Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

E ușor să mimezi grija pentru popor când ai averi de nabab și privilegii beton

 Sorin Grindeanu - Inquam Photos / Octav Ganea

foto: Inquam Photos / Octav Ganea

L-am auzit acum două seri pe Sorin Grindeanu declarând că pleacă de la guvernare, dacă se taie din salarii. A câtă oară o face? Nici nu mai țin minte...

Rânjind, făcând pe omul politic bun, căruia îi pasă de oameni, mai declară că, atunci când e PSD la guvernare cresc salariile, nu scad. Și sala aplauda frenetic. Nu au înțeles nimic, nu au învățat nimic, nu simt niciun pic de vinovăție pentru cum a ajuns țara. Ei cred că se poate merge înainte ca și până acum, mimând grijă  față de popor și acordându-și privilegii, în timp ce țara întreagă se scufundă sub greutatea datoriilor.

Sorin Grindeanu e ca personajul din poveste, care e chemat să vină și călare, și pe jos, și îmbrăcat, și dezbrăcat. Și culmea e că reușește! E la guvernare, dar critică guvernarea, are avere de nabab, s-a plimbat cu Nordis, dar mimează grija pentru popor.

Nu suflă un cuvânt despre vina PSD-ului și a lui Marcel Ciolacu că s-a ajuns aici și asta mi se pare de un cinism înfiorător. Așa cum tot cinism este că sinistrul personaj politic Marcel Ciolacu a ieșit din umbră, a căpătat voce și dă lecții - culmea cinismului - de economie, de bună guvernare.

Și în timp ce rânjilă național joaca alba-neagra cu ieșirea de la guvernare, premierul Ilie Bolojan e tot mai singur în Palatul Victoria. Nu aș vrea să fiu în pielea lui... Anul viitor vor crește mult taxele și impozitele locale. De pensiile magistraților și de pensionarea la 48 de ani nu s-a putut încă atinge Ilie Bolojan, căci privilegiații s-au baricadat după un Everest de legi, iar prim-ministrul pare un Sisif care vrea să dărâme cu mâinile goale un Moloh, și nici reforma administrației nu a reușit să o demareze măcar, nu să o facă. E singur împotriva tuturor; prin tuturor mă refer la clasă politică. Coaliția de guvernare e ca în fabula "Racul, broasca și o știucă". Sacul pe care vor să îl care de pe un mal pe altul e țara.

Mi-e tot mai clar că Ilie Bolojan nu va putea face reforme singur și cu un PSD punând piedică la fiecare pas. Și la fel de clar îmi e că cetățeanul de rând nu va putea duce la nesfârșit povara redresării financiare a țării.

Am scris mereu că Ilie Bolojan nu poate face nimic de unul singur, că nu pot reforma o țară doar câțiva oameni.

Nu văd soluții și mi-e teamă...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult