Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

E posibil ca în România litrul de benzină să ajungă la un preț de 2 euro, așa cum este în Italia? Răspunsul unui expert în energie

Dumitru Chisalita

Foto: Facebook Dumitru Chisăliță

Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Inteligentă (AEI), a declarat la emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, că este posibil ca în România prețul benzinei să continue să crească și să ajungă la 2 euro pe litru, însă asta depinde și de evoluția conflictului din Ucraina.

„Există această posibilitate. Sunt țări care au 2,2 euro litrul de benzină. Asta ține de modul cum vor evolua lucrurile”, a răspuns Dumitru Chisăliță, întrebat dacă benzina va ajunge la 2 euro pe litru, ca în Italia.

Credeți că statul va interveni pentru a reduce prețul carburanților la pompă?, a fost întrebat expertul în energie. „Ar fi util să intervină, dar din multiplele declarații care au fost, nu cred că va interveni. (...) Cea mai mare creștere a prețurilor produselor pe raft s-a produs atunci când s-au scumpit benzina și motorina.”, a răspuns Chisăliță.

Referindu-se la declarația președintelui PSD, Marcel Ciolacu, care recent s-a declarat „mirat” de prețurile mari ale carburanților, expertul în energie a spus că guvernanții nu ar trebui să se mire, ci trebuie să rezolve astfel de situații. „Nu cred că (Marcel Ciolacu -n.n.) o mimează (mirarea – n.n.). Prețul nu ne surprinde, pentru că e de prin martie, atunci a început această escaladare a prețului. În 8 martie aveam 9 lei - 9,5 lei pe litrul de benzină”.

România aduce produse petroliere și țiței brut prin Marea Neagră, un important element în mijlocul conflictului din Ucraina, a adăugat Dumitru Chisăliță, explicând că există mai mulți factori care au dus la scumpirea carburanților în ultima perioadă.

„În ultimele 5 luni, s-a scumpit foarte mult închirierea vapoarelor, s-au scumpit foarte mult asigurările, discutăm de creșteri de prețuri de 5-10 ori. O bună parte din petrolul care înainte (înainte de izbucnirea războiului din Ucraina – n.n.) venea din Federația Rusă - deși nu sunt cifre oficiale publicate, discutăm de 20 la sută -, trebuie importat din alte țări, însemnând Venezuela, Emiratele Arabe - de la distanțe care sunt de 3-6 ori mai mari. În același timp, ne-am confruntat cu o creștere a prețului petrolului brut, pe diversele piețe internaționale. Toate aceste elemente puse cap la cap nu puteau să însemne decât o creștere a prețului. Din această creștere, o cotă importantă o reprezintă TVA-ul și o altă cotă o reprezintă acciza. 40 la sută din această creștere sunt bani care merg la bugetul de stat.

Îi convine statului să dea prețurile în jos? Că îi vin niște miliarde la buget doar din creșterea prețurilor la carburanți, a fost întrebat Chisăliță.

„Bugetul de stat se bazează pe niște componente ce există în economie, foarte multe din aceste componente au decăzut - s-au închis firme, s-a redus producția, iar atunci bugetul de stat, ca să rămână cel puțin la același nivel, are nevoie de niște bani. Ceea ce probabil s-a învățat din lecția din anul 2021 - s-a văzut că în momentul în care crește foarte mult prețul la un produs care are o cerere foarte mare - și e foarte greu să spui că nu vreau să mai consum energie electrică sau gaze naturale -, cumva bugetul de stat s-a îndestulat. Și atunci e o politică mult mai simplă decât a crește taxe și impozite, ca să ajungi să îți atingi necesarul de bani în bugetul de stat, decât dacă te duci și spui oamenilor că de mâine trebuie să plătești dublu impozitul la casă.(Revolta politicienilor e un populism care...) Cel puțin nu este o abordare 100% transparentă”, a punctat președintele AEI.

Amintim că luna trecută, nemulțumiți de prețurile mari la combustibili, sute de șoferi au protestat la pompe, în mai multe orașe – între care Constanța, Botoșani, Târgu Jiu - unde au mers să alimenteze cu doar câțiva mililitri de benzină.

Emisiunea ,În fața ta”, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită la Digi24 sâmbăta și duminica, de la ora 14.00

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult