De când i-au zis oamenii ăia din Piață să clipească de două ori ca să fie salvat, premierul Grindeanu face cu ochiul cui apucă, ambasadelor, statului de drept, președintelui Iohannis. Exegeții Binomului, care explică orice se întâmplă în țara asta, de la politică, la rapiță, prin influența ubicuă a serviciilor, l-au înaintat rapid în grupul băieților cu ochi albaștri. Vezi, Doamne, Liviu Dragnea nu-i privise CV-ul când l-a pus să-i conducă Guvernul, s-a uitat mai atent între timp. Altădată și serviciile astea aveau mai multă imaginație.
Povestea lui Sorin Grindeanu este scurta istorie a consumabilelor de partid. Ajuns premier nu prin vreun merit personal, ci ca urmare a unei toane a șefului, este acum pe punctul de a fi înlocuit cu un alt proxy al dlui Dragnea. A se scuti cu eroismul, cu disidența, cu alternativa reprezentată de dl. Grindeanu. Omul n-a reușit în șase luni de guvernare să articuleze o frază coerentă. A mers pe burtă, parte din cauza limitelor sale, parte datorită unui sănătos instinct de supraviețuire.
Singurul lucru la care s-a priceput a fost să tragă de timp. Pe măsură ce șeful avea pofte tot mai multe și mai fanteziste, dl. premier băga capul între urechi și clipea incontinent: OUG13 retrasă, legile justiției temporizate la maximum, toate fantasmele economice ale doamnei Olguța parate pe rând. Asta l-a scos din sărite pe dl. Dragnea: doar l-a trimis pe dl. Grindeanu la Guvern să-l servească, nu să clipească. Eu te-am făcut, eu te omor, îi transmite acum dl. Dragnea, care se găsește în situația ridicolă și absurdă de a-și torpila propriul Guvern după 6 luni de activitate.
Spuneam aici că, sub Liviu Dragnea, PSD a reușit performanța să-și saboteze și mitul „competenței”. „Or fi ei hoți, dar măcar sunt competenți”, așa își justifică poporul PSD alegerea constantă a Partidului. Mai rar o guvernare atât de haotică, atât de urechistă și atât de slab mobilată intelectual ca aceasta. Apăsați de propriile limite, toți miniștrii Guvernului, mai puțin trei, au picat la evaluarea dlui Dragnea. Ce dovadă mai vie a eșecului personal pentru dl. Dragnea, cel care nu doar a făcut singur programul de guvernare, dar a și ales pe sprânceană personaje care să-l pună în operă. Din păcate, motivul pentru care dl. Dragnea vrea să scufunde acest Guvern nu este lipsa cruntă de competență, ci faptul că dl. Grindeanu nu-l mai ascultă orbește.
Dl. Dragnea a constatat că în timp ce dl. Grindeanu guvernează bine mersi, este chemat la recepții și în vizite de lucru în străinătate, corăbiile lui încep să se scufunde. Ce diferență între jovialul Dragnea care în februarie se întorcea din America anunțându-și colegii „Daddy is back și are ceva bun pentru voi” și Dragnea cel din zilele noastre, care simte că libertatea i se scurtează, laolaltă cu puterea politică. Atunci se băgase în poză cu Donald Trump, în speranța că poate negocia anticorupția pe un colț de masă. În țară, planul mergea ca uns, în Guvern tocmai trecuse OUG13. Partidul era solid și televiziunile de casă erau strâns unite în jurul lui. De acolo a început declinul. Cunoașteți povestea.
Frank Underwood revine în ultimul sezon din House of Cards decis să schimbe foaia: Meet your new daddy!
Noul daddy local l-a dat pe Sfântul Nicolae jos din cui, evaluează, pedepsește. La noi, în România, Partidul și țara au avut nevoie întotdeauna de un tătuc. Liviu Dragnea este esența tătucului care conduce cu biciul, cu zăhărelul și cu televiziunea. Criteriile sale de evaluare sunt iraționale, niciodată obiective (aud că din tot Guvernul au trecut examenul doar Petre Daea, Olguța Vasilescu și Carmen Dan?!), profund discreționare. Un vătaf de județ care nu și-a depășit niciodată condiția și care, ca mulți alții înaintea lui, se uită la filme străine visându-și soclul în istorie.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Acum sunt din ce in ce mai convins ca ne meritam soarta. Asa popor asa conducator
Din pacate conducatorii nostri nu au nici ei notiunile necesare. Ne-au obisnuit cu "sa se faca - nu conteaza cum" - dupa care isi trag patura pe cap. Ne mai mira ca nu merge nimic in tara asta?