Foto - Profimedia
În anul 1970, când s-a născut economistul și politologul Bogdan Gioară, pe Pământ trăiau 4 miliarde de oameni. Astăzi, suntem 8 miliarde, iar planeta nu mai are capacitatea să susțină nivelul prezent de consum pentru toți, în niciun caz o creștere a acestuia. „În momentul de față, există un e un consens științific că suntem pe o dinamică de depășire - prăbușire, adică Pământul nu are capacitatea de susținere pentru 8 miliarde de consumatori compulsivi”, a avertizat economistul, care a fost invitatul lui Florin Negruțiu în emisiunea „Scenă deschisă” de la Digi24. Potrivit lui, chiar dacă nu este cazul să vorbim în acest moment de sfârșitul lumii, trebuie să existe un sfârșit al lumii în care „consumul este hiperaccelerat și producția e hiperaccelerată. Omenirea trebuie să încerce să crească calitativ și să încerce să stopeze procesele de creștere cantitativă”, a afirmat Bogdan Gioară.
6 bombe de la Hiroshima pe secundă
Suntem în mijlocul marii accelerări în care producția și consumul au crescut la cote complet de nesustenabile. Cum se manifestă acest fenomen? „Produsul Intern Brut mondial acum a crescut cam de 10-11 ori din 1950 până, consumul de energie primară a crescut de vreo 7 ori, toată energia pe care o consumăm crescut cu 700 la sută. Aceleași creșteri exponențiale le întâlnim la urbanizare, transporturi, fertilizanți, îngrășăminte, producția de plastic, consumul de apă, construcția de mari baraje pentru hidrocentrale, șeptelul de animale, numărul de abatoare. În timp ce în studioul acesta e liniște și discutăm cu bucurie, în jurul nostru, în lumea asta mare lucrurile merg foarte, foarte repede, cu o viteză absolut halucinantă”, a spus economistul. El a dus în discuție conceptul de forțare radiativă, exprimat prin raportul dintre energia care intră în sistemul energetic al Pământului și e menținut aici de gazele cu efect de seră și cea care pleacă din nou spre spațiul cosmic. „În mod normal, raportul ăsta ar trebui să fie echilibrat, dar în momentul de față e mai multă energie care e menținută în sistemul energetic al Pământului din cauza gazelor cu efect de seră. Și acest surplus de energie în sistemul energetic al Pământului este echivalent cu 6 bombe de la Hiroshima pe secundă”, a declarat el.
Pentru cei mulți dintre oamenii obișnuiți, marea accelerare nu este un fenomen perceptibil, în ciuda impactului său planetar. „Este un filosof german, Günther Anders, care mă inspiră foarte mult, și el a construit conceptul de supraliminal. Noi utilizăm destul de mult conceptul de subliminal - sunt fenomene atât de mici, care trec pe sub pragul de conștientizare pe care îl avem. În schimb, Gunther Anders spune că sunt fenomene prea mari pentru a fi percepute, care sunt deasupra plafonului de conștientizare. Noi practic avem o fereastră de conștientizare destul de îngustă. Și marea accelerare, toate aceste fenomene care bulversează echilibrul Pământului sunt supraliminale, sunt prea mari pentru a fi percepute”, a explicat Bogdan Gioară.
Cea mai mare parte din gazele cu efect de seră care s-au acumulat în atmosferă au fost generate de statele dezvoltate care deja și-au finalizat procesul de industrializare. Este nevoie să reducem procesele poluante, dar este corect să le cerem acest lucru și țărilor în curs de dezvoltare, care nu s-au bucurat până acum de beneficiile de care s-a bucurat Occidentul?
„Problema e că acum chiar contabilitatea ONU și toate proiectele de țară prin care vrem să reducem gazele cu efect de seră au ca reper inițial anul 1990. E o problemă foarte mare pe care țările occidentale nu o prea aduc în dezbatere. În schimb, țările dezvoltate recent sau în curs de dezvoltare cer ca în contabilizarea emisiilor de gaze cu efect de seră să revenim nu la 1990, ci la începuturile industrializării. Mai este o problemă, contabilizarea gazelor cu efect de seră se face la nivel teritorial - noi contabilizăm emisiile prin acele emisii care sunt generate în producția de pe teritoriul României. Dar puține din lucrurile pe care le am în jur, le am pe mine sau o să le mănânc la prânz au fost produse în România, Practic noi facem astfel încât să încărcăm cu această responsabilitate țările din lumea în dezvoltare”, este de părere Bogdan Gioară.
Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Cât despre triada pandemie-război-recesiune nu cred că războiul din Ucraina poate fi luat în considerare în această schemă, fiind – dpdv al forțelor combatante – o încleștare locală. Dacă socoteala cu COVID-ul nu a produs reducerea populației proiectată de băieții deștepți (fără a pune botul la vreun narativ conspiraționist, mă gândesc numai la investițiile majore în industria vaccinurilor, făcute de Bill Gates cu mult înainte ca pandemia să fie declanșată), probabil că mințile (i)luminate vor trece la alte măsuri...
Consum accelerat egal cerere accelerata mai multi consumatori
Pamantul nu poate sustine 8 miliarde la rata actuala de consum obligi occident sa consume mai putin pt ca alte zone sa se reproduca nesustenabil sau limotezi reproducerea umana situatie fara iesire .
Primul care recunoaste public ca 8 miliarde is prea mult . Bravo pt curaj.
Nu vad de ce ar face exceptie civilizatia umana.
Alt punct foarte important este intr-adevar cresterea cantitativa. Toate afacerile vor sau trebuie sa creasca ca sa dam "valoare adaugata" actionarilor, adica in fiecare ani mai multi bani ca daca nu imi scot banii si plec la altii. De aceea companiile mari au strategii de crestere, alte companii au chiar un Chief Growth Officer, dezvolta tot felul de masuri si indicatori care sa arate cat de mult cresc, chiar daca nu fac bani. Cei mai tineri viseaza sa inceapa intr-o garsoniera sau garaj si in 2-3 ani sa devina unicorni, bicorni sau tricorni, concepte promovate si pe aici, ca de ce romanii nu avem cai cu coarne cum au ceilalti. Iar pe langa industrie toata lumea vrea mai mult din toate. Vrem autovehicule si mobila schimbate la cinci ani de zile, telefoane si electronice la trei ani de zile, si un apartament la mare si/sau la munte dupa posibilitati, o barcuta pentru Delta, haine dupa fiecare moda, dulapuri ticsite cu toate prostiile din lume, mancare si batura cat cuprinde cu risipa corespunzatoare, dar in aceleai timp stam la tastatura si ne plangem ca aia raii ne distrug lumea, uitand ca fiecare dintre noi de aducem mai mult sau mai putin aportul la acest lucru consumand din toate din ce in ce mai mult.
În legătură cu consumismul civilizației moderne, cred că e prematur să vorbim acum de economisire, fiindcă economisirea înseamnă o lovitură dată economiei așezată în prezent pe baze capitaliste. Scăderea consumului înseamnă practic recesiune economică. Asta ne mai lipsea, că nu erau destule lovituri date civilizației actuale. Acum mergem în direcția resetării pe toate planurile, din păcate. Și nu e totul justificat. Se ridică multe false probleme, iar măsurile luate, de multe ori fac mai mult rău decât premisele de la care se pornește. E o nebunie.
https://static.financialsense.com/historical/users/u350/Kondratiefcycle.png
Oricum, aceste valuri sunt inevitabile.
Nu sunt un fan al economiei de impartire. Nu doresca sa impart cu nimeni masina, apartamentul, hainele, chilotii, prezervativele, etc. dar sunt perfect de acord ca noi acum consumam mai mult decat avem nevoie si combinat cu cresterea numarul de persoane duce la o reduce masiva a resurselor acestui pamant . Unele resurse se regenereaza, dar altele nu. Revenind la crapeala si trascau - subiectul favorit al nostru ca popor - pamanturile agricole se regenereaza mai greu si nu tin pasul cu consumul. Din pacate nu este numai acest lucru. Risipim foarte mult din ce consumam, dar si din ce nu ajunge la consum. Luati ca exemplu recolta de rosii din Romania si cautati cifre care arata ca cel putin 20% se arunca. Mancam si bem pana crapam. Am ajus o natie de obezi, alcoolici - ne mandrim ca suntem cei mai buni din lume la bautura - si sedentari si avem cea mai mare incidenta de boli cardiovasculare, plus altele, care induc alte consumuri. Dar in continuare bagam in noi ca intr-un sac fara fund. Dar sa zicem ca nu consumul este problema, ci singura si unica problema este numai cresterea populatiei, Dvs., cam ce ati propune? Sa reducem populatia si sa oprim cresterea? Pai cum sa o facem? Sa vorbim cu oculta mondiala si lanseze o pandemie serioasa, nu amaraciunea de COVID? Sa lansam al treilea razboi mondial care sa dureze vreo 50-100 de ani? Sa limitam numarul de copii per familie, undeva la o jumatate de copil sau o treime de copil? Iar aici ajungem la intrebarea cine are voie sa faca copii sau nu?
Nu va dezgusta asa ceva?
O să vă rog să citiți și răspunsurile mele către Dl. Valentin, pentru a nu îmi repeta ideile, dând copy-paste.
în privința creșterii necontrolate și nesustenabile a populației, abia aici cred eu că e marea problemă. Cum se poate rezolva? Tot deștepții de mai sus ar trebui să găsească răspunsuri posibile. Dar, în încercarea de a face și eu pe deșteptul, propun totuși o idee. Nu e ieftină (ce o mai fi ieftin astăzi!) dar e posibil să se obțină ceva efecte. În primul rând nu putem umbla, sub nicio formă, la populația actuală. Resping din start orice ticăloșie ocultă care ar duce la reducerea (adică omorârea) populației actuale. Deci totul e pentru viitor. Iar aici am putea avea politici statale, în special în statele sărace, prin care să se acorde ajutoare de stat nu familiilor cu copii, ci dimpotrivă, celor fără copii. Cinic vorbind, cei care fac cei mai mulți copii sunt familiile sărace și cu un nivel redus de educație. Tocmai în cazul acestora ar avea efect o asemenea măsură. Așa cum se reped să facă copii gândindu-se la alocațiile primite, tot așa, dacă s-ar elimina alocațiile pentru copii (în afară eventual de primul copil) dar în schimb s-ar primi lunar, pe viață, echivalentul a 2-3 alocații în cazul absenței copiilor, cu siguranță balanța s-ar înclina în direcția care trebuie. În plus, nu știu dacă ar fi constituțională măsura, dar n-ar strica nici existența unui impozit suplimentar în cazul celor cu 2 copii sau mai mulți. Nu știu, zic și eu, nu dau cu parul :-) :-)
https://static.financialsense.com/historical/users/u350/Kondratiefcycle.png