Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Euro s-a depreciat și a ajuns la valoarea dolarului. Care sunt motivele și cine are de câștigat

gaz rusesc

Foto Getty Images

Euro s-a depreciat marţi şi a ajuns la valoarea dolarului. Moneda unică a blocului comunitar nu a mai atins acest prag din anul în care a fost pusă în circulaţie, în urmă cu 20 de ani.

Deprecierea a survenit în condițiile în care cea mai mare conductă care transportă gaze rusești către Germania a intrat luni în mentenanță anuală timp de 10 zile. Investitorii sunt însă îngrijorați că oprirea ar putea fi prelungită din cauza războiului din Ucraina, ceea ce ar putea restricționa și mai mult aprovizionarea cu gaze a Europei și ar putea duce în recesiune economia zonei euro.

Conform AFP, există patru consecințele concrete ale declinului valorii monedei unice europene:

- asupra inflaţiei şi puterii de cumpărare

- Aproape jumătate din toate bunurile importate în zona euro sunt facturate în dolari, comparativ cu mai puţin de 40% în euro, confom Eurostat. De exemplu, petrolul şi gazele sunt plătite în mod tradiţional în dolari, iar preţul pentru aceste două materii prime a explodat în ultimele luni, ca o consecinţă a războiului din Ucraina. Asta înseamnă că este nevoie de mai mulţi euro pentru plata unei cantităţi echivalente de bunuri în dolari.

- asupra companiilor

- Efectele scăderii valorii monedei euro variază în funcţie de cât de dependentă este compania de comerţul exterior şi de energie. Spre exemplu, companiile care exportă în afara zonei euro profită de pe urma deprecierii euro pentru că preţurile lor devin mai competitive atunci când sunt convertite în dolari.

- În cazul artizanilor locali, care sunt dependenţi de materiile prime şi energie, dar care exportă puţin, un euro mai slab poate conduce la o veritabilă explozie a costurilor.

- Cel mai mare câştigător de pe urma deprecierii monedei euro sunt companiile din industria manufacturieră care îşi exportă produsele în străinătate, precum cele din industria aerospaţială, automobile, produse de lux şi chimie.

- În plus, marii jucători sunt „mai bine pregătiţi pentru a face faţă şocurilor” deoarece beneficiază de mecanisme de acoperire care le permite să atenueze fluctuaţiile cursului de schimb.

- asupra creşterii economice şi datoriei

- Teoretic, deprecierea monedei euro face preţurile din afara zonei euro mai competitive şi deci stimulează exporturile de bunuri şi servicii europene în străinătate. Însă efectul pozitiv poate fi contracarat de creşterea preţurilor la materiile prime, ca urmare a războiului din Ucraina, în special asupra ţărilor a căror economie este bazată pe exporturi, cum este Germania.

- În ceea ce priveşte rambursarea datoriilor ţărilor europene, impactul este mai puţin evident. Analiștii spun că un ritm mai susţinut de creştere economică poate facilita rambursarea datoriei, însă numai cu condiţia ca pieţele financiare să considere obligaţiunile europene suficient de sigure, iar dobânzile să rămână scăzute.

- Totuși, pentru ţările care au emis obligaţiuni în dolari, o depreciere a valorii euro în raport cu dolarul le majorează costul rambursării datoriilor.

- asupra băncilor centrale

- Prin alimentarea inflaţiei, deprecierea monedei euro ar putea incita Banca Centrală Europeană să majoreze mai rapid dobânzile. Instituţia se pregăteşte să majoreze costul creditului în luna iulie, pentru prima dată în ultimii 11 ani.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Pai si leul nostru???
    Nu era normal sa fie 4,7 lei un euroi?
    Inseamna ca dolarelul-golanelul s-a apreciat, daca si leutul nostru-i jos ca eurelul.
    Greseala de titlu: dolarelul s-a umflat.
    • Like 0


Îți recomandăm

Calcule / sursa foto: Profimedia

Un om cu un salariu considerat de unii „normal”, nici mic, nici mare, în jur de 4.500 de lei brut, ajunge să trăiască din puțin peste 2.600 de lei net. Diferența nu dispare într-o gaură neagră abstractă, ci este luată metodic prin contribuții și impozite. Aproape jumătate din munca sa pleacă înainte să ajungă în buzunar. Oficial, pentru pensie și sănătate. Neoficial, pentru a acoperi un stat supradimensionat, ineficient și incapabil să livreze servicii publice pe măsura sacrificiului cerut.

Citește mai mult

Internet / sursa foto: Profimedia

Sigur că e nevoie de reguli. E nevoie de reglementări, de educație digitală pentru părinți, profesori, politicieni și creatori de conținut și, mai ales, de instituții care aplică legea în mod real. Pentru că, la coada-cozii, adolescenții sunt cea mai mică problemă. Ei sunt doar cei care cresc într-o lume construită de noi, adulții. Și care, de cele mai multe ori, repetă ceea ce i-am învățat (teoria învățării sociale).

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Platon a fost filosof, dramaturg, poet, analist politic, moralist – nu om de știință. Nu catadicsește să demonstreze niciuna dintre afirmațiile sale. Darmite să facă vreun experiment... Ca, de altfel, și Aristotel. Cei doi titani se bazează mai mereu pe ex cathedra, argumentul autorității. Ce spun e adevărat pentru că o spune Platon sau Aristotel. Majoritatea filosofilor greci nu își probau în niciun fel apoftegmele. De ce?

Citește mai mult

Adolescenti / sursa foto: Profimedia

Dacă te-ai întrebat măcar o dată: „Oare ce i s-ar potrivi cu adevărat copilului meu?” - nu ești singur(ă). Unii copii sunt atrași de știință, alții de creativitate, unii vor rezultate și structură, iar alții sunt motivați de oameni, impact și sens. De multe ori, direcția potrivită nu e despre „ce e la modă”, ci despre cum gândește copilul tău și ce îl motivează cu adevărat. De aceea am creat un quiz simplu și util

Citește mai mult