Foto: Guliver Getty Images
Nu e niciun secret că pentru a inova trebuie să înțelegi tendințele. Nu este însă ușor să o facem, pentru că asta presupune să fim conectați la lumea exterioară și, atunci când lucrăm în corporații, de obicei ne cunoaștem foarte bine domeniul nostru și considerăm că acest domeniu este cel mai important și singurul care contează. Dar atunci când în fiecare zi faci același lucru, citești aceleași rapoarte, te concentrezi pe aceiași indicatori, dezvolți ceea ce americanii numesc „tunnel-vision”: vedem doar ce este în fața noastră și pierdem viziunea periferică, adică omitem lucruri importante doar pentru că nu se află fix în câmpul nostru vizual și mental.
Chiar dacă reușim să ne creăm obiceiul de a citi Wired sau Washington Post în fiecare dimineață, unele tendințe sunt mai subtile. Putem auzi în metrou cum toată lumea se plânge că „astăzi nu muncesc de acasă”, le putem vedea în modul în care oamenii interacționează cu tehnologia („eu nu mai cumpăr de la supermarket, comand online doar”), sau pur și simplu observăm că toți oamenii care și-au adus câinii la țarcul din parc vorbesc despre ultimele investiții în moneda crypto.
Chiar dacă ne creăm obiceiuri și suntem doar ochi și urechi oriunde ne aflăm, problema este că oamenii nu vorbesc doar despre tendințe cu potențial real, ci și despre ultima modă sau nouă jucărie. Iar nouă jucărie poate fi monedă crypto, noua modă poate fi să comanzi vin online.
Pentru a putea să construim viitorul, pentru a putea să fim strategici, trebuie să facem diferența între tendințele care ne schimbă industria fundamental, moda care ne poate ajuta să vindem pe termen scurt și jucăria care doar ne distrage atenția de la ce este important. Întrebarea de o mie de puncte este: cum facem diferența între tendință, modă și jucărie?
Un prim pas este să înțelegem modelul de adopție a noilor tendințe. În imaginea de mai jos avem o segmentare de bază care poate fi aplicată în orice industrie:
Inovatorii sunt cei care caută întotdeauna să fie înaintea tuturor, cei care adoptă orice tehnologie, orice tendință, orice modă, orice jucărie. Pe ei îi atragi cu comunicarea de tip „noul concept”. Asta este tot ce trebuie să știe despre noul tău produs: că este nou. Ei sunt cei care promovează activ un nou produs către primii utilizatori.
Primii utilizatori observă foarte bine noile tendințe, mode și jucării, le încearcă pe toate cele pe care le adoptă inovatorii, dar sunt foarte pragmatici. Încercându-le, le testează și sunt foarte buni critici. Vor decide imediat dacă noul tău produs aduce cu adevărat o valoare sau este doar un moft, o jucărie. Aici este prăpastia care diferențiază mofturile de tendințe. Prin pragmatismul lor, primii utilizatori decid ce merită utilizat și ce a fost „amuzant pentru 5 minute”. Este prima barieră pentru crearea unui tendințe. Odată ce ei consideră că noul produs le îmbunătățește existența, îl vor promova activ către prima majoritate.
Pentru a trece de „prăpastie”, noul produs trebuie să ne schimbe considerabil modul în care trăim, să ne aducă o valoare adăugată semnificativă. De exemplu: găsim fidget spinners la toate chioșcurile de ziare și odată ce ai unul în mână, știi instant să-l folosești și îți creează dependență. Pentru 5 zile. Dacă nu l-ai mai avea, te-ai întoarce fără mari probleme la jocul tău de pe smartphone. Nu i-ai simți lipsă. Dar dacă mâine ar trebui să renunțăm la touch-screenul telefonului nostru și să ne întoarcem la taste și la mică biluță cu care navigam înainte pe ecran, am fi cu toții foarte nervoși. Doar lucrurile care ne fac viață mai ușoară, care aduc o valoare reală, care ne schimbă viața pentru totdeauna trec această prăpastie care separă mofturile de tendințe.
Prima majoritate va lua exemplul primilor utilizatori, aceștia fiind influențatori foarte puternici. Valoarea adăugată a produsului fiind testată deja, ei vor beneficia deja de versiunea 2.0, de ceva viabil economic și social. Se creează astfel o adopție generală care ajunge acum la urechile celor mai puțin conectați cu ce este nou, majoritatea târzie.
Cei din majoritatea târzie, odată ce observă îmbunătățirea substanțială a vieții celor din jur, vor adopta și ei noul produs, cu reticență, deoarece noul produs schimbă considerabil modul în care interacționăm cu device-urile din jurul nostru, cu companiile sau chiar cu oamenii. Iar ei vor accepta acest dezavantaj de dragul îmbunătățirilor observate.
Odată ce ai marea majoritate a consumatorilor, mai rămân de câștigat doar conservatorii, care apreciază mai mult decât orice lipsă schimbării și cărora le este este foarte greu să treacă prin curba învățării experimentată de majoritatea târzie. Dar există un moment în care devine „o rușine” să mai ai telefon cu taste, sau în care ajungi să te simți ca un om din neolitic când suni la taxi. Acela este momentul când tendința a cucerit întreaga piață.
Dacă jucăriile sau mofturile se opresc de obicei la prăpastie, moda moare mai greu și este mai ușor de confundat cu o tendință sănătoasă. Un alt mod de a face diferența este să ne uităm la rata de adopție:
Rata de adopție pentru o „jucărie” este foarte rapidă, toți copiii au avut un fidget spinner în 2 săptămâni de când au apărut la chioșcurile de ziare. Nu multe femei au fost foarte încântate când s-a schimbat moda pantofilor cu vârful rotund în modă pantofilor cu vârf ascuțit. A durat câteva luni până când să înceapă să își schimbe toți pantofii. De când prima companie americană a decis că angajații lor pot să lucreze de oriunde din lume până când companiile de telecom din România au acceptat că angajații să lucreze o zi de acasă au trecut aproape 10 ani.
În timp ce fidget spinner-ul doar umple momentele moarte de la metrou și este foarte ușor de folosit, pantofii necesită o investiție, ne schimbă întregul stil vestimentar, iar lucrul de acasă ne schimbă complet viață și creează nevoia de skill-uri de care până acum nu am avut nevoie.
Dacă suntem în prima linie a inovației totuși nu ne putem permite să așteptăm să vedem cum cei din jurul nostru adoptă aceste schimbări și e important să fim proactivi, să recunoaștem jucăriile, modele și tendințele în fază incipientă. Pentru a face asta putem să folosim următoarele întrebări:
Satisface o nevoie reală sau este doar un moft? „Îmi trebuie” sau „îmi place”?
- O jucărie este ceva ce ne atrage, dar dacă nu o cumpărăm săptămâna asta, uităm de ea. Cu siguranță nu „ne trebuie”.
- O modă este ceva ce ne face să părem noi mai „la modă”. Ceva pentru care suntem apreciați de oamenii de lângă noi, dar nu am deveni „bunica” în ochii lor dacă nu o adoptăm.
- Tendința în schimb este ceva ce ne ușurează considerabil viața. Este Netflix-ul care ne permite să ne uităm la ce serial dorim când dorim noi, care ne permite să stăm la televizor doar 1 oră pe zi fără a pierde 1 oră cu reclame din cele 3 ore petrecute în fața televizorului în fiecare seară, este acel ceva ce ne schimbă considerabil comportamentul pentru totdeauna.
Este temporar, înlocuiește ceva sau este incremental?
- Jucăria ne umple timpul liber și ne plictisim de ea în 2 săptămâni.
- Moda înlocuiește o altă modă, și va fi înlocuită de altă modă.
- Tendința este ceva ce construiește pe ceva ce avem deja, iar viitoarea tendința va considera actuală tendința ca un statu quo: nu am putea posta filme live pe facebook fără a avea un smartphone
Putem trăi fără el?
- Dacă uităm acasă fidget spinner-ul, nu vom putea să ne urcăm în metrou?
- Dacă nu ne găsim noii pantofi, nu vom ajunge la birou?
- Dacă dezinstalam serviciul de cloud, avem spațiu pe disc pentru toate pozele din vacanță?
Afectează strategia sau tactica?
- Dacă introducem fidget spinnerul pentru clienții companiei noastre de telecom, ce am putea face cu el? Îl oferim gratuit la fiecare semnare de contract. Ne schimbă asta cumva strategia de marketing sau de comunicare? Sau doar mesajul?
- Dacă observăm că hip-hop-ul este „cea mai cool chestie”, cum îl integrăm în comunicarea noastră? Ne schimbăm beneficiile produselor sau le păstrăm pe aceastea dar doar schimbăm tonul și ritmul mesajului?
- Dacă lumea folosește din ce în ce mai mult internetul pe telefon și din ce în ce mai puțin vocea, schimbăm strategia de produs în sensul de a face din internet mobil vedeta companiei?
Este greu să ieșim din carapacea noastră și să observăm mediul din jurul nostru, este și mai greu să acceptăm că lumea se schimbă și trebuie să ne schimbăm și noi, dar cel mai greu este să găsim direcția corectă a schimbării.
Aceasta este o parte din cursul de Gândire Strategică al Learning Architect, creat și facilitat de Andrei Albu.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.