Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

„Ține minte, tinere, un miliard nu mai e ce era...” Primul trilionar va apărea în timpul vieții noastre și nu va fi Bill Gates

Notă: 

un milion = o mie de mii

un bilion/un miliard = o mie de milioane

un trilion = o mie de miliarde

Sursa: DEX

Primul viitor „trilionar” s-a născut deja și, potrivit celor mai optimiste predicții, îl va depăși pe Bill Gates în următorii 25-30 de ani. Adică în timpul vieții noastre.

O estimare Oxfam dată publicității în 2014 oferea un insight interesant în distribuția banilor pe mapamond: cei mai bogați 85 de oameni din lume dețin jumătate din capitalul existent la nivel global, adică echivalentul banilor pe care îi au în conturi 4 miliarde de oameni la un loc. 

Cu un an mai devreme, în 2013, Credit Suisse Group publica concluziile Global Wealth Report și afirma ceva ce i-a făcut pe cei 4 miliarde să râdă: „Peste mai puțin de două generații, extrapolarea ratelor curente de creștere a bogăției va genera aproape un miliard de milionari, echivalentul a 20% din populația adultă. Cu alte cuvinte, milardarii vor deveni ceva obișnuit. Primul „trilionar” va apărea în următorii 25-30 de ani, iar în 60 de ani vom avea la nivel global cel puțin 11, în conformitate cu cea mai bună estimare”.

Unsprezece oameni cu averi de un milion de milioane. O previziune îndrăzneață. Dar, dacă ne uităm la trendurile financiare din trecut, are sens să crezi că e vorba de o progresie incrementală reală și nu de un simplu trend geometric.„Gândiți-vă la ce-ar fi spus oamenii din 1980 dacă le-ai fi zis că vor vedea un miliardar în următorii 25 de ani. Gates a făcut primul miliard chiar mai devreme, în anii ’90”, spune Bob Lord, analist și avocat într-un interviu acordat CNBC.

Dacă ai da foc unui milion de dolari în fiecare zi, tot ți-ar lua 2.739 de ani ca să scapi de un trilion

Într-un fel, oamenii au dreptate să creadă că nu vor vedea un „trilionar” în timpul vieții lor: până la urmă cum poți să devii ceva ce nici măcar nu există? (cuvântul trillionaire nu a fost indexat oficial de dicționarul Oxford).

E cu atât mai greu să îi faci pe oameni să își imagineze un trilion de dolari, în condițiile în care, potrivit unui studiu citat de USA Today, 79% din populația globului nu știe câte milioane sunt într-un trilion. (1 bilion/miliard = 1,000 x 1,000,000, 1 trilion = 1,000 x 1,000,000,000 sau 1,000,000 x 1,000,000). Dacă am împărți un trilion de dolari la numărul de oameni existenți în acest moment pe planetă, fiecare dintre ei ar primi 140 de dolari. Dacă te-ai duce la un fast food, ai lăsa un trilion pe tejghea și ai cere hamburgeri pentru toată populația globului, fiecărui om i-ar reveni cam 80. Sau, dacă vrei o reprezentare mai realistă, cu un trilion poți cumpăra absolut toate proprietățile din Londra la prețurile actuale, potrivit The Times. Ce ai mai putea cumpăra cu un trilion? Ai putea achiziționa Exxon Mobile, Apple, Google, Nike, Agilent – și, după achiziție, ai râmâne cu suficienți bani în conturi încât să te poți numi în continuare miliardar. 

Dacă ai da foc unui milion de dolari în fiecare zi, tot ți-ar lua 2.739 de ani ca să scapi de un trilion. Dacă ai vrea să le faci în ciudă celor de la Top Gear, cu un trilion ai putea cumpăra aproximativ 250.000 de Lamborghini și 83.750.000 de Ford Fiesta. Aceiași bani i-ar putea îndeplini visul de invazie marțiană unui „trilionar” dement: cu un trilion ar putea cumpăra un batalion de rovere precum Curiosity (2.5 miliarde de dolari). Tot cu un trilion poți cumpăra și o bună parte din cantitatea de aur disponibilă în acest moment pe piață (valorea întregii cantități e estimată la aproximativ 8.5 trilioane). Un trilion e o sumă colosală, dacă stai să te gândești că tot atât e și PIB-ul unor țări ca Mexic sau Coreea de Sud. Cei mai mulți oameni nu ar crede asta. Și, totuși, sunt reprezentări reale. E cu atât mai greu să îi faci să creadă că primul trilionar nu numai că s-a născut deja, dar îl va depăși pe Bill Gates în următorii 25-30 de ani.

Milionarii, Jurassic Park-ul din peisajul bogaților

„Bogăția e un concept relativ, iar milionarii sunt depășiți”, scria investopedia.com la un moment dat. O afirmație îndrăzneață și nesusținută? Nu chiar. Cifrele arată că milionarii s-au îndepărtat deja de statutul de unicorn, devin ceva obișnuit, o realitate „depășită”. Același lucru se va întâmpla și cu miliardarii în momentul în care va apărea segmentul trilionar. Robert Frank, fost reporter Wall Street Journal, scrie în volumul „Richistan” că în 1995 în Statele Unite erau 3.77 milioane de milionari. Nouă ani mai târziu erau 9 milioane. Mai mulți decât populația Austriei. Averile lor cumulate? 30 trilioane, mai mult decât valoarea totală a bunurilor și serviciilor produse în Europa, China, Japonia, Brazilia și Rusia. La polul opus, cam 2 miliarde de oameni care își duc traiul cu mai puțin de 1.000 de dolari pe zi. 

Inechitate socială
Inechitate socială

Nimeni nu știe cu exactitate cine a fost primul milionar, dar prima mențiune a cuvântului „milionar” a apărut într-un anunț mortuar din 1843 care descria viața lui Pierre Lorillard al II-lea, un producător de tutun născut în New York. Alții cred că e mult mai probabil ca personaje precum John Jacob Astor sau Cornelius Vanderbilit să fi făcut primul milion. În ceea ce privește primul miliardar, lucrurile sunt mai clare: John D. Rockefeller a fost primul. A devenit miliardar la începutul anilor 1900, ca rezultat al investițiilor sale în Standard Oil. Rockefeller a atins piscul piramidei în 1912, când averea lui însuma echivalentul a 350 de miliarde de dolari din zilele noastre. Cam 1.5% din întreaga economie a SUA. Mult mai târziu, în 1976, cel mai bogat om din lume era J. Paul Getty, cu o avere de 2 miliarde de dolari. La distanță de 40 de ani, Forbes estimează că avem peste 1.810 miliardari, cel mai bogat dintre ei fiind Bill Gates, cu o avere de 79.4 miliarde. Valoarea averilor lor cumulate: 6.5 trilioane, cu 570 de milioane mai puțin decât anul trecut. Lista include 290 de newcomeri, 46 dintre ei au sub 40 de ani, iar 71 sunt din China.

Așadar, în 40 de ani, averea celui mai bogat om din lume a crescut de 39.5 ori, adică cu peste 10% pe an. Presupunând că trendul s-ar menține, averea aproximativă a celui mai bogat om din lume în următorii 40 de ani ar ajunge să se învârtă în jurul cifrei de 3 trilioane. Iar dacă rata de creștere se menține (adică peste 10% pe an), celui mai bogat om din lume i-ar lua sub 27 de ani să își ducă averea de la 73 de miliarde la 1 trilion. Dacă mai pui în ecuație și creșterea unor piețe emergente precum cea din India sau China, predicțiile Credit Suisse din 2013 nu mai par chiar atât de îndrăznețe, nu?

Cine nu va fi primul „trilionar”

Primul „trilionar” nu e unul din numele care sunt deja în Forbes și Fortune 400. Carlos Slim (a fost, între 2010 – 2013, cel mai bogat om din lume, potrivit Forbes) și legendarul investitor american Warren Buffett ar avea, teoretic, posibilitatea să ajungă acolo, dar au 76, respectiv 85 de ani. Chiar dacă Slim ar putea atinge rata excepțională de rentabilitate de 25% după impozitare în fiecare an, tot ar dura aproape 14 ani pentru a-și duce averea de la 54 de miliarde de dolari, la 1 trillion. Și asta doar în cazul în care își pune toate resursele la bătaie.

În cazul lui Bill Gates lucrurile ar sta, teoretic, mai bine. Are doar 60 de ani, însă interesele sale s-au schimbat foarte mult. Chiar dacă Gates ar fi mai interesat să acumuleze bani și nu să îi doneze prin intermediul fundației sale, ar trebui să găsească un „ceva” nou în care să investească, de vreme ce Microsoft nu dă semne că ar avea potențialul de a produce suma de care ar avea nevoie Gates pentru a ajunge la 1 trilion. 

Mark Zuckerberg

Mark Zuckerberg are 32 de ani și are o avere de 35 de miliarde. Un început bun, însă e destul de greu să îți imaginezi că Zuckerberg ar putea găsi o modalitate de a-și crește averea până într-acolo încât să ajungă la 1 trilion. Facebook ar trebui să crească de aproximativ 10-15 ori peste valoarea de piață a gigantului Exxon Mobil (de exemplu) ca să-l facă pe Zuck trilionar. La fel stau lucrurile și cu Travis Kalanik ($5.3 miliarde, Uber); Russ Weiner ($2.1 miliarde; Rockstar Energy drinks); Brian Chesky, ($2 miliarde, Airbnb), Evan Spiegel & Bobby Murphy ($1.5 miliarde fiecare; Snapchat); Markus “Notch’ Persson ($1.3 miliarde; Minecraft).

Craig Venter ar putea fi un alt potențial candidat, însă doar într-un context foarte clar. Venter e cunoscut mai ales ca fondator al Celera Genomics și pentru cercetările sale în direcția creării unor forme de viață sintetice. El a reușit să obțină primul genom sintetic al unei bacterii, această reușită genetică deschizând oportunități noi pentru alte ramuri din cercetare, precum cele care studiază posibilitățile găsirii unui leac pentru cancer. 90 de miliarde de dolari sunt cheltuite anual de pacienții americani care suferă de această boală, ceea ce înseamnă că găsirea unui leac ar putea fi oportunitate de a deveni nu trilionar, ci multitrilionar. Din păcate, Venter nu se concentrează în mod special pe această zonă, așa că e logic să îl excludem din lista potențialilor candidați.

Pe lângă toate astea, mai trebuie luată în calcul și componenta psihologică. Ca să devii trilionar, trebuie să fii dispus să îți asumi riscuri mari. Potrivit investopedia.com și Washington Post, psihologii spun că majoritatea oamenilor tind să nu mai fie atât de dispuși să riște odată ce au atins un anumit punct de confort material. Ei sunt aceiași oameni care, atunci când nu au vreo avere în spate, își asumă riscuri foarte mari. Motivul e simplu: când nu ai bani, vei considera automat că nu ai nimic de pierdut în cazul în care pariul tău financiar se dovedește a fi un dezastru. Și acum să ne gândim la oameni ca Paulson, Soros sau Simons. E greu să-ți imaginezi că vreunul dintre ei și-ar risca imperiile financiare pe o carte care ar putea (sau nu) să le aducă primul trilion. Până la urmă, ce ar putea cumpăra Soros cu 1 trilion din ce nu poate cumpăra cu 1 miliard?

Un posibil potret-robot al primului „trilionar”

Vom exclude dintre posibilii candidați liderii de țară și dictatorii. Nu e de neimaginat că un individ sau o familie ar putea păstori – în viitor - o țară care are în subsol resurse valoroase ce pot atinge lejer 1 trilion (petrol, de exemplu), dar această ipoteză nu ar fi în spiritul acestui material. Ne dorim să inventariem candidații care pot deveni trilionari grație inovației sau unor idei/industrii care au potentialul să schimbe lumea în care trăim.

„Primul trilionar va fi un inventator. Cineva care va crea un produs sau un serviciu care va schimba lumea, exact așa cum a făcut Bill Gates cu calculatoarele. Ar putea fi o soluție pentru o problemă globală, precum lipsa apei în unele zone ale globului, sau un produs de care lumea nu știe că are nevoie, cum a fost cazul Facebook”, spune Oliver Williams, consultant Wealth Insight, într-un material din The Times. Williams mai spune și că primul „trilionar” va fi, cel mai probabil, cetățean american. Alții susțin că, dimpotrivă, primul trilionar va fi produsul unei economii care crește în ritm alert, adică va fi ori chinez, ori indian.

Andrew Amoils, senior analist la New World Wealth, a luat în calcul diverse variabile economice precum inflația, PIB-ul pe cap de locuitor, prețurile, cursul de schimb, precum și dezvoltarea unor piețe precum India, China, Rusia și a ajuns la concluzia că, până în 2040, vom vedea primul trilionar. Ca și Oliver Williams, și Amoils crede că primul trilionar va fi american sau indian (India, potrivit analizelor sale, va da lumii cel mai mare număr de milionari în dolari până în anul 2039).

Geroge Walper, președinte al Spectrem Group, crede că primul trilionar va fi un „super-serial entrepreneur”. „Va avea nevoie de niște grand slam-uri. Trebuie să năucești o industrie într-un mare fel și să dublezi totul dacă vrei să ajungi la 1 trilion”, spune Walper.

Sam Altman, CEO al Y Combinator, cel mai mare incubator pentru startup-uri, pariază pe industria tech. „Inovația în tech va crește exponential până în punctul în care cineva va crea ceva complet nou, care îi va aduce creatorului primul trilion”. Tot Altman spune că apariția primului trilionar e, în esență, un eveniment „nedrept”: „Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care miliardarii vor deveni o realitate depășită. O realitate nedreaptă, cel mai probabil așa va fi percepută de majoritate. Și mie mi se pare nedrept. Dar dacă vrei ca societatea să avanseze, să facă progrese, să meargă înainte, trebuie să lași lucrurile să se întâmple”.

Bob Lord, analist financiar și avocat, crede că primul trilionar va fi cineva ca Elon Musk. „Primul trilionar va apărea, cu siguranță, în următorii 25 de ani. Dar nu va fi Gates, Gates e mult prea preocupat, în acest moment, să-și doneze banii, nu să facă alții. Profilul primului trilionar e mai îndepărtat de Gates și mai apropiat de cel al lui Rockefeller. Ar putea fi cineva care încă nu a ajuns în atenția presei, un necunoscut. Sau cineva ca Elon Musk, care jonglează cu patru sau cinci industrii în același timp”, a declaran Lord pentru Tech Insider.

Elon Musk și Tesla

Tot Lord crede că ar trebui să ținem un ochi și pe capitalizările de piață corporative. Dacă schimbi focusul pe această zonă, statutul de trilionar pare – la prima vedere – imposibil. Mai precis, ar trebui să fii fondatorul a cel puțin cinci companii-gigant de talia Microsoft ca să poți atinge un trilion. Însă Lord spune că nu ar fi tocmai imposibil ca, în anii care vin, să vedem apărând tot mai multe companii de talia Microsoft. Mai ales în contextul uriașului potențial al unei noi industrii care ar putea genera trilioane: mineritul spațial. 

Potențiale locuri de joacă ale primului „trilionar”

1. Mineritul spațial

Spusele lui Bob Lord sunt întărite de afirmațiile lui Peter Diamandis, care susține că primul trilionar ar putea fi făcut în (și) de industria spațială. Diamandis, fondatorul X Prize Foundation, spunea, la International Space Development Conference, că „acolo sus (n.r. în spațiu) sunt cam 20 de trilioane care așteaptă să fie vânate”. Se referea la asteroizi, care conțin o paletă foarte largă de resurse prețioase. Sigur, asta poate să sune ca un scenariu SF din „Avatar”, însă nu e nimic SF în spusele lui Diamandis, dacă stai să te gândești că în cartea „Mining The Sky: Untold Riches from the Asteroids, Comets, and Planets” a lui John S. Lewis, valoarea de piață a unui asteroid de mici dimensiuni a fost evaluată la câteva trilioane. „Lucrurile pe care punem preț în prezent, precum metale și diverse minerale, există în cantități infinite în spațiu”, scrie Lewis. Într-un interviu acordat CNBC, astrofizicianul-rockstar Neil DeGrasse Tyson spune același lucru: „Inovația are ca rezultat o economie sănătoasă. Următoarea frontieră pentru economie e spațiul. Primul trilionar va fi persoana care va reuși să exploateze resursele prezente în asteroizi. Lupta pentru diverse resurse va fi o realitate depășită, din trecut, odată ce spațiul va deveni un fel de grădină din spatele casei a umanității”.

2. Internet of Things

La prima vedere, Internetul Lucrurilor nu pare un candidat cu prea mult potențial pentru trilioane, dar dacă luăm în considerare faptul că unele device-uri ar putea îmbunătăți sănătatea sau performanța intelectuală, lucrurile se schimbă. Site-ul futuristspeaker.com notează și posibilitatea apariției unei nișe interesante, cea a device-urilor capabile să comunice cu animalale sau cu plantele. Cât ar putea valora o asemenea nișă de inovație? Exact. Trilioane.

3. Instant learning

Procesul de învățare ocupă o perioadă foarte mare de timp din viața unui individ, iar asta a fost un motiv suficient pentru ca Nicolas Negroponte să facă o predicție interesantă: apariția „ingested learning”-ului. Cercetătorii susțin că momentul nu e atât de îndepărtat pe cât credem. Un asemenea breakthrough ar putea produce un trilionar.

4. Industria „tinereții veșnice”

Un miliard de oameni care plătesc o sumă infimă de 10 dolari pe zi în schimbul unor metode noi de întinerire ar putea însemna apariția unei industrii capabile să genereze peste 3.65 trilioane pe an. Oamenii își vor dori mereu să rămână tineri (vezi avântul luat în zilele noastre de chirurgia estetică), deci orice inovație în industria anti-aging are potențialul de a fi certificatul de naștere al primului trilionar.

5. Drone

Drone care folosesc energia solară, zboară la altitudini de peste 25.000 de metri, ferite de capriciile vremii și care nu au nevoie să coboare decât pentru reparații - atât Google, cât și Facebook au cumpărat startup-uri care dezvoltă asemenea drone. Oricine le va folosi pentru a oferi servicii telecom mai performante are șanse mari să devină trilionar.

6.Transport ultra high speed

Un mijloc de transport mai eficient și mai ieftin decât cele de care dispunem în prezent ar putea da naștere unui trilionar. Elon Musk lucrează deja la Hyperloop, care va putea atinge 760 de mile pe oră grație unui „sistem de levitație pasiv”. Hyperloop-ul lui Musk îmbină conceptele avioanelor ultra-rapide, railgun-ul (un „tun” electric care se folosește de electromagnetism pentru a arunca proiectile) şi ideea de bază a jocului de masă Air-Hockey.

7. Inteligență artificială

Industria A.I. își trăiește copilăria și va deveni un game-changer în absolut toate celelalte industrii.

8. Avataruri 3D

De câte ori nu ați auzit pe cineva spunând că viața lui ar fi mai ușoară dacă ar reuși să fie în mai multe locuri deodată? Avataturile 3D sunt echivalentul digital al procesului de clonare și ar putea crea – cel puțin în teorie - un trilionar.

9. Energie

Putem genera energie, dar nu o putem stoca. Oricine găsește o modalitate de a rezolva acest neajuns ar putea deveni trilionar.

10. Robotică

Nu seamănă (încă) foarte mult cu C-3P0 sau cu Rosie din „The Jetsons”, dar roboții sunt deja aici. Industria serviciilor pe această piață va exploda în momentul în care cineva va crea un concept complet nou, care să fie ce a fost social media pentru internet.

„Un miliard nu mai e ce era”

Concluzia? E interesant să faci predicții, calcule și să aduci în ecuație diverse variabile (sau, dimpotrivă, să le ignori), însă ele rămân simple speculații. Lucrurile evoluează într-un ritm mult prea alert ca să poți face o predicție 100% corectă. Așa cum nimeni nu a putut anticipa că ideea lui Gates îl va face miliardar (mai târziu, în 1983, Thomas Watson, CEO IBM, avea să ducă neîncrederea în calculatoare pe culmi noi, spunând: „Cred că există o piață pentru cel mult cinci calculatoare”) sau că Alfred Mann se va îmbogăți datorită insulinei, și acum lucrurile se vor întâmpla, probabil, la fel: primul trilion nu va fi făcut în industriile enumerate mai sus, ci va fi, cel mai probabil, rezultatul unei idei care – dacă ar fi enunțată aici, acum, în acest material – ni s-ar părea imposibilă, ridicolă sau inutilă. Doi la mână, e greu de spus dacă următorii 25-30 de ani chiar ne vor pune față în față cu primul trilionar. Până la urmă și o cunoscută publicație economică internațională scria cândva că fondatorul Microsoft va deveni primul trilionar, nu mai târziu de anul 2004... Singura certitudine e afirmația lui J.P. Getty, din 1957. Întrebat de un reporter al Fortune Magazine despre averea sa colosală, Getty a ridicat din umeri și a răspuns: „Trebuie să ai grijă să vezi întotdeauna lucrurile în perspectivă. Ține minte, tinere, un miliard nu mai e ce era...”

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • curajos articol. culmea, cam asa se scrie pe vvremuri in „almanahe” dupa ce treceai de primele 30 pagini de protocol omagial. numai ca, eu am sa propun autoarei si o alta imagine, INFLATIA DE MILIONARI/MILIARDARI/TRILIARDARI. Si am sa o fac alipind la asta „Insula cu elice” a lui Jules Verne. Care nu a avut un final prea bun...
    • Like 0
  • Excelenta documentare, inspirat articol!
    • Like 0
  • Omenirea se afla intr-un impas mare din punct de vedere social. La ora actuala, datorita avansurilor tehnologice, productia si serviciile devin din ce in ce mai automatizate, reducand numarul de angajati. Practic, cererea de bunuri de consum si de servicii poate fi acoperita intr-o proportie foarte mare de procesele si masinile automate (de fapt roboti), fiind nevoie de factor uman intr-o mica masura. Procesele si masinile automate aduc eficienta energetica, costuri reduse, precizie ridicata, precum si riscuri mici (in special in ceea ce priveste accidentele de munca - nu ai oameni, nu ai victime). Iar la cati bani se bag in cercetare (SUA, UE, China, Japonia, tigrii asiatici, mai nou India, Rusia, Brazilia, tari din Orientul Mijlociu), procesele automate vor fi din ce in ce mai prezente. Din pacate, procesele automate fac ca sa fie umflat numarul somerilor. Oamenii se vor imparti in mare parte in urmatoarele categorii: cei care detin mecanismele de productie, deci vor fi si cei care vor vinde, ei vor fi cei bogati si f. bogati, cei care fabrica si participa la fabricatia proceselor automate, cei care vor superviza procesele automate - mijlocul, si marea majoritate - somerii - care sunt inlocuiti de procesele automate. Din pacate, robotizarea/automatizarea va duce la cresterea discrepantelor intre bogati si saraci, iar societatea umana nu are in acest moment solutiile la robotizarea/automatizarea accentuata din productie si servicii.
    • Like 0
    • @ Alexandru Amaricai
      golan check icon
      Solutia este evidenta chiar in ceea ce ai scris: locul oamenilor este in cercetare si dezvoltare, nu la munca pe care o poate inlocui chiar un robot.
      Lumea subestimeaza cat de multa munca se depune in crearea unui robot cu programele necesare pentru a putea inlocui activitatea unui om, sa nu mai zic de numarul mare de activitati existente. De asemenea, supraestimeaza valoarea pe care o pot aduce. Ei vor inlocui partea muncii care implica repetitivitate, dar niciodata pe aceea care implica lucrurile care ne separa pe masini, instinct si umanitate. Un robot ar putea inlocui partea repetitiva a gatirii de exemplu, dar nu va putea fi prea curand un bucatar desavarsit pentru ca nu poate inlocui prin precizie talentul. Robotul va fi mai degraba o alta unealta folosita de acel bucatar. Mancarea pre-preparata va fi probabil mai buna si mai convenabila in continuare si intr-o astfel de lume ne vom dori cu atat mai mult mancarea pregatita ca la mama acasa. Evident, daca localurile vor continua cu mentalitatea de pe la noi si nu vor intelege ca experienta este partea integrala pentru care clientul se duce la restaurant, clientii acestia se vor resemna cu mancaruri pregatite de roboti. Asta e. Pentru multi, va fi o oportunitate sa se apuce de meseriile care le intrebuinteaza intr-adevar pasiunea si talentul. Pentru altii, va fi o noua ocazie sa gaseasca scuze si vinovati.
      • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon elevi-

Educatori, învățători, profesori, cu toții sunt obosiți și fără chef. Dacă nu se urlă pe un etaj dintr-o școala, sigur se vorbește printre dinți. Dacă nu merg manipulările fine, sigur merg metode care sfredelesc sufletele celor mici cu replici grele. (Foto: Guliver/Getty Images)

Citește mai mult

Microsoft Envision Forum

Peste 800 de reprezentanți ai mediului de afaceri au luat parte, la București, la cea de-a VII-a ediție a Microsoft Envision Forum. În timpul conferinței, Gerd Leonhard - cunoscut futurist și autor, Raymond Campbell - fondator și CEO al Phulukisa Health Solutions și Cedric Dumont – aventurier și antreprenor au discutat despre transformarea digitală.

Citește mai mult