Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

Economistul Bogdan Gioară, la „Scenă deschisă”, despre marea accelerare: „În momentul de față, există un consens științific că suntem pe o dinamică de depășire - prăbușire”

Intersecție aglomerată NY

Foto - Profimedia

În anul 1970, când s-a născut economistul și politologul Bogdan Gioară, pe Pământ trăiau 4 miliarde de oameni. Astăzi, suntem 8 miliarde, iar planeta nu mai are capacitatea să susțină nivelul prezent de consum pentru toți, în niciun caz o creștere a acestuia. „În momentul de față, există un e un consens științific că suntem pe o dinamică de depășire - prăbușire, adică Pământul nu are capacitatea de susținere pentru 8 miliarde de consumatori compulsivi”, a avertizat economistul, care a fost invitatul lui Florin Negruțiu în emisiunea „Scenă deschisă” de la Digi24. Potrivit lui, chiar dacă nu este cazul să vorbim în acest moment de sfârșitul lumii, trebuie să existe un sfârșit al lumii în care „consumul este hiperaccelerat și producția e hiperaccelerată. Omenirea trebuie să încerce să crească calitativ și să încerce să stopeze procesele de creștere cantitativă”, a afirmat Bogdan Gioară.


6 bombe de la Hiroshima pe secundă

Suntem în mijlocul marii accelerări în care producția și consumul au crescut la cote complet de nesustenabile. Cum se manifestă acest fenomen? „Produsul Intern Brut mondial acum a crescut cam de 10-11 ori din 1950 până, consumul de energie primară a crescut de vreo 7 ori, toată energia pe care o consumăm crescut cu 700 la sută. Aceleași creșteri exponențiale le întâlnim la urbanizare, transporturi, fertilizanți, îngrășăminte, producția de plastic, consumul de apă, construcția de mari baraje pentru hidrocentrale, șeptelul de animale, numărul de abatoare. În timp ce în studioul acesta e liniște și discutăm cu bucurie, în jurul nostru, în lumea asta mare lucrurile merg foarte, foarte repede, cu o viteză absolut halucinantă”, a spus economistul. El a dus în discuție conceptul de forțare radiativă, exprimat prin raportul dintre energia care intră în sistemul energetic al Pământului și e menținut aici de gazele cu efect de seră și cea care pleacă din nou spre spațiul cosmic. „În mod normal, raportul ăsta ar trebui să fie echilibrat, dar în momentul de față e mai multă energie care e menținută în sistemul energetic al Pământului din cauza gazelor cu efect de seră. Și acest surplus de energie în sistemul energetic al Pământului este echivalent cu 6 bombe de la Hiroshima pe secundă”, a declarat el.

Pentru cei mulți dintre oamenii obișnuiți, marea accelerare nu este un fenomen perceptibil, în ciuda impactului său planetar. „Este un filosof german, Günther Anders, care mă inspiră foarte mult, și el a construit conceptul de supraliminal. Noi utilizăm destul de mult conceptul de subliminal - sunt fenomene atât de mici, care trec pe sub pragul de conștientizare pe care îl avem. În schimb, Gunther Anders spune că sunt fenomene prea mari pentru a fi percepute, care sunt deasupra plafonului de conștientizare. Noi practic avem o fereastră de conștientizare destul de îngustă. Și marea accelerare, toate aceste fenomene care bulversează echilibrul Pământului sunt supraliminale, sunt prea mari pentru a fi percepute”, a explicat Bogdan Gioară. 

Cea mai mare parte din gazele cu efect de seră care s-au acumulat în atmosferă au fost generate de statele dezvoltate care deja și-au finalizat procesul de industrializare. Este nevoie să reducem procesele poluante, dar este corect să le cerem acest lucru și țărilor în curs de dezvoltare, care nu s-au bucurat până acum de beneficiile de care s-a bucurat Occidentul? 

„Problema e că acum chiar contabilitatea ONU și toate proiectele de țară prin care vrem să reducem gazele cu efect de seră au ca reper inițial anul 1990. E o problemă foarte mare pe care țările occidentale nu o prea aduc în dezbatere. În schimb, țările dezvoltate recent sau în curs de dezvoltare cer ca în contabilizarea emisiilor de gaze cu efect de seră să revenim nu la 1990, ci la începuturile industrializării. Mai este o problemă, contabilizarea gazelor cu efect de seră se face la nivel teritorial - noi contabilizăm emisiile prin acele emisii care sunt generate în producția de pe teritoriul României. Dar puține din lucrurile pe care le am în jur, le am pe mine sau o să le mănânc la prânz au fost produse în România, Practic noi facem astfel încât să încărcăm cu această responsabilitate țările din lumea în dezvoltare”, este de părere Bogdan Gioară.

Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Interesant conceptul de supraliminal. Pe de altă parte, prăbușirea actualului sistem economic, bazat pe creștere cantitativă la nesfârșit, o să intre foarte brusc în conștientul maselor (este o chestiune de puține zeci de ani), când păpica va fi tot mai puțină și tot mai greu de procurat, când energia va fi la fel, extrem de scumpă, mai ales dacă e bazată pe combustibili fosili (salvarea energetică încă se lasă așteptată – mă refer la eșecul oamenilor de știință în stăpânirea eficientă a reacției de fuziune nucleară, care ar asigura cantități nelimitate de energie). Este clar că trebuie o schimbare masivă de paradigmă și nu spune nimeni că trebuie să ne întoarcem în epoca de piatră. Cantitatea de bunuri și servicii trebuie înlocuită de calitate. Omenirea trebuie să înceapă să consume rațional și conștient iar controlul populației (prin mijloace administrative, fiscale, combinate cu măsuri de promovare a mijloacelor contraceptive, mai ales în țările lumii a treia) să reducă treptat numărul locuitorilor pentru a permite stoparea degradării zonelor naturale și refacerea lor. China a făcut deja acest experiment, favorizând familiile care făceau un singur copil și amendând drastic familiile cu mai mulți copii, dar a renunțat la această politică în momentul în care au realizat că populația îmbătrânește în ritm accelerat, concomitent cu faptul că India venea tare din urmă (acum fiind deja pe primul loc ca număr de locuitori).
    Cât despre triada pandemie-război-recesiune nu cred că războiul din Ucraina poate fi luat în considerare în această schemă, fiind – dpdv al forțelor combatante – o încleștare locală. Dacă socoteala cu COVID-ul nu a produs reducerea populației proiectată de băieții deștepți (fără a pune botul la vreun narativ conspiraționist, mă gândesc numai la investițiile majore în industria vaccinurilor, făcute de Bill Gates cu mult înainte ca pandemia să fie declanșată), probabil că mințile (i)luminate vor trece la alte măsuri...
    • Like 0
  • Alin check icon
    Nu vrea sa zica direct ca e de porc pt90 %din populatie.
    Consum accelerat egal cerere accelerata mai multi consumatori
    Pamantul nu poate sustine 8 miliarde la rata actuala de consum obligi occident sa consume mai putin pt ca alte zone sa se reproduca nesustenabil sau limotezi reproducerea umana situatie fara iesire .
    Primul care recunoaste public ca 8 miliarde is prea mult . Bravo pt curaj.
    • Like 0
  • tuwub check icon
    Orice entitate, de la inceputurile vremurior si pana la sfarsitul acestora, se naste, traieste si moare.
    Nu vad de ce ar face exceptie civilizatia umana.
    • Like 0
  • Daniel00 check icon
    Nu e adevarat ca suntem prea multi, Pamantul are o capacitatate mult mai mare de a ne sustine. Problema e inalta parte, la exploatarea intensiva, necontrolata si inegala a resurselor Lui, lacomia celor care conduc (10%) si care isi doresc sa acumuleze cat mai multe: bogatii, putere si placere; face insuportabila viata pe pamant pentru restul de 90%. Educatii mai intai pe acestia 10% si abia apoi puneti-va intrebarea ce faceti si cu restul de 90%... Nu e toata lumea proasta ca sa inghita astfel de gogosi!
    • Like 0
  • Nume check icon
    Situatia este extrem de incurcata si nu vad cum putem avea o politica unitara globala. Pentru ca degeaba vrei sa aduci Europa din punct de vedere poluare la nivelul anului 1800, dar "muti" poluarea in tarile mai putin dezvoltate. Degeaba te lauzi ca ai energie din surse regenerabile si folosesti masini electrice cand toate componentele din acestea sunt produse in Asia folosind energie conventionala si industrii poluante. Acest lucru este o ipocrizie la fel de mare ca atunci cand companiile cele mai poluante fac tot felul de campanii de PR in care arata cum ne protejeza pe noi de ei.
    Alt punct foarte important este intr-adevar cresterea cantitativa. Toate afacerile vor sau trebuie sa creasca ca sa dam "valoare adaugata" actionarilor, adica in fiecare ani mai multi bani ca daca nu imi scot banii si plec la altii. De aceea companiile mari au strategii de crestere, alte companii au chiar un Chief Growth Officer, dezvolta tot felul de masuri si indicatori care sa arate cat de mult cresc, chiar daca nu fac bani. Cei mai tineri viseaza sa inceapa intr-o garsoniera sau garaj si in 2-3 ani sa devina unicorni, bicorni sau tricorni, concepte promovate si pe aici, ca de ce romanii nu avem cai cu coarne cum au ceilalti. Iar pe langa industrie toata lumea vrea mai mult din toate. Vrem autovehicule si mobila schimbate la cinci ani de zile, telefoane si electronice la trei ani de zile, si un apartament la mare si/sau la munte dupa posibilitati, o barcuta pentru Delta, haine dupa fiecare moda, dulapuri ticsite cu toate prostiile din lume, mancare si batura cat cuprinde cu risipa corespunzatoare, dar in aceleai timp stam la tastatura si ne plangem ca aia raii ne distrug lumea, uitand ca fiecare dintre noi de aducem mai mult sau mai putin aportul la acest lucru consumand din toate din ce in ce mai mult.
    • Like 2
    • @ Nume
      Și cam ce ați propune Dvs? Să ne întoarcem la primitivism și să renunțăm la proprietatea privată (și la propria securitate economico-socială) ca să fie planeta relaxată? Problema, în concepția mea, e doar că începem să fim prea mulți oameni pe planetă, nu că consumăm prea mult, în paradigma civilizației moderne. Încă o dată conceptele neomarxiste mă dezgustă. Da, da, acele concepții care spun că ”nu vei mai avea nimic și vei fi fericit”... Să mori tu? Cum îți închipui economia viitorului în condițiile în care piața se restrânge drastic? Economisirea omniprezentă este echivalentă cu falimentul economiei capitaliste. Asta vrei matale? Să salvăm (sanchi) planeta dar să ne întoarcem în peșterile preistorice? Ciudat, neomarxiștii ne tot spun să IEȘIM din grotă, dar văd că de fapt vor să ne întoarcem acolo....
      • Like 0
    • @ Dan Cojocaru
      Valentin check icon
      Haideți că și în comunism au fost tone de poluare! Credeți că fabricile socialiste nu poluau?
      • Like 2
    • @ Valentin
      Dar n-am zis nicio clipă că fabricile socialiste nu poluau. Dimpotrivă zic, atunci era poluarea cea mai mare. Erau tot felul de capacități de producție care acum s-au diminuat sau o să dispară de tot, plus că nu prea erau reglementări stricte anti poluare. Ieșea fum peste tot unde te uitai și nu-i păsa nimănui. Dar aici problema în discuție era restricționarea consumului, economisirea. Eu consider că problema de bază a omenirii, acum când vorbim, este creșterea accelerată și nesustenabilă a populației. Aici ar trebui niște reglementări. Cum? Nu știu, nu sunt eu la butoane. Dar trebuie făcut totul cu cap, cu luciditate și mai ales cu respectarea drepturilor democratice. E greu, într-adevăr, n-aș vrea să fiu în pielea conducătorilor actuali, dar asta e treaba lor.
      În legătură cu consumismul civilizației moderne, cred că e prematur să vorbim acum de economisire, fiindcă economisirea înseamnă o lovitură dată economiei așezată în prezent pe baze capitaliste. Scăderea consumului înseamnă practic recesiune economică. Asta ne mai lipsea, că nu erau destule lovituri date civilizației actuale. Acum mergem în direcția resetării pe toate planurile, din păcate. Și nu e totul justificat. Se ridică multe false probleme, iar măsurile luate, de multe ori fac mai mult rău decât premisele de la care se pornește. E o nebunie.
      • Like 0
    • @ Dan Cojocaru
      Valentin check icon
      Nu e chiar așa, pentru că soluțiile sunt tot de natură capitalistă. O recesiune se întâmplă cu regularitate o dată la 50 de ani. Există chiar un istoric al recesiunilor, numit ciclurile Kondratiev, care înregistrează un fel de triadă negativă: pandemie, război, depresiune economică. Ordinea nu este exactă, dar lucrurile sunt clare. Ultimul val a avut loc între 1918-1945 și inclus gripa spaniolă, Marea Depresiune și cele două războaie mondiale. Noul val include deja pandemia Covid, actuala recesiune și războiul contra Ucrainei.
      https://static.financialsense.com/historical/users/u350/Kondratiefcycle.png
      Oricum, aceste valuri sunt inevitabile.
      • Like 0
    • @ Dan Cojocaru
      Nume check icon
      Am raspunsul Dvs. si si postarea mea de cateva ori si incerc sa inteleg unde ati gasit in mesajul meu neormarxim, grota, sa nu ai nimic si vei fi fericit, preistorie. Dar nu ma mir atata timp cat cineva acum timp spunea ca sunt putinist care din ce inteleg eu nu prea se pupa cu neormaxism. Dar sa trecem peste, fiecare cu cat intelege.
      Nu sunt un fan al economiei de impartire. Nu doresca sa impart cu nimeni masina, apartamentul, hainele, chilotii, prezervativele, etc. dar sunt perfect de acord ca noi acum consumam mai mult decat avem nevoie si combinat cu cresterea numarul de persoane duce la o reduce masiva a resurselor acestui pamant . Unele resurse se regenereaza, dar altele nu. Revenind la crapeala si trascau - subiectul favorit al nostru ca popor - pamanturile agricole se regenereaza mai greu si nu tin pasul cu consumul. Din pacate nu este numai acest lucru. Risipim foarte mult din ce consumam, dar si din ce nu ajunge la consum. Luati ca exemplu recolta de rosii din Romania si cautati cifre care arata ca cel putin 20% se arunca. Mancam si bem pana crapam. Am ajus o natie de obezi, alcoolici - ne mandrim ca suntem cei mai buni din lume la bautura - si sedentari si avem cea mai mare incidenta de boli cardiovasculare, plus altele, care induc alte consumuri. Dar in continuare bagam in noi ca intr-un sac fara fund. Dar sa zicem ca nu consumul este problema, ci singura si unica problema este numai cresterea populatiei, Dvs., cam ce ati propune? Sa reducem populatia si sa oprim cresterea? Pai cum sa o facem? Sa vorbim cu oculta mondiala si lanseze o pandemie serioasa, nu amaraciunea de COVID? Sa lansam al treilea razboi mondial care sa dureze vreo 50-100 de ani? Sa limitam numarul de copii per familie, undeva la o jumatate de copil sau o treime de copil? Iar aici ajungem la intrebarea cine are voie sa faca copii sau nu?
      Nu va dezgusta asa ceva?
      • Like 1
    • @ Nume
      Dacă m-am hazardat aseară în a vă considera neomarxist și nu e adevărat, atunci nu mă feresc să îmi cer scuze. M-am dus cu gândul la asta văzând opinia Dvs referitoare la economisire, la reducerea consumului cu orice preț. Ăsta e un subiect principal pe agenda progresiștilor / neomarxiștilor, care militează de asemenea și pentru eliminarea proprietății private (în cazul populimii, desigur, nu și în cazul marilor șmecheri putred de bogați). Ce am vrut să zic este că economisirea, în actualul sistem capitalist, este contraproductivă, din păcate. Știu că risipa exagerată nu e bună din principiu, iar în zilele noastre chiar stoarce Pământul de resurse, multe din ele neregenerabile. Dar în același timp economisirea înseamnă recesiune în economia capitalistă, în care activăm noi astăzi. Capitalismul se bazează tocmai pe această accelerare, pe creșterea consumului. Firmele se găsesc într-un echilibru cam instabil, în care dacă nu-și propun să crească, atunci sigur vor scădea sau vor falimenta. Nu e bine, știu, sistemul nu e perfect, dar ar trebui să ne îndreptăm către alt sistem economic ÎNAINTE de a-l distruge cu bună știință pe acesta, singurul pe care ne bazăm în prezent. Ar fi ca și cum ne-am tăia craca de sub picioare înainte de a ne muta pe alta. Problemele globale actuale nu sunt simple deloc, recunosc asta, dar ”deștepții” omenirii trebuie să poată să-i consilieze pe conducătorii omenirii în direcția bună. Cam naiv spus, dar ce altceva se poate spune?
      O să vă rog să citiți și răspunsurile mele către Dl. Valentin, pentru a nu îmi repeta ideile, dând copy-paste.
      în privința creșterii necontrolate și nesustenabile a populației, abia aici cred eu că e marea problemă. Cum se poate rezolva? Tot deștepții de mai sus ar trebui să găsească răspunsuri posibile. Dar, în încercarea de a face și eu pe deșteptul, propun totuși o idee. Nu e ieftină (ce o mai fi ieftin astăzi!) dar e posibil să se obțină ceva efecte. În primul rând nu putem umbla, sub nicio formă, la populația actuală. Resping din start orice ticăloșie ocultă care ar duce la reducerea (adică omorârea) populației actuale. Deci totul e pentru viitor. Iar aici am putea avea politici statale, în special în statele sărace, prin care să se acorde ajutoare de stat nu familiilor cu copii, ci dimpotrivă, celor fără copii. Cinic vorbind, cei care fac cei mai mulți copii sunt familiile sărace și cu un nivel redus de educație. Tocmai în cazul acestora ar avea efect o asemenea măsură. Așa cum se reped să facă copii gândindu-se la alocațiile primite, tot așa, dacă s-ar elimina alocațiile pentru copii (în afară eventual de primul copil) dar în schimb s-ar primi lunar, pe viață, echivalentul a 2-3 alocații în cazul absenței copiilor, cu siguranță balanța s-ar înclina în direcția care trebuie. În plus, nu știu dacă ar fi constituțională măsura, dar n-ar strica nici existența unui impozit suplimentar în cazul celor cu 2 copii sau mai mulți. Nu știu, zic și eu, nu dau cu parul :-) :-)
      • Like 0
    • @ Valentin
      Capitalismul se bazează pe libera inițiativă, cu cât mai puține limitări care să încurce dezvoltarea. Dar în societatea actuală, cu probleme globale care se accentuează mereu, liberalismul adevărat nu prea mai e posibil. De aceea crizele vor fi din ce în ce mai dese și mai puternice, dovedind din ce în ce mai clar că sistemul capitalist începe să fie perimat. De fapt ar fi o aroganță să considerăm că poate exista un sistem economico-social etern, la scara istoriei. Au existat în trecut: comuna primitivă, sclavagismul, epoca medievală, capitalismul, dar și experimentul comunist. Cum am putea crede că sistemul capitalist chiar s-a înscăunat pentru eternitate? Ar fi absurd. La un moment dat, soluțiile problemelor NU vor mai putea fi TOT de natură capitalistă, așa cum spuneți. Eu nu sunt un apologet al capitalismului, dar am spus mereu că nu putem să dăm la temelie sistemului capitalist, prin economisirea asta exagerată care duce la recesiune, fiindcă omenirea se bazează acum DOAR pe capitalism. Trebuie trecut la altceva ÎNAINTE de a ataca fundamentul capitalismului prin acțiuni inconștiente. Ar fi același lucru cu a ne tăia craca de sub picioare înainte de a ne muta pe altă cracă.
      • Like 0
  • Valentin check icon
    Conceptul de accelerare nu e nou. În anii 70, sociologul american Alvin Toffler a găsit un termen foarte potrivit pentru acest fenomen: șocul viitorului. Viitorul se petrece cu o viteză mult mai mare decât putem asimila. Ne simțim ca pe o planetă străină.
    • Like 0
    • @ Valentin
      Logic vorbind, nu ne împinge nimeni de la spate să ajungem în viitor în spații inconfortabile sau neavenite pentru noi. NU, noi singuri ne aruncăm cu capul înainte într-un viitor nepotrivit pentru societatea umană. Iar după aceea ne plângem că e nasol, fiindcă chiar e. Concluzia: așa ne trebuie dacă suntem cretini...
      • Like 0
    • @ Dan Cojocaru
      Valentin check icon
      Se poate, dar viața nu e logică. Dezvoltarea unor tipare sociale sustenabile e anevoioasă, și deja cred că este mult prea târziu.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Momentul actual e unul de răscruce. Suntem total bulversați pe toate planurile. Există crize obiective peste care suprapunem noi înșine, cu inconștiență alte crize create fără rost. Adevărul e că observăm că există niște probleme globale printre care se numără: populația în creștere vertiginoasă și nesustenabilă, epuizarea, în curând, a resurselor convenționale, încălzirea globală (de care, dacă suntem cinstiți, nu suntem chiar siguri dacă suntem sau nu suntem noi răspunzători în totalitate). La acestea se adaugă crizele de indentitate și moralitate social-umană (cam confuz m-am exprimat), crizele economice repetate (care sugerează o erodare, o perimare a sistemului capitalist actual), dorința de dominație mondială, dincolo de limitele democratice, a centrilor de putere economică etc. Știm, noi omenirea, că trebuie să facem ceva acum, dar ca într-un coșmar, nu știm cu siguranță ce și cum să facem. Și bănuim că orice am face, oricum facem greșit sau tardiv. De aici și un fel de ”panică” administrativă, cu măsuri incoerente, care face societatea omenească să pară o găină fără cap, care se zbate puternic, dar fără o finalitate benefică.
      • Like 0
    • @ Dan Cojocaru
      Valentin check icon
      Nu e nimic nou sub soare. Asemenea crize se întâmplă cu regularitate la fiecare 50 de ani, pe niște curbe. Aceste curbe sunt împărțite în pante care poartă numele anotimpurilor. Momentan ne aflăm pe versantul descendent, așa-numita iarnă a lui Kondratiev (după numele economistului care a descoperit modelul).
      https://static.financialsense.com/historical/users/u350/Kondratiefcycle.png
      • Like 0
    • @ Valentin
      IDEM răspunsul meu de mai sus.
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult