Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Economia Rusiei face implozie. Nouă mituri ale propagandei lui Putin despre efectele sancțiunilor occidentale, demontate pe rând

V Putin - iulie 2022

Foto Getty Images

Economia Rusiei este lovită din plin de sancțiunile occidentale. Agravarea stării economiei ruse servește la deteriorarea peisajului politic intern cu care se confruntă Putin.

Există 9 mituri pe care Putin și regimul său le promovează în spațiul public, potrivit unei analize Foreign Policy.

Mitul 1: Rusia își poate redirecționa exporturile de gaze și le poate vinde în Asia în locul Europei

Acesta este unul dintre subiectele de discuție preferate și cele mai înșelătoare ale lui Putin. Dar gazele naturale nu sunt un export fungibil pentru Rusia. Mai puțin de 10% din capacitatea de gaz a Rusiei este reprezentată de gaz natural lichefiat. În consecință, exporturile de gaz rusesc rămân dependente de un sistem de conducte fixe care transportă gaz. Marea majoritate a conductelor rusești se îndreaptă spre Europa.

Aceste conducte, care își au originea în vestul Rusiei, nu pot fi conectate la o rețea separată de conducte în curs de formare care leagă Siberia de Est de Asia. Ruta siberiană conține doar 10 la sută din capacitatea rețelei europene de conducte. Cele 16,5 miliarde de metri cubi de gaze exportate de Rusia către China anul trecut au reprezentat mai puțin de 10 la sută din cele 170 de miliarde de metri cubi de gaze naturale trimise de Rusia către Europa.

Mitul 2: Deoarece petrolul este mai fungibil decât gazul, Putin poate pur și simplu să vândă mai mult în Asia

Exporturile de petrol rusesc reflectă acum influența economică și geopolitică diminuată a lui Putin. Recunoscând că Rusia nu mai are unde să se întoarcă și conștiente că au mai multe opțiuni de cumpărare decât are Rusia cumpărători, China și India cumpără la preț de discount fără precedent de aproximativ 35 de dolari la achizițiile de petrol rusesc. (n.r. Prețul actual al petrolului Brent este de peste 110 dolari pentru un baril. Petrolul WTI este 98 dolari).

Diferența istorică nu a depășit niciodată 5 dolari. Nici măcar în timpul crizei din Crimeea din 2014. Uneori, petrolul rusesc s-a vândut de fapt cu o primă față de petrolul Brent și WTI. În plus, petrolierele rusești au nevoie în medie de 35 de zile pentru a ajunge în Asia de Est. Este enorm față de două până la șapte zile pentru a ajunge în Europa. Din punct de vedere istoric, doar 39% din petrolul rusesc a ajuns în Asia, față de 53% destinat Europei.

Mitul 3: Rusia compensează pierderea afacerilor și importurilor occidentale prin înlocuirea acestora cu importuri din Asia

Importurile joacă un rol important în cadrul economiei interne a Rusiei. Acestea constituie aproximativ 20% din PIB-ul rusesc. În ciuda iluziilor belicoase ale lui Putin privind autosuficiența totală, țara are nevoie de importuri de piese și tehnologie. Aceste importuri sunt cruciale pentru economia Rusiei. Importurile rusești s-au prăbușit cu peste 50 la sută în ultimele luni.

China nu a intrat pe piața rusă în măsura în care mulți anticipau. De fapt, conform celor mai recente comunicate lunare ale Administrației Generale a Vămilor din China, exporturile chinezești către Rusia s-au prăbușit cu peste 50% de la începutul anului până în aprilie. Importurile au scăzut de la peste 8,1 miliarde de dolari lunar la 3,8 miliarde de dolari. Având în vedere că Beijingul exportă de șapte ori mai mult în Statele Unite decât în Rusia, se pare că până și companiile chineze sunt mai îngrijorate de faptul că se vor confrunta cu sancțiunile americane decât de pierderea unor poziții marginale pe piața rusă, ceea ce reflectă poziția slabă a Rusiei în raport cu partenerii săi comerciali la nivel mondial. Economia Rusiei suferă din cauza căderii abrupte a importurilor.

Mitul 4: Consumul intern rusesc și încrederea în economie a consumatorilor rămân puternice

Unele dintre sectoarele cele mai dependente de lanțurile internaționale de aprovizionare au fost afectate de o inflație de aproximativ 40-60%. Vorbim de volume de vânzări extrem de scăzute. De exemplu, vânzările de automobile străine în Rusia au scăzut în medie cu 95 la sută la nivelul marilor companii auto. Vânzările au fost complet oprite.

Pe fondul penuriei de aprovizionare, a creșterii prețurilor și a scăderii încrederii consumatorilor, nu este deloc surprinzător faptul că anticipațiile managerilor din Rusia au scăzut. În special în ceea ce privește comenzile noi, alături de scăderea cheltuielilor de consum și a datelor privind vânzările cu amănuntul cu aproximativ 20% față de anul trecut. Scăderea vânzările în comerțul electronic în cadrul Yandex și scăderea traficului în același magazin, confirmă scăderea abruptă a cheltuielilor de consum și a vânzărilor, indiferent de ceea ce afirmă Kremlinul.

Mitul 5: Întreprinderile globale nu s-au retras cu adevărat din Rusia. Fuga companiilor occidentale, a capitalului și a talentelor din Rusia este supraestimată

Întreprinderile globale reprezintă aproximativ 12% din forța de muncă a Rusiei (5 milioane de lucrători). Ca urmare a retragerii, peste 1.000 de companii reprezentând aproximativ 40% din PIB-ul Rusiei și-au redus operațiunile în țară. Astfel, sunt inversate trei decenii de investiții străine. Economia Rusiei se confruntă cu o fugă simultană a capitalului și a angajaților valoroși fără precedent. Peste 500.000 de lucrători înalt calificați au plecat din Rusia. Sunt lucrătorii cu un nivel de educație ridicat și cu competențe tehnice pe care Rusia nu își poate permite să îi piardă. Chiar și primarul Moscovei a recunoscut că se așteaptă o pierdere masivă de locuri de muncă pe măsură ce companiile occidentale vor finaliza procesul de retragere completă.

Mitul 6: Putin are un excedent bugetar datorită prețurilor ridicate la energie

De fapt, Rusia este pe cale să înregistreze în acest an un deficit bugetar echivalent cu 2% din PIB, potrivit propriului său ministru de finanțe. Economia Rusiei va înregistra deficit pentru prima data în ultimii mulți ani ca urmare a cheltuielilor nesăbuite ale lui Putin. Pe lângă creșterile spectaculoase ale cheltuielilor militare, Putin recurge la intervenții fiscale și monetare dramatice și evident nesustenabile. Toate acestea au contribuit la dublarea masei monetare în Rusia de la începutul invaziei. Cheltuielile nesăbuite ale lui Putin pun în mod clar sub presiune finanțele Kremlinului.

Mitul 7: Putin are sute de miliarde de dolari în fonduri pentru zile negre. Este puțin probabil ca finanțele Kremlinului să fie puse la încercare în curând

Cea mai evidentă provocare cu care se confruntă fondurile de rezervă ale lui Putin este faptul că, din cele aproximativ 600 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare, acumulate în ani de zile din veniturile din petrol și gaze, 300 de miliarde de dolari sunt înghețate și inaccesibile. Statele Unite, Uniunea Europeană și Japonia au restricționat accesul la acești bani. Au existat unele apeluri de a confisca aceste 300 de miliarde de dolari pentru a finanța reconstrucția Ucrainei.

Rezervele valutare rămase ale lui Putin scad într-un ritm alarmant. Discutăm despre aproximativ 75 de miliarde de dolari de la începutul războiului. Analiștii subliniază că rezervele valutare oficiale ale băncii centrale pot scădea din punct de vedere tehnic doar din cauza sancțiunilor internaționale impuse băncii centrale. Aceștia sugerează că instituțiile financiare nesancționate, cum ar fi Gazprombank, ar putea totuși să acumuleze astfel de rezerve în locul băncii centrale. Deși acest lucru ar putea fi adevărat din punct de vedere tehnic, nu există, în același timp, nicio dovadă care să sugereze că Gazprombank acumulează efectiv rezerve. Gazprom Bank se confruntă cu o presiune considerabilă asupra propriului său portofoliu de credite. Economia Rusiei pierde bani. Putin nu are soluții.

Mitul 8: Rubla este cea mai performantă monedă din lume în acest an

Unul dintre subiectele de discuție preferate ale propagandei lui Putin, aprecierea rublei este o reflectare artificială a unui control al capitalului fără precedent și draconic. Controlul capitalului din economia Rusiei se numără printre cele mai restrictive din lume. Restricțiile fac practic imposibil pentru orice rus să cumpere legal dolari.

Oricum, cursul de schimb oficial este înșelător. Rubla se tranzacționează la volume dramatic diminuate în comparație cu cele de dinaintea invaziei, pe o lichiditate scăzută. Conform multor rapoarte, o mare parte din aceste tranzacții au migrat către piața neagră. Chiar și Banca Rusiei a recunoscut că rata de schimb reflectă mai degrabă politicile guvernamentale.

Mitul 9: Punerea în aplicare a sancțiunilor și retragerea companiilor occidentale sunt acum în mare parte realizate și nu mai este nevoie de nicio presiune economică

Economia Rusiei a fost grav afectată. Dar retragerile companiilor și sancțiunile aplicate împotriva Rusiei sunt incomplete. Chiar și cu deteriorarea poziționării Rusiei în domeniul exporturilor, aceasta continuă să obțină prea multe venituri din petrol și gaze naturale. Astfel, Putin poate susține cheltuieli extravagante. Datorită veniturilor din vânzarea de hidrocarburi sunt mascate slăbiciunile economice structurale. Școala de Economie de la Kyiv și Grupul de lucru internațional Yermak-McFaul au deschis calea în propunerea unor măsuri de sancțiuni suplimentare în cadrul sancțiunilor individuale. Privind spre viitor, nu există nicio cale de ieșire din uitarea economică pentru Rusia atâta timp cât țările aliate rămân unite în menținerea și creșterea presiunii sancțiunilor împotriva Rusiei.

Titlurile care susțin că economia Rusiei și-a revenit nu sunt pur și simplu reale. Economia Rusiei se clatină. Nu este momentul ca Vestul să pună capăt sancțiunilor.

Articol apărut inițial pe project-e.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Sa speram ca asa este, dar nu sunt 100% sigur. Intr-adevar sanctiunile au fost introduse numai de vreo sase luni si Rusia era, este inca o tara cu resurse, prin urmare nu se clatina de pe o zi pe alta, dar cu siguranta nu sunt ca noi romanii sa stea cu mainile in san si sa se uite la drobu' de sare. Daca cititi articolul lui Cezar Gheorge, situatia nu pare chiar atat de rea. Iar daca va controla comertul global cu grane nu va fi chiar atat de usor de contracarat. Lumea nu este reprezentanta numai de Europa, ci si de miliardele din Asia si miliardul si ceva din Africa. Intr-adevar consumul mult mai mic, dar sunt foarte multi.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult