Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Este absurd ca pentru un post de portar la minister să ceri o grămadă de acte, iar pentru postul de ministru să nu ceri nimic

Florin Cîțu, pe hol

Foto: gov.ro

Foarte multă lume e oripilată de modul în care merg lucrurile în politica românească astăzi. În fruntea listei celor contestați sunt președintele și prim-ministrul. Li se reproșează că sunt imprevizibili, că nu comunică și atunci când o fac, o fac prost, că sunt conflictuali, despoți, lipsiți de empatie, combinatori. Dacă am fi sinceri, ne-am aduce aminte că la ultimele alegeri prezidențiale nu am prea avut ce alege, cealaltă variantă era absolut sinistră. Se vorbește că actualul președinte și-a aranjat un „meci amical” atunci. Nu știu cum și-a aranjat el ploile, însă știu că votanții PSD au trimis-o pe Dăncilă în turul doi, ca niște soldăței, având o grămadă de alte opțiuni. 

În realitate, dl. Klaus Iohannis nu s-a schimbat deloc. Niciodată nu a fost un politician deschis, a refuzat dezbaterile, s-a remarcat mai degrabă prin tăcere. Noi toți am crezut, am presupus, că asta arată un om inteligent, deasupra mizeriei cotidiene. Astăzi vedem că nu e chiar așa.

În toată perioada asta de pandemie și șeful statului ar fi trebuit să se ocupe de vaccinarea populației, dacă acesta e obiectivul prioritar al statului. Am ajuns pe ultimul loc din Europa la procentul celor vaccinați, la o distanță considerabilă de medie. Acum suntem pe locul doi la decese din cauza virusului. 

Au fost mai importante jocurile de partid decât sănătatea publică. Și președintele, și premierul aveau obligația să convingă populația să se vaccineze, însă nu au putere de convingere. Nu pot comunica. Florin Câțu, cel puțin, cred că are nevoie mai degrabă de ședințe de logopedie ca să fie înțeles. 

PSD-ul, de pe margine, aruncă cu pietre și așteaptă să-și rupă gâtul cei de la putere. E un joc cinic făcut de aceiași tractoriști, secretare și șoferi pe care îi știm. Vor să vină la guvernare când s-or mai liniști apele. 

În general, oferta de resursă umană a clasei politice e catastrofală. A scăzut din ce în ce mai mult nivelul de pregătire al politicienilor, au rămas numai abilitățile de combinatori. Sunt oameni care și-au făcut școlile târziu, la facultăți particulare sau în orașe foarte mici unde nici nu te gândeai că există învățământ superior, oameni fără nicio meserie, fără un loc de muncă, unii veniți direct din șomaj. Este absurd ca pentru un post de portar la minister să ceri o grămadă de acte și să dai un examen sau o probă de lucru, iar pentru postul de ministru să nu ceri nimic. Din acest motiv, oameni complet nepotriviți conduc sectoare importante ale economiei. Și bineînțeles vin la pachet cu toată gașca de lipitori de afișe pe care îi plantează directori peste companii despre care nici nu auziseră că există. Corupția, traficul de influență, aranjamentele oneroase sunt la ordinea zilei. Oamenii de bună calitate, profesioniștii din toate domeniile, cei competenți și cu verticalitate s-au retras din mocirla asta scârboasă. Nici partidele nu se omoară să-i caute, să-i oferteze, să-i promoveze, preferă să rămână în grupuri compacte bazate pe interese individuale. Bineînțeles că nu e vorba de nicio ideologie, populismul și demagogia sunt în floare.

Situația în care suntem reclamă o resetare a clasei politice. Idealist vorbind, partidele politice ar face bine să atragă oameni competenți, să-și democratizeze viața internă, să vină cu propuneri adevărate. Este nevoie de reformă, însă aceasta nu poate fi pusă în aplicare de necunoscători sau aventurieri trecători, administrația de stat e mai mult decât un butic de cartier.

Prezența la vot este din ce în ce mai mică, astfel încât au ajuns să se voteze între ei membrii de partid și familiile lor. Asta nu e legitimitate, e o mare escrocherie. Toate partidele sunt responsabile pentru situația asta. 

După pandemie ar trebui să vină resetarea.    

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cosmin check icon
    Am auzit o poveste adevărată dintr-o comună, unde secretarul primăriei nu avea studiile necesare și a fost dat afară.
    A candidat la alegeri și a ieșit primar.
    • Like 1


Îți recomandăm

shinzo abe

Puțin după ora 11, în zona pietonală din fața gării Yamato-Saidaiji din Nara, au început discursurile electorale. Reprezentanți locali, un parlamentar, apoi primarul orașului vorbeau pe rând, într-o formulă des întâlnită în campaniile electorale. foto Profimedia

Citește mai mult

Soc / sursa foto: Profimedia

Într-o după-amiază, cu oile pe-o tăietură mai veche, mă lăsasem către pădure. Nicu stătea pe areapa de diladeal. Am dat acolo de un brad bătrân, doborât de vânturi, suspendat pe-un gruneț. M-am cocoțat pe el și-am mers până spre vârf; am șezut între cepi, urmărind oile împrăștiate prin zmeurari, de la înălțime. Vremea era plăcută, oile cuminți așa că am început să mă plictisesc. Cum am rămas copil cu mintea, nu cu răutatea, de câte ori mă plictisesc încep și eu să fac ce fac copiii: tot felul de crâmpote.

Citește mai mult

Epstein files / sursa foto: Profimedia

A fost o săptămână de groază. Am încercat să înțeleg ce se întâmplă la vârful politic din Statele Unite, dar e prea mult. Nu fac față. Nu reușesc să leg toate firele. Rămân doar cu o senzație apăsătoare: groaza față de ce au putut face Epstein și oamenii din jurul lui. Agravat de sentimentul că ceea ce s-a întâmplat acolo este doar ce a venit acum la suprafață, asemenea lucruri se întâmplă peste tot. Citesc cu interes articolul domnului Bănescu. Mă regăsesc, desigur, în condamnarea fermă a faptelor perverse și sunt de acord cu aluzia la Epstein ca „iluzionistul perfect”, aproape o întrupare a diavolului. Dar, din păcate, aș muta acest „iluzionist perfect” dintr-o singură persoană în fiecare dintre noi.

Citește mai mult