența de la Brașov, este experiența Spitalului Elias, unde un ONG, Dăruiește Viață, a făcut un spital modular. Se pot face relativ rapid, sunt dotate cu toate facilitățile, infrastructură, gaze medicinale, presiune negativă, și pot să crească astfel capacitatea și să permită utilizarea mai judicioasă a resurselor umane. O secție mare cu 15, 30, 38 de paturi, cum este la Elias, poți să o ții cu un număr de personal proporțional la număr de paturi mai mic. Sunt soluții care există, trebuie să le aplicăm așa cum au făcut și alte țări”, a spus vicepreședintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă.

Dr. Săndesc spune că dacă nu se va reuși stoparea numărului tot mai mare de cazuri „vom fi înfrânți, vom fi puși în genunchi.” „Oamenii încă pot să contribuie la acest deznodământ, să se trezească măcar în ceasul al 12-lea. E o măsură simplă prin care pot contribui la limitarea dimensiunii dezastrului care ne paște”, spune dr. Dorel Săndesc.

Citiți și:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Daca scapati de nepotismele post comuniste din spitale, poate unii revin. Viata lor in strainatate nu le e lapte si miere, dar macar nu se simt atacati de haita de incompetenti.
    • Like 0
  • E frustrant ca naiba, atunci când te simți străin în propria țară!
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult