Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

După Cehia, și România își cheamă acasă personalul medical plecat în străinătate. Medicul Dorel Săndesc: „Și eu am făcut apel la ei. Știu cel puțin 5 tineri rezidenți care au venit din Marea Britanie și din Irlanda”

Dorel Sandesc

Foto Facebook

După modelul Cehiei, care a lansat un apel disperat către medicii și asistentele plecați în străinătate să se întoarcă și să dea o mână de ajutor în criza sanitară din țară, România își cheamă și ea personalul medical în ajutor.

Medicul Dorel Săndesc, vicepreședinte al Societății Române de ATI, spune că a făcut apel, încă de la începutul pandemiei, la medicii rezidenți români care au venit din străinătate să își ajute colegii din țară.

„Am făcut apel la tinerii rezidenți care erau în străinătate, încă de la începutul crizei. Știu cel puțin 5 tineri rezidenți care au venit din Marea Britanie, Irlanda. Problema majoră este personalul medical, am crescut spectaculos numărul de paturi, dar nu poți crește rapid numărul de medici. Dacă reușim să facem zone ATI cu paturi mai multe, vom putea utiliza mai judicios resursa umană”, a spus medicul, la Digi24.

Medicul a dat exemplul Asociației Dăruiește Viață, care a construit un spital modular cu 38 de paturi, medicul explicând că a propus Guvernului construirea, cu bani europeni, de spitale modulare cu număr mare de paturi care permit utilizarea judicioasă a resurselor umane. 

„O secție mare cu 15 paturi, 20 de paturi ATI o poți asigura cu un număr mai mic de personal raportat la numărul de paturi. Dacă vom crea nuclee ATI mici, de 4, 5 paturi în spitale, pentru fiecare această zonă este nevoie de o tură întreagă (de medici), doar pentru 4 paturi. De aceea o altă soluție pe care noi am propus-o Guvernului este să se permită accesarea rapidă de fonduri – există programul POIM cu fonduri europene - prin care spitalele să poată construi structuri modulare. S-au făcut câteva – este experiența de la Brașov, este experiența Spitalului Elias, unde un ONG, Dăruiește Viață, a făcut un spital modular. Se pot face relativ rapid, sunt dotate cu toate facilitățile, infrastructură, gaze medicinale, presiune negativă, și pot să crească astfel capacitatea și să permită utilizarea mai judicioasă a resurselor umane. O secție mare cu 15, 30, 38 de paturi, cum este la Elias, poți să o ții cu un număr de personal proporțional la număr de paturi mai mic. Sunt soluții care există, trebuie să le aplicăm așa cum au făcut și alte țări”, a spus vicepreședintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă.

Dr. Săndesc spune că dacă nu se va reuși stoparea numărului tot mai mare de cazuri „vom fi înfrânți, vom fi puși în genunchi.” „Oamenii încă pot să contribuie la acest deznodământ, să se trezească măcar în ceasul al 12-lea. E o măsură simplă prin care pot contribui la limitarea dimensiunii dezastrului care ne paște”, spune dr. Dorel Săndesc.

Citiți și:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Daca scapati de nepotismele post comuniste din spitale, poate unii revin. Viata lor in strainatate nu le e lapte si miere, dar macar nu se simt atacati de haita de incompetenti.
    • Like 0
  • E frustrant ca naiba, atunci când te simți străin în propria țară!
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult