Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Este România străbătută de un al doilea val de Covid-19, sau avem mai multe cazuri pentru că avem mai multe teste? Ce spun cifrele

spital - medici - oboseala - Foto Ahmed Gomaa / Xinhua News / Profimedia)

Foto: Ahmed Gomaa / Xinhua News / Profimedia

Nu stăm prost cu Covid-ul pentru că suntem mai ghiolbani ca alții. Și alte țări trec sau au trecut prin al doilea val. Măștile ajută, dar nu par să fie un element decisiv. La fel și ne-plimbatul prin restaurante. Să ne distanțăm, să purtăm măști, să fim prudenți- dar nu e de ajuns.

Încerc să răspund la câteva întrebări legate de Covid-19 și de răspândirea lui în România- folosind date de pe www.ourworldindata.org:

1. Este România străbătută de un al doilea val de Covid-19, sau avem mai multe cazuri pentru că avem mai multe teste? Dacă ne uităm la numărul zilnic de cazuri noi, graficul arată clar că o cămilă cu 2 cocoașe, ceea ce sugerează prezența unui al doilea val:

Am comparat aici România cu Belgia, care este un exemplu de țară care (până la ora actuală cel puțin) nu pare să fi trecut printr-un al doilea val de infecții.

Aș vrea să remarcați și culoarea, sau culorile diferite, ale celor două curbe. Acele culori arată numărul de teste Covid efectuate la un caz depistat pozitiv. Când curba este roșie, cum vedem la începutul pandemiei, și în România, și în Belgia, înseamnă că numărul de teste este mic- cam toți care se testează, se descoperă pozitiv. Curba devine galbenă dacă media de testare este între 10 și 30 de cazuri la un caz descoperit pozitiv, albastru deschis dacă numărul se situează între 50 și 100, și albastru închis pentru 100 până la 1000 de teste efectuate în medie pentru descoperirea unui pozitiv.

Cu cât acest număr este mai mare, cu atât putem spune că se testează corespunzător și suficient față de incidența pandemiei, și că numărul de cazuri raportate este apropiat de numărul de cazuri reale din țară.

Logic: dacă faci 5 teste și toate sunt pozitive, probabil că numărul de cazuri este MULT mai mare decât cele 5 pe care le raportezi tu. Degeaba i-ai izolat pe cei 5 cetățeni, mai mult ca sigur câteva alte mii zburdă fericiți în libertate, răspândind virusul. Dacă însă faci un milion de teste și 5 sunt pozitive, atunci e foarte probabil să nu ai mult mai mult de 5 cazuri pozitive în țară. Dacă i-ai izolat pe cei 5, probabil că ai cam rezolvat-o cu răspândirea. Deci: câte teste se fac față de câte ies pozitiv este un indicator al EFICIENȚEI politicii aplicate de guvern în vederea opririi răspândirii pandemiei.

În România, se testează astăzi între 10 și 30 de persoane pentru descoperirea unui test pozitiv- curba e galbenă, așa cum era și pe la vârful pandemiei. Remarcați că în Belgia această curbă este albastră- ceea ce arată extinderea capacității de testare, care acompaniază scăderea numărului de cazuri. Putem trage concluzia că în România astăzi nu se testează suficient, ceea ce poate explica de ce stăm rău la capitolul al doilea val. Ca să ne liniștim cu faptul că da, avem al doilea val- el este confirmat și de creșterea numărului de morți de Covid-19 (prezentat mai jos ca număr de decese la un milion de locuitori). Cazurile pot fi afectate de numărul de teste, morții nu:

2. Suntem singurii care avem al doilea val?

Răspuns: nu. În Europa, vedem al doilea val în țările de mai jos:

Croația arată urât. Spania la fel. Poate aici e de vină turismul. Balcanii arată urâțel. Noi arătăm destul de rău.

Al doilea val a mai apărut și în alte părți pe planetă, ca de exemplu în Australia și Japonia:


3. Cauza acestui nou val este “nesimtitea” românilor, lipsa lor de disciplină, faptul că s-au relaxat prea mult, sau faptul că nu poartă mască?

Aici e greu de răspuns. Există foarte puține țări care pot spune că au reușit să scape de virus (vezi câte au al doilea val astăzi), și ele nu au aplicat aceleași strategii. Deci, răspunsuri clare nu există. Dar, putem face câteva observații.

3.1. În privința distanțării sociale, tot citesc cum că în România lumea nu respectă regulile, se frăsuie prea mult, și ca atare suntem campioni la Covid. Să ne uităm la o măsură ce-i drept nu de distanțare socială, ci de mobilitate– un indicator construit de Google care înregistrează mișcările populației înzestrate cu telefoane mobile. Nu e o măsură perfectă, dar e tot ce avem ca să ne dăm seamă dacă lumea se mișcă mai mult sau mai puțin decât înainte de carantină, și mai mult sau mai puțin decât în alte țări.

Mă concentrez pe măsurarea activității în restaurante, cafenele, mall-uri, magazine, etc, o categorie pe care Google o numește”Retail and Recreation”.

Să ne uităm la harta de mai jos :

Harta ne arată dacă numărul de vizitatorii în locurile menționate mai sus este mai mic sau mai mare, și cu cât la sută, față de perioada de dinaintea pandemiei (ianuarie-februarie 2020). Am luat harta la data de 7 iulie 2020, adică exact cu 14 zile în urmă, perioada maximă (presupusă) de incubație a virusului.

Cu cât culoarea unei țări pe hartă e mai “caldă”, mergând de la galben deschis până la roșu, cu atât în țara respectivă se duc mai mulți oameni la restaurante și magazine. Cu cât culoarea merge spre albastru, cu atât țara respectivă e mai “închisă” și stă lumea mai mult pe-acasă.

Bun. România are o culoare albastru deschis, ceea ce înseamnă că numărul celor care merg la restaurant și la magazine la începutul lui iulie era cu până la 20% mai mic decât înainte de pandemie. Aceeași culoare o au și Italia și Franța spre exemplu- țări care NU experimentează astăzi un al doilea val!!! Repet- o grămadă de alte țări din Europa se “frăsuie” la restaurant la fel de mult ca noi, fără să aibă un al doilea val. Mai mult, țări mai “calde”decât noi, care au și mai mare activitate în locuri de pierzanie (Belgia sau țările nordice) nu sunt printre cele unde numărul de noi cazuri crește.

Nu pot, pe baza acestei măsuri, imperfecte ce-i drept, dar cam singura pe care o avem la dispoziție, să trag concluzia că românii sunt petrecăreți, se-nghesuie în cluburi și mall-uri, și de-aia avem o problemă cu pandemia.

3.2. În privința măștii. Vă propun să ne uităm la 2 grafice.

Primul ne arată distribuția răspunsului la întrebarea ” Cât de des purtați masca pentru a vă proteja de Coronavirus?” in câteva din țările din Europa. Sondajul e făcut acum 3 săptămâni, de atunci s-a introdus obligativitatea purtării măștii locurile publice multe (printre care si Franța).

Deci, ce zice sondajul:

În grafic, verde înseamnă- “Întotdeauna”, roșu-“Frecvent”, gri-“Câteodată”, negru-“Rar” și albastru-“Niciodată”.

Și aici începe să se complice treaba. Spania zice, în proporție covârșitoare- “Întotdeauna” sau “Frecvent”. Vă amintiți graficul cu noile cazuri din Spania- este una din țările din Europa (singura din Europa de Vest) care trece azi prin al doilea val! Buuun. Germania , Italia și Franța zic și ele de bine, cam poartă măști. Suedia zice că nu poartă- nu ne mirăm, ei merg pe imunitatea de grup. DAR- Olanda, Norvegia, Danemarca- toate răspund covârșitor că nu poartă masca NICIODATĂ în locurile publice.

Să mai verificăm încă o data unde se află pandemia în aceste țări. Aleg alt indicator de data asta, și anume numărul de morți la un milion de locuitori


Mai uitați-vă o dată la cele două grafice. Danemarca și Norvegia- fără mască, stau bine. Germania, unde se poartă masca, stă și ea bine. Franța stă mai prost decât Olanda, deși se poartă măști mai mult în Franța decât în Olanda. Și cel mai surprinzător pentru mine, Spania stă foarte prost, în ciuda purtării măștii (și are și al doilea val, după cum ne amintim).

4. Concluzie

Stăm prost spre foarte prost. Cel mai prost din Europa. Nu din cauză de mai multe teste ca înainte, chiar stăm prost.

Nu stăm prost pentru că suntem mai ghiolbani ca alții. Și alte țări trec sau au trecut prin al doilea val. Măștile ajută, dar nu par să fie un element decisiv. La fel și ne-plimbatul prin restaurante. Să ne distanțam, să purtăm măști, să fim prudenți- DAR NU E DE AJUNS.

Încă nu testăm suficient. Mai multe teste pe cap de locuitor sunt necesare dată fiind răspândirea pandemiei la ora actuală.

Înc-un grafic, și mă duc. O hartă a Europei care arată cum se identifică și alertează contactele persoanelor infectate:

Uitați-vă la România, verde- culoare ce înseamnă “Identificare a contactelor limitată”. Cam toată Europa e albastră- adică “Identificare pe scară largă a contactelor”. Poate lucrăm un pic la asta?

Articol preluat de pe cristinaandrei.com

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cosmin check icon
    Nu îmi dau seama cât de relevant este răspunsul la întrebarea cu purtatul măștii.
    Pe vremuri, aprope toți românii afirmau în sondaje că se uită la TVR cultural, iar Andrei Pleșu era farul rol călăuzitor în viață.
    În rest, un articol bun, bazat pe date, și care e cam în răspăr cu opiniile vehiculate de liderii de opinie de pe acest site.
    • Like 0
  • O analiza buna, ceea ce lipseste, cred eu, este gradul de educatie sanitara, adica cat suntem de curatei, cat de mult ne place igiena si cata importanta ii acordam. Un studiu al Eurostatului ne plaseaza pe ultimul loc din UE in ceea ce priveste consumul de sapun - si nu cred ca e din cauza ca se face masiv sapun de casa!!!!! Suntem murdarei si ne complacem in asta - poate asta e o explicatie a valului doi.... de altfel, si la spalatul pe dinti stam prost de tot, am citit ca unii romani nu s-au spalat in viata lor pe dinti, si nu vorbesc de etnia rroma, dumnezeu sa ma ierte pentru discriminare!!!
    • Like 3
  • Parerist check icon
    Alt parametru care trebuie poate luat în calcul e densitatea populației.
    • Like 2


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult