Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Euro s-a depreciat și a ajuns la valoarea dolarului. Care sunt motivele și cine are de câștigat

gaz rusesc

Foto Getty Images

Euro s-a depreciat marţi şi a ajuns la valoarea dolarului. Moneda unică a blocului comunitar nu a mai atins acest prag din anul în care a fost pusă în circulaţie, în urmă cu 20 de ani.

Deprecierea a survenit în condițiile în care cea mai mare conductă care transportă gaze rusești către Germania a intrat luni în mentenanță anuală timp de 10 zile. Investitorii sunt însă îngrijorați că oprirea ar putea fi prelungită din cauza războiului din Ucraina, ceea ce ar putea restricționa și mai mult aprovizionarea cu gaze a Europei și ar putea duce în recesiune economia zonei euro.

Conform AFP, există patru consecințele concrete ale declinului valorii monedei unice europene:

- asupra inflaţiei şi puterii de cumpărare

- Aproape jumătate din toate bunurile importate în zona euro sunt facturate în dolari, comparativ cu mai puţin de 40% în euro, confom Eurostat. De exemplu, petrolul şi gazele sunt plătite în mod tradiţional în dolari, iar preţul pentru aceste două materii prime a explodat în ultimele luni, ca o consecinţă a războiului din Ucraina. Asta înseamnă că este nevoie de mai mulţi euro pentru plata unei cantităţi echivalente de bunuri în dolari.

- asupra companiilor

- Efectele scăderii valorii monedei euro variază în funcţie de cât de dependentă este compania de comerţul exterior şi de energie. Spre exemplu, companiile care exportă în afara zonei euro profită de pe urma deprecierii euro pentru că preţurile lor devin mai competitive atunci când sunt convertite în dolari.

- În cazul artizanilor locali, care sunt dependenţi de materiile prime şi energie, dar care exportă puţin, un euro mai slab poate conduce la o veritabilă explozie a costurilor.

- Cel mai mare câştigător de pe urma deprecierii monedei euro sunt companiile din industria manufacturieră care îşi exportă produsele în străinătate, precum cele din industria aerospaţială, automobile, produse de lux şi chimie.

- În plus, marii jucători sunt „mai bine pregătiţi pentru a face faţă şocurilor” deoarece beneficiază de mecanisme de acoperire care le permite să atenueze fluctuaţiile cursului de schimb.

- asupra creşterii economice şi datoriei

- Teoretic, deprecierea monedei euro face preţurile din afara zonei euro mai competitive şi deci stimulează exporturile de bunuri şi servicii europene în străinătate. Însă efectul pozitiv poate fi contracarat de creşterea preţurilor la materiile prime, ca urmare a războiului din Ucraina, în special asupra ţărilor a căror economie este bazată pe exporturi, cum este Germania.

- În ceea ce priveşte rambursarea datoriilor ţărilor europene, impactul este mai puţin evident. Analiștii spun că un ritm mai susţinut de creştere economică poate facilita rambursarea datoriei, însă numai cu condiţia ca pieţele financiare să considere obligaţiunile europene suficient de sigure, iar dobânzile să rămână scăzute.

- Totuși, pentru ţările care au emis obligaţiuni în dolari, o depreciere a valorii euro în raport cu dolarul le majorează costul rambursării datoriilor.

- asupra băncilor centrale

- Prin alimentarea inflaţiei, deprecierea monedei euro ar putea incita Banca Centrală Europeană să majoreze mai rapid dobânzile. Instituţia se pregăteşte să majoreze costul creditului în luna iulie, pentru prima dată în ultimii 11 ani.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Pai si leul nostru???
    Nu era normal sa fie 4,7 lei un euroi?
    Inseamna ca dolarelul-golanelul s-a apreciat, daca si leutul nostru-i jos ca eurelul.
    Greseala de titlu: dolarelul s-a umflat.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult