Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Efectul taxelor lui Trump asupra românilor și întâmplarea cu femeia de serviciu de la NASA care construia rachete

Trump în oglindă

Foto: Profimedia Images

Cine ar fi crezut că Donald Trump, fostul star de reality show transformat în președinte al SUA, ne va oferi un cadou neașteptat: sentimentul profund de europenism? Când a declanșat războiul tarifelor împotriva Europei, probabil nu și-a imaginat că va reuși ceea ce liderii europeni încearcă de ani de zile: să ne facă să ne simțim cu toții parte dintr-o mare familie continentală.

Până acum, europenii semănau cu acei veri care se întâlnesc doar la nunți și înmormântări, schimbând politețuri și evitând subiectele sensibile. Dar, când unchiul de peste ocean a început să arunce cu taxe vamale în stânga și-n dreapta, ne-am trezit brusc uniți, apărându-ne onoarea comună. Francezii și germanii, odinioară rivali istorici, acum își dau mâna peste granițe, iar noi, românii, ne simțim de parcă am fi moștenitorii unor imperii care au colonizat întreaga lume. O fi fost nevoie de niște tarife agresive ca să ne dăm seama că, de fapt, și noi suntem parte dintr-un club select. Până ieri ne simțeam ca în a doua Europă – chiar și cu Schengenul bifat, parcă tot cu cheia de gât ne lăsau. Acum, însă, „Noi” îi cuprinde pe toți: moștenitorii lui Molière sau, de ce nu, ai lui Dante. Până la urmă, suntem și noi latini, ca frații noștri de peste Rin sau peste Sena.

E aici un moment care merită amintit: legenda sau celebra întâmplare de la NASA, când președintele american vizita centrul și saluta membrii echipei. Pe rând, fiecare dădea mâna cu el și răspundea la o întrebare generică: „How are you? What do you do here?” Inclusiv o femeie de serviciu. Întrebată „What do you do here?”, ea a răspuns simplu și mândru: „We build rockets, sir!” Nu mătura podeaua, construia rachete – pentru că făcea parte din ceva mai mare. Exact așa ne simțim și noi, acum. Că producem mașini nemțești, șampanie franțuzească, parfumuri sofisticate și tehnologii scandinave. Chiar dacă doar montăm un șurub, sentimentul e că și noi construim Europa. Și, dintr-o dată, nu mai pare doar un proiect birocratic, ci ceva viu, care ne include.

Și uite așa, birocrația aia tipic europeană, cea care până mai ieri ne scotea peri albi și dosare cu șină, o privim azi cu alți ochi. Cu ochii recunoștinței, chiar. Pentru că, în spatele comisiilor, avizelor, reglementărilor și directivelor – multe, stufoase și greu de tradus chiar și de Google Translate – stă un sistem care ne protejează. UE are azi cea mai sigură piață alimentară din lume, și da, acesta e un motiv de mândrie. Nu doar că știm ce mâncăm, dar știm că avem drepturi, că nu ni se poate vinde orice cu eticheta întoarsă.

E ca și cum am fi fost invitați la o petrecere exclusivistă, dar nu ne-am simțit cu adevărat parte din grup până când gazda nu a încercat să ne taxeze suplimentar pentru băuturi. Atunci, ne-am dat seama că, de fapt, suntem cu toții în aceeași barcă europeană, vâslind împreună împotriva valurilor protecționiste venite de peste Atlantic.

Așadar, mulțumim, domnule Trump, pentru lecția neconvențională de solidaritate europeană. Cine ar fi crezut că tarifele vamale pot fi noul liant al unității? Poate că, data viitoare, în loc să ne mai certăm pe cine a inventat mai întâi bagheta sau cine face cea mai bună bere, ne vom aminti că avem un inamic comun în taxele impuse de prietenii noștri americani. Și poate, între timp, ne mai descoperim și unii pe alții. Ca frați. Cu tot cu moșteniri imperiale, tradiții culinare și birocratice, și, de ce nu, cu puțin mai mult respect de sine.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
sound-bars icon