Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Este puțin probabil ca România să facă față unei recesiuni fără ajustări dureroase. În momentul în care consumul va fi frânat, vor începe și problemele

Card și portofel

Foto: Guliver/Getty Images

În 2008, anul în care economia Statelor Unite intra într-o profundă criză, ce a lovit ulterior și țările din Uniunea Europeană, România consemna un avans de 8,5%.

Începând cu 2009 economia României a înregistrat următoarea evoluție:

2009 = -7,1%

2010 = -0,8%

2011 = +1,1%

2012 = +0,6%

2013 = +3,5%

2014 = +2,8%

2015 = +3,7%

2016 = +4,8%

2017 = +7,0%

2018 = +4,1%

2019 = +5,5%* (cifră estimată de către Guvernul României la data promulgării bugetului)

Care este stadiul actual al economiei românești?

Anul 2019 este considerat unul de răscruce pentru țara noastră și, indiferent cât de mult va avansa economia românească, decalajele față de țările din Vestul Europei se vor păstra, menținându-ne într-o poziție inferioară în ierarhia economiei europene. În acest caz „a avansa“ este sinonim cu „creștere prin majorarea consumului în detrimentul investițiilor“.

Privind structura economiei românești, observăm că principala componentă de creștere este reprezentată de consumul privat, acesta continuând să fie motorul avansului economic.

Deficitul comercial al României a avansat cu cca. 40% în primele șapte luni din 2019, față de aceeași perioadă a anului trecut, la 7 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de către de Institutul Național de Statistică.

Important de reținut, bugetul pentru 2019 este conceput luând în considerare un avans economic de 5,5%, cifră revizuită în scădere, la 4%, de către Comisia Europeană. De asemenea, Comisia Europeană estimează că inflația va înregistra 4,2%, în 2019.

Deficitul bugetar a ajuns la 1,94% din PIB, faţă de 1,61% cât era anul trecut în aceeaşi perioadă. Execuţia bugetului consolidat în primele şase luni ale anului 2019 s-a încheiat cu un deficit de 19,96 de miliarde. Au crescut veniturile faţă de anul 2018, însă şi cheltuielie. Cheltuielile de personal sunt cu 23,4% mai mari față de cele realizate în primele șase luni ale anului 2018.

Având în vedere prognoza de creștere pentru anul în curs (4% vs. 5,5%), estimez că pentru finanțarea cheltuielilor, guvernul va apela la noi credite. De notat este faptul că datoria României a depășit pragul psihologic de 100 de miliarde de euro și a atins valoarea de 104 miliarde de euro la nivelul lunii iulie 2019.

Este evident că bugetul a fost realizat luând în considerare date economice nerealiste.

Ce se întâmplă pe plan mondial?

Conform Comisiei Europene, „riscurile la adresa perspectivelor economice globale rămân foarte interconectate și sunt, în principal, negative. Confruntarea economică prelungită dintre SUA și China, alături de incertitudinea ridicată legată de politica comercială a SUA, ar putea prelungi actuala tendință descendentă a comerțului și a industriei prelucrătoare la nivel mondial și ar putea afecta și alte regiuni și sectoare. Această situație ar putea avea repercusiuni neg0ative asupra economiei mondiale, inclusiv prin perturbări ale piețelor financiare. De asemenea, tensiunile din Orientul Mijlociu amplifică potențialul de creștere semnificativă a prețurilor petrolului. Pe plan intern, Brexit rămâne o sursă majoră de incertitudine. 

În cele din urmă, există, de asemenea, riscuri semnificative care planează asupra factorilor de creștere pe termen scurt și a dinamicii economice a zonei euro. Dificultățile din industria prelucrătoare, dacă persistă, și deteriorarea încrederi întreprinderilor ar putea influența și alte sectoare și ar putea afecta negativ condițiile de pe piața muncii, consumul privat și, în cele din urmă, creșterea economică“.

Care sunt așteptările analiștilor financiari cu privire la activitatea economică din România pentru următoarele 12 luni?

Conform indicatorului de încredere macroeconomică CFA România, publicat în 26 august 2019, în luna iulie 2019, acesta a scăzut față de luna anterioară cu 2,7 puncte până la valoarea de 48,2 puncte. Față de aceeași lună a anului anterior, indicatorul a crescut cu 3,1 puncte. Această evoluție s-a datorat ambelor componente ale Indicatorului.

Astfel, indicatorul condițiilor curente a scăzut față de luna anterioară cu 4,1 puncte, până la valoarea de 56,4 puncte (față de aceeși lună a anului anterior, indicatorul condițiilor curente a scăzut cu 3,4 puncte). Indicatorul anticipațiilor a scăzut cu 1,9 puncte până la valoarea de 44,1 puncte (față de aceeați lună a anului anterior, Indicatorul anticipațiilor a crescut cu 6,4 puncte).

În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, 75% dintre participanții la studiu anticipeaza o depreciere a leului în urmatoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7857, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8358.

Aproape 60% dintre participanții la studiu anticipează o majorare a ratei inflației, iar rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (august 2020/august 2019) a înregistrat o valoare medie de 3,91% (la momentul realizării studiului, rata inflației se situa la valoarea de 3,84%).

De asemenea, din raportul CFA România reiese că 62,5% din participanții la studiu consideră că piața imobiliară din marile orașe este supraevaluată. Acesta este un efect al majorării creditelor din domeniul imobiliar.

Suntem pregătiți pentru a face față provocărilor economice cu care ne vom confrunta în anii următori? 

Având în vedere situația economică actuală și faptul că dezechilibrele macroeconomice s-au accentuat semnificativ, este puțin probabil ca România să facă față unei recesiuni sau unei crize economice fără ajustări dureroase. Dacă ne uităm doar la deficitele bugetar și comercial putem conchide că economia României nu poate înregistra creștere economică sustenabilă, iar în momentul în care consumul va fi frânat, vor începe și problemele. În același timp, nu este etic ca generațiile următoare să plătească pentru nesăbuința noastră.

Dar economia nu trebuie să fie doar despre cifre, ci despre oameni, în primul rând. Va fi nevoie ca toți cei ce se vor afla în situația de a lua decizii să se gândească în primul rând la cetățenii acestei țări, în caz contrar ne vom confrunta cu un exod continuu al românilor peste graniță, în căutarea unui trai mai bun.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Eu as formula că România are mare nevoie de ajustări dureroase dar nimeni nu va avea curajul să le facă până se ajunge într-o situație critică (when the shit hits the fan)
    • Like 0
  • Din pacate statul cu toate institutiile sale actioneaza ca sa favorizeze consumul. Si inducerea acestui trend incepe de la BNR, care scade artificial ratele de dobanda din piata ca lumea sa nu puna banii deoparte ci sa consume si sa se imprumute. Dobanzile artificiale mici fac ca populatia sa nu aiba de ce sa amane consumul. Sa nu mai vorbim ca la ora actuala dobanzile reale sunt negative datorita inflatiei mari. Asa se intampla cand cei care apuca la butoane, chiar daca cica sunt "experti independenti", lucreaza dupa modele socialist interventioniste de tip keynesist. Cea mai buna masura impotriva exceselor din economie este o rata naturala a dobanzii, care ar tine un echilibru sanatos intre consum si investitii/imprumuturi.
    • Like 2
    • @ Daniel Ardelean
      Rata naturala a dobinzii este o marime calculata pe baza de modele economice si foloseste ca indicator de referinta pentru stabilirea politicii economice si financiare.
      Se bazeaza pe trei concepte teoretice: somaj zero, productie la nivel maxim posibil si inflatie zero.
      Cum aceste concepte sunt folosite la nivel extrem, in mod voit fara legatura cu aspectul practic (somajul si inflatia trebuie sa existe intr-o economie sanatoasa iar productia la nivel maxim este o utopie) fauritorii de politici economice trebuie sa intervina ajustind cifra teoretica a dobinzii naturale in sus sau in jos in functie de caracteristicile economiei la un moment dat.
      Ceea ce vreti probabil sa spuneti e ca ar fi bine ca cei care fac ajustarile respective sa stie ce fac.
      • Like 0
    • @ Val Verde
      Rata naturala a dobanzii apare ca urmare a imprumutului voluntar de moneda intre jucatorii din piata, fara interventia in stil sovietic a statului. Ea nu se poate calcula, ea apare pur si simplu. Si nu, nu e nevoie de nici o interventie. Bancile centrale nu ar trebui sa sstabileasca nici o rata a dobanzii si nici nu ar trebuie sa imprumute bancile comerciale, in stilul capitalist de cumetrie actual. Piata decide singura in functie de cererea si oferta de moneda daca aceasta rata o fie mai sus sau mai jos.
      • Like 0
    • @ Daniel Ardelean
      The natural rate of interest, sometimes called the neutral rate of interest, is the interest rate that supports the economy at full employment/maximum output while keeping inflation constant. It cannot be observed directly. Rather, policy makers and economic researchers aim to estimate the natural rate of interest as a guide to monetary policy, usually using various economic models to help them do so.
      (Wikipedia)
      • Like 0
    • @ Daniel Ardelean
      Modelul economic Ayn Rand nu functioneaza :)
      • Like 0
    • @ Val Verde
      Majoritatea economistilor liberali se refera la rata naturala a dobanzii ca rata obtinuta de piata fara interventia statului, asa cum si preturile naturale la banane sunt atunci cand statul nu intervine ca sa controleze oferta sau cererea. Modelul economic libertarian functioneaza foarte bine. Nu functioneaza pt politicieni si pt grupurile lor de interese si pentru cei care cred ca progresul se obtine prin decizile luate de politicieni, birocrati si "experti" destepti, impuse in mod ceausist.
      • Like 0
  • GabiC check icon
    opinia mea- urmarind aspectele economice in "dezvoltarea" tarii: Suntem pe o panta descendenta daca luam urmatoarele aspecte:
    Cosul zilnic, situatia economiilor populatiei, puterea de cumparare a leului ( si nu ma refer la cursul de schimb valutar), costul vietii;
    Spre exemplu inflatia este calculata dupa indicatori usor masluiti (daca ma gandesc ca salariile au crescut cu 10-15 % dar cosul zilnic cu 20 %,)
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult