Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Euro s-a depreciat și a ajuns la valoarea dolarului. Care sunt motivele și cine are de câștigat

gaz rusesc

Foto Getty Images

Euro s-a depreciat marţi şi a ajuns la valoarea dolarului. Moneda unică a blocului comunitar nu a mai atins acest prag din anul în care a fost pusă în circulaţie, în urmă cu 20 de ani.

Deprecierea a survenit în condițiile în care cea mai mare conductă care transportă gaze rusești către Germania a intrat luni în mentenanță anuală timp de 10 zile. Investitorii sunt însă îngrijorați că oprirea ar putea fi prelungită din cauza războiului din Ucraina, ceea ce ar putea restricționa și mai mult aprovizionarea cu gaze a Europei și ar putea duce în recesiune economia zonei euro.

Conform AFP, există patru consecințele concrete ale declinului valorii monedei unice europene:

- asupra inflaţiei şi puterii de cumpărare

- Aproape jumătate din toate bunurile importate în zona euro sunt facturate în dolari, comparativ cu mai puţin de 40% în euro, confom Eurostat. De exemplu, petrolul şi gazele sunt plătite în mod tradiţional în dolari, iar preţul pentru aceste două materii prime a explodat în ultimele luni, ca o consecinţă a războiului din Ucraina. Asta înseamnă că este nevoie de mai mulţi euro pentru plata unei cantităţi echivalente de bunuri în dolari.

- asupra companiilor

- Efectele scăderii valorii monedei euro variază în funcţie de cât de dependentă este compania de comerţul exterior şi de energie. Spre exemplu, companiile care exportă în afara zonei euro profită de pe urma deprecierii euro pentru că preţurile lor devin mai competitive atunci când sunt convertite în dolari.

- În cazul artizanilor locali, care sunt dependenţi de materiile prime şi energie, dar care exportă puţin, un euro mai slab poate conduce la o veritabilă explozie a costurilor.

- Cel mai mare câştigător de pe urma deprecierii monedei euro sunt companiile din industria manufacturieră care îşi exportă produsele în străinătate, precum cele din industria aerospaţială, automobile, produse de lux şi chimie.

- În plus, marii jucători sunt „mai bine pregătiţi pentru a face faţă şocurilor” deoarece beneficiază de mecanisme de acoperire care le permite să atenueze fluctuaţiile cursului de schimb.

- asupra creşterii economice şi datoriei

- Teoretic, deprecierea monedei euro face preţurile din afara zonei euro mai competitive şi deci stimulează exporturile de bunuri şi servicii europene în străinătate. Însă efectul pozitiv poate fi contracarat de creşterea preţurilor la materiile prime, ca urmare a războiului din Ucraina, în special asupra ţărilor a căror economie este bazată pe exporturi, cum este Germania.

- În ceea ce priveşte rambursarea datoriilor ţărilor europene, impactul este mai puţin evident. Analiștii spun că un ritm mai susţinut de creştere economică poate facilita rambursarea datoriei, însă numai cu condiţia ca pieţele financiare să considere obligaţiunile europene suficient de sigure, iar dobânzile să rămână scăzute.

- Totuși, pentru ţările care au emis obligaţiuni în dolari, o depreciere a valorii euro în raport cu dolarul le majorează costul rambursării datoriilor.

- asupra băncilor centrale

- Prin alimentarea inflaţiei, deprecierea monedei euro ar putea incita Banca Centrală Europeană să majoreze mai rapid dobânzile. Instituţia se pregăteşte să majoreze costul creditului în luna iulie, pentru prima dată în ultimii 11 ani.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Pai si leul nostru???
    Nu era normal sa fie 4,7 lei un euroi?
    Inseamna ca dolarelul-golanelul s-a apreciat, daca si leutul nostru-i jos ca eurelul.
    Greseala de titlu: dolarelul s-a umflat.
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult