Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

E posibil ca în România litrul de benzină să ajungă la un preț de 2 euro, așa cum este în Italia? Răspunsul unui expert în energie

Dumitru Chisalita

Foto: Facebook Dumitru Chisăliță

Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Inteligentă (AEI), a declarat la emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, că este posibil ca în România prețul benzinei să continue să crească și să ajungă la 2 euro pe litru, însă asta depinde și de evoluția conflictului din Ucraina.

„Există această posibilitate. Sunt țări care au 2,2 euro litrul de benzină. Asta ține de modul cum vor evolua lucrurile”, a răspuns Dumitru Chisăliță, întrebat dacă benzina va ajunge la 2 euro pe litru, ca în Italia.

Credeți că statul va interveni pentru a reduce prețul carburanților la pompă?, a fost întrebat expertul în energie. „Ar fi util să intervină, dar din multiplele declarații care au fost, nu cred că va interveni. (...) Cea mai mare creștere a prețurilor produselor pe raft s-a produs atunci când s-au scumpit benzina și motorina.”, a răspuns Chisăliță.

Referindu-se la declarația președintelui PSD, Marcel Ciolacu, care recent s-a declarat „mirat” de prețurile mari ale carburanților, expertul în energie a spus că guvernanții nu ar trebui să se mire, ci trebuie să rezolve astfel de situații. „Nu cred că (Marcel Ciolacu -n.n.) o mimează (mirarea – n.n.). Prețul nu ne surprinde, pentru că e de prin martie, atunci a început această escaladare a prețului. În 8 martie aveam 9 lei - 9,5 lei pe litrul de benzină”.

România aduce produse petroliere și țiței brut prin Marea Neagră, un important element în mijlocul conflictului din Ucraina, a adăugat Dumitru Chisăliță, explicând că există mai mulți factori care au dus la scumpirea carburanților în ultima perioadă.

„În ultimele 5 luni, s-a scumpit foarte mult închirierea vapoarelor, s-au scumpit foarte mult asigurările, discutăm de creșteri de prețuri de 5-10 ori. O bună parte din petrolul care înainte (înainte de izbucnirea războiului din Ucraina – n.n.) venea din Federația Rusă - deși nu sunt cifre oficiale publicate, discutăm de 20 la sută -, trebuie importat din alte țări, însemnând Venezuela, Emiratele Arabe - de la distanțe care sunt de 3-6 ori mai mari. În același timp, ne-am confruntat cu o creștere a prețului petrolului brut, pe diversele piețe internaționale. Toate aceste elemente puse cap la cap nu puteau să însemne decât o creștere a prețului. Din această creștere, o cotă importantă o reprezintă TVA-ul și o altă cotă o reprezintă acciza. 40 la sută din această creștere sunt bani care merg la bugetul de stat.

Îi convine statului să dea prețurile în jos? Că îi vin niște miliarde la buget doar din creșterea prețurilor la carburanți, a fost întrebat Chisăliță.

„Bugetul de stat se bazează pe niște componente ce există în economie, foarte multe din aceste componente au decăzut - s-au închis firme, s-a redus producția, iar atunci bugetul de stat, ca să rămână cel puțin la același nivel, are nevoie de niște bani. Ceea ce probabil s-a învățat din lecția din anul 2021 - s-a văzut că în momentul în care crește foarte mult prețul la un produs care are o cerere foarte mare - și e foarte greu să spui că nu vreau să mai consum energie electrică sau gaze naturale -, cumva bugetul de stat s-a îndestulat. Și atunci e o politică mult mai simplă decât a crește taxe și impozite, ca să ajungi să îți atingi necesarul de bani în bugetul de stat, decât dacă te duci și spui oamenilor că de mâine trebuie să plătești dublu impozitul la casă.(Revolta politicienilor e un populism care...) Cel puțin nu este o abordare 100% transparentă”, a punctat președintele AEI.

Amintim că luna trecută, nemulțumiți de prețurile mari la combustibili, sute de șoferi au protestat la pompe, în mai multe orașe – între care Constanța, Botoșani, Târgu Jiu - unde au mers să alimenteze cu doar câțiva mililitri de benzină.

Emisiunea ,În fața ta”, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită la Digi24 sâmbăta și duminica, de la ora 14.00

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

„Cele 6 planete principale (Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, acestea erau cunoscute pe atunci – n.m.) se învîrtesc în jurul Soarelui pe cercuri concentrice (de fapt elipse, cu excentricitate mică) cu Soarele, în aceeași direcție a mișcării, aproximativ în același plan. Zece Luni se învîrtesc în jurul Pămîntului, al lui Jupiter și al lui Saturn, în cercuri concentrice, în aceeași direcție a mișcării, aproximativ în planele orbitelor planetare”

Citește mai mult

Ceasul obezității

Datele INS din 2022 ne arată că aproape 45% dintre bărbați au circumferință abdominală peste pragul de risc, iar peste 56% dintre femei au circumferință abdominală mai mare de 88 de centimetri- indicatori de adipozitate centrală, grăsime interioară, care sunt corelați direct cu riscul cardiovascular. Dar obezitatea nu începe cu kilogramele în plus. Începe cu lucruri aparent banale: un prânz rapid între două ședințe, o zi întreagă petrecută pe scaun, mâncare ieftină și accesibilă, tot mai puțin timp pentru mișcare. Treptat, aceste obiceiuri devin stil de viață. Iar stilul de viață devine risc pentru sănătate.

Citește mai mult

Romania noi ei / sursa foto: Inquam Photos

Democrațiile nu se prăbușesc peste noapte. Se erodează lent, prin neîncredere, suspiciune și retragere. În societatea românească, această erodare vine dintr-o ruptură simplă, dar profundă: diferența dintre cum ne vedem pe noi și cum credem că sunt ceilalți. Pe scurt: Noi suntem corecți, Ei sunt problema; Noi suntem buni și Ei sunt de vină.

Citește mai mult