Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Euro s-a depreciat și a ajuns la valoarea dolarului. Care sunt motivele și cine are de câștigat

gaz rusesc

Foto Getty Images

Euro s-a depreciat marţi şi a ajuns la valoarea dolarului. Moneda unică a blocului comunitar nu a mai atins acest prag din anul în care a fost pusă în circulaţie, în urmă cu 20 de ani.

Deprecierea a survenit în condițiile în care cea mai mare conductă care transportă gaze rusești către Germania a intrat luni în mentenanță anuală timp de 10 zile. Investitorii sunt însă îngrijorați că oprirea ar putea fi prelungită din cauza războiului din Ucraina, ceea ce ar putea restricționa și mai mult aprovizionarea cu gaze a Europei și ar putea duce în recesiune economia zonei euro.

Conform AFP, există patru consecințele concrete ale declinului valorii monedei unice europene:

- asupra inflaţiei şi puterii de cumpărare

- Aproape jumătate din toate bunurile importate în zona euro sunt facturate în dolari, comparativ cu mai puţin de 40% în euro, confom Eurostat. De exemplu, petrolul şi gazele sunt plătite în mod tradiţional în dolari, iar preţul pentru aceste două materii prime a explodat în ultimele luni, ca o consecinţă a războiului din Ucraina. Asta înseamnă că este nevoie de mai mulţi euro pentru plata unei cantităţi echivalente de bunuri în dolari.

- asupra companiilor

- Efectele scăderii valorii monedei euro variază în funcţie de cât de dependentă este compania de comerţul exterior şi de energie. Spre exemplu, companiile care exportă în afara zonei euro profită de pe urma deprecierii euro pentru că preţurile lor devin mai competitive atunci când sunt convertite în dolari.

- În cazul artizanilor locali, care sunt dependenţi de materiile prime şi energie, dar care exportă puţin, un euro mai slab poate conduce la o veritabilă explozie a costurilor.

- Cel mai mare câştigător de pe urma deprecierii monedei euro sunt companiile din industria manufacturieră care îşi exportă produsele în străinătate, precum cele din industria aerospaţială, automobile, produse de lux şi chimie.

- În plus, marii jucători sunt „mai bine pregătiţi pentru a face faţă şocurilor” deoarece beneficiază de mecanisme de acoperire care le permite să atenueze fluctuaţiile cursului de schimb.

- asupra creşterii economice şi datoriei

- Teoretic, deprecierea monedei euro face preţurile din afara zonei euro mai competitive şi deci stimulează exporturile de bunuri şi servicii europene în străinătate. Însă efectul pozitiv poate fi contracarat de creşterea preţurilor la materiile prime, ca urmare a războiului din Ucraina, în special asupra ţărilor a căror economie este bazată pe exporturi, cum este Germania.

- În ceea ce priveşte rambursarea datoriilor ţărilor europene, impactul este mai puţin evident. Analiștii spun că un ritm mai susţinut de creştere economică poate facilita rambursarea datoriei, însă numai cu condiţia ca pieţele financiare să considere obligaţiunile europene suficient de sigure, iar dobânzile să rămână scăzute.

- Totuși, pentru ţările care au emis obligaţiuni în dolari, o depreciere a valorii euro în raport cu dolarul le majorează costul rambursării datoriilor.

- asupra băncilor centrale

- Prin alimentarea inflaţiei, deprecierea monedei euro ar putea incita Banca Centrală Europeană să majoreze mai rapid dobânzile. Instituţia se pregăteşte să majoreze costul creditului în luna iulie, pentru prima dată în ultimii 11 ani.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Pai si leul nostru???
    Nu era normal sa fie 4,7 lei un euroi?
    Inseamna ca dolarelul-golanelul s-a apreciat, daca si leutul nostru-i jos ca eurelul.
    Greseala de titlu: dolarelul s-a umflat.
    • Like 0


Îți recomandăm

sursa foto: Profimedia

În România lui 2024, s-au născut sub 149.000 de copii, cel mai mic număr de copii născuți în ultima sută de ani! O spun datele furnizate de Institutul Național de Statistică. Nici al Doilea Război Mondial nu a reușit să creeze un astfel de decalaj demografic. E un record istoric negativ, în cea mai privilegiată epocă din punct de vedere al confortului, progresului medical și tehnologic. E un paradox să trăiești în era celor mai sofisticate produse, medicamente și facilități de creștere a copiilor, dar teama de a-I aduce pe lume să fie mai copleșitoare decât suma lor. foto: Profimedia

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu---

Pohta lui Trump de a înșfăca Groenlanda e chiar mai puțin justificată decât cea a lui Putin de a înșfăca Ucraina. RSS Ucraineană a făcut parte din imperiul sovietic. În partea de sud-est a țării există o minoritate rusă și rusofilă. Ucraina nu e membru UE sau NATO. Populația Groenlandei, formată din inuiți, e total diferită de cea nord-americană. Groenlanda nu a aparținut niciodată SUA, din 1814 face parte din regatul Danemarcei. Toți groenlandezii sunt cetățeni danezi de drept. Groenlanda e membru UE și NATO.

Citește mai mult

sursa foto: Profimedia

Cel puțin acum știm care este criteriul pe care ar trebui să-l adoptăm atunci când vine vorba de o afirmație sau o poziționare a PSD-ului. Iar acest criteriu este valabil și pentru ceea ce spun suveraniștii. Vedem direcția ideilor și atacurilor psd-iștilor și georgiștilor și ne dăm seama cum trebuie să ne poziționăm: exact invers. Pe scurt, dacă PSD susține pe cineva, atunci acea persoană e suspectă. Dimpotrivă, dacă unui psd-ist sau suveranist i se pune pata pe cineva, atunci tocmai acea persoană ar trebui să fie apreciată ca fiind corectă.

Citește mai mult

Sursa foto: Constantin Lacatusu / Facebook

Alpinistul Constantin Lăcătușu povestește, într-o postare pe Facebook, despre experiențele sale în Groenlanda, teritoriu intrat în atenția întregii lumi odată cu „apetitul arctic” al lui Donald Trump. Primul român care a cucerit vârful Everest povestește că a fost de două ori în Groenlanda, în urmă cu 16-17 ani, vizitând inclusiv o stație radar americană abandonată.

Citește mai mult