EXCLUSIV. Andrei Muraru, ambasadorul României în SUA, despre rata de respingere a vizelor sub 3%: Suntem aproape de linia de sosire și sunt șanse foarte mari ca România să îndeplinească și acest ultim criteriu

Foto: Inquam Photos / Eduard Vînătoru

România ar fi deja sub pragul de 3% în ceea ce privește rata de respingere a vizelor pentru SUA, potrivit analizelor autorităților române, acesta fiind ultimul criteriu de îndeplinit pentru eliminarea vizelor, conform unor surse diplomatice. De asemenea, aceleași surse au subliniat că toate sloturile pentru interviuri sunt ocupate până pe 1 octombrie la ambasada Statelor Unite la București, precum și la toate consulatele Statelor Unite, inclusiv cele din patru mari orașe europene, unde România are o diasporă numeroasă - Milano, Londra, Roma și Madrid.

Aceste informații vin în contextul declarațiilor recente făcute de Andrei Muraru, ambasadorul României în Statele Unite, care a detaliat progresele semnificative în dosarul Visa Waiver și etapele rămase pentru includerea României în acest program.

Amintim că Guvernul României s-a angajat să îndeplinească criteriile tehnice de aderare la Programul Visa Waiver până la data de 30 septembrie 2024, când se încheie anul fiscal american 2024. Printre acestea se numără și o rată de refuz sub 3% a vizelor SUA de tip B1/B2 – afaceri și turism acordate cetățenilor români în cursul anului fiscal 2024.

Într-un interviu acordat Republica, ambasadorul Andrei Muraru a subliniat că „suntem aproape de linia de sosire, cum s-ar spune, și sunt șanse foarte mari ca România să îndeplinească și acest ultim criteriu”, al reducerii sub 3% a ratei de refuz.

El a adăugat că o echipă de experți americani urmează să efectueze o vizită la București în luna octombrie pentru a verifica progresele făcute, raportate de autoritățile române.

În urmă cu circa două săptămâni ați comunicat, într-o postare pe Facebook, faptul că suntem la câteva săptămâni distanță de  îndeplinirea tuturor criteriilor tehnice pentru eliminarea vizelor și că România și-a propus să atingă în anul fiscal american, care se termină pe 30 septembrie, rata de respingere de sub 3%. A reușit România să își îndeplinească acest obiectiv?

Mai avem ceva până pe 30 septembrie. Însă suntem aproape de linia de sosire, cum s-ar spune, și sunt șanse foarte mari ca România să îndeplinească și acest ultim criteriu. Noi facem analize, măsurători, date pe care le avem la dispoziție le corelăm cu alte date, dar confirmarea din partea partenerilor americani nu va veni decât peste câteva săptămâni, poate luni. În mod obișnuit, rata de respingere se comunică public pentru anul fiscal anterior, undeva la jumătatea lunii ianuarie, pentru toate statele care sunt deja în program - pentru că și acolo există cazuri de respingere -cât și pentru statele care nu sunt parte a programului Visa Waiver. Și credem că există o șansă foarte bună. Așa cum spuneați, România și-a stabilit obiectivul de a se alătura programului de scutire de vize începând cu 2025 și suntem foarte aproape de îndeplinirea tuturor criteriilor tehnice. Anul fiscal în SUA într-adevăr se încheie la 30 septembrie. La sfârșitul lunii octombrie este programată o vizită de evaluare din partea Departamentului Securității Naționale a Statelor Unite și Departamentul de Stat. Experții vin la București cu acest obiectiv, de a confirma și în teren progresele foarte bune pe care România le-a făcut.

Dar noi credem că este o șansă bună să îndeplinim acest criteriu din două motive. O dată pentru că am avut un număr uriaș de vize emis anul acesta de către autoritățile americane pentru cetățenii români. Avem în primele 10 luni aproape 60.000 de vize, ceea ce nu s-a mai întâmplat niciodată. Noi estimăm că până la sfârșitul acestui an fiscal, România va atinge cifra de 70.000, poate mai mult. Și a doua analiză o facem pe trendul puternic descrescător din ultimii ani, care ne-a arătat că România parcurge această etapă a scăderii ratei de respingere cu câteva procente bune pe an. Am văzut că a existat o creștere vizibilă a numărului de persoane eligibile. Deci este o șansă bună ca un număr mai mare de aplicații să determine o scădere a ratei de refuz. 

În România, Ministerul Finanțelor a certificat faptul că a decontat vize pentru angajați. Poate au fost și alte instituții publice care au făcut lucrul acesta. Această strategie a decontării vizelor a avut o contribuție importantă în scăderea ratei de respingere?

Acum nu știm câte vize au fost emise de autoritățile române deocamdată, pentru că nu s-a făcut o centralizare la nivelul guvernului. Sunt instituții care încă acordă aceste vize, sunt persoane care sunt încă programate la interviuri, dar trebuie spus că această strategie nu este una inventată de români. Așa s-a întâmplat și în cazul Poloniei, care a intrat în Visa Waiver în 2019, înainte Coreea de Sud a făcut același lucru. Pentru că efortul logistic și efortul birocratic sunt atât de mari. Când m-am întâlnit ultima dată cu Ministrul de Interne al Statelor Unite, secretarul american pentru securitate internă, Alejandro Mayorkas, acum două săptămâni, îmi spunea că pentru fiecare țară din cele 42 care au intrat în program cea mai mare provocare a fost atingerea ratei de respingere de sub 3%.

Or dacă ești la 3,05% sau puțin peste 3% și mai ai nevoie de încă un pas, să scazi sub 3%, e de la sine înțeles că se poate face acest efort. Repet, această tehnică nu este împotriva legilor americane, pentru că, în mod evident, altfel ar fi fost descurajată demult de către Departamentul de Stat. Aceste persoane care au aplicat pentru viză sunt cu adevărat eligibile. Nimeni nu ar putea să treacă de interviu sau de verificările pe care le face Consulatul american de la București. Chiar și cineva angajat în serviciile de informații sau în altă parte urmează aceeași procedură - completează un formular, trece printr-un interviu, plătește o taxă.

Ce alte criterii tehnice mai sunt în discuție?

Sunt criterii care țin de îmbunătățirea aplicării legii și de partajarea datelor legate de securitate cu Statele Unite, eliberarea pașapoartelor electronice. De exemplu, România elibera foarte multe pașapoarte temporare, or aceasta a fost o solicitare a Statelor Unite - ca numărul de pașapoarte temporare să scadă drastic. Alte criterii - raportarea la timp a pașapoartelor pierdute sau furate și corelarea bazelor de date. Toate acestea au fost prefațate de încheierea unor acorduri, unele dintre ele au trecut și prin Parlamentul României.

România a bifat aceste criterii și mai este de îndeplinit doar criteriul ratei de refuz de sub 3%?

Da, absolut. Deci, unele sunt în faza de testare. Pentru că, de exemplu, în urma parteneriatului pentru securizarea frontierelor cu Statele Unite, în mod evident că există o platformă care permite schimbul automatizat de date și informații în timp real, care facilitează, de fapt, verificările la frontieră.

Și în unele din aceste cazuri, procedurile sunt în curs, în sensul în care sistemele sunt testate. Dar acestea toate au fost cuprinse într-un plan de acțiune cu partea americană și România le consideră încheiate. Deci, cu excepția ratei de refuz, care nu se poate cunoaște până o comunică partea americană și până la 30 septembrie, toate celelalte criterii tehnice sunt considerate îndeplinite.

Ce urmează?

Acest progres al unei țări privind îndeplinirea criteriilor este evaluat de către mai multe agenții americane din cadrul Departamentului Securității Naționale și odată ce Departamentul de Stat comunică - pentru că Departamentul de Stat gestionează rețeaua consulară a Statelor Unite - Biroul de afaceri consulare din interiorul Departamentului de Stat este instituția care calculează rata de respingere. Odată comunicată această rată de respingere către Departamentul Securității Naționale, Departamentul Securității Naționale începe elaborarea unui raport, proces care în general durează aproximativ două luni, pentru că este un proces inter-agenții, în care fiecare agenție confirmă că partea ei din planul de acțiune că a fost îndeplinită. A avut loc în aprilie o vizită la nivel de experți, apoi au existat consultări la Washington în iunie anul acesta, iar următoarea evaluare finală este programată pentru sfârșitul lunii octombrie.

Odată ce această echipă de experți confirmă, la fața locului, că România a îndeplinit toate aceste criterii, își încheie vizita și comunică rezultatele acestei vizite în baza unui raport. Acest raport care este încheiat la nivelul Departamentului Securității Naționale, odată aprobat de către secretarul Departamentului Securității Naționale, urmează o procedură simplă în care secretarul Departamentul Național îl consultă pe secretarul de stat al Statelor Unite și dacă există acest consens, țara respectivă este considerată eligibilă și se comunică și data intrării efective în Programul Visa Waiver. 

În context diplomatic, cum au influențat relațiile dintre România și SUA progresul în Programul Visa Waiver? 

Foarte bună întrebare. În primul rând, această lege care vizează Programul Visa Waiver este o lege care își propune să întărească securitatea națională a Statelor Unite, pentru că este vorba de accesul în America al cetățenilor țărilor participante, pentru turism sau afaceri, de până la 90 de zile, fără viză. Deci aici vorbim și de criterii care țin de infracționalitate transfrontalieră și de contraterorism. Este important să ne amintim că desemnarea unei țări să facă parte din acest program este la discreția guvernului Statelor Unite. Cu alte cuvinte, dacă o să citiți această lege în litera ei, o să vedeți că există niște criterii foarte clare. Dar în spiritul ei, o țară care de exemplu are un stat de drept foarte slab sau o țară care este un risc foarte serios pentru securitatea Statelor Unite din punct de vedere economic nu poate intra în acest program.

Vă dau exemplul Argentinei care a fost admisă în programul Visa Waiver în 1999 și care a fost exclusă din program 3 ani mai târziu, în 2002, pentru că a existat acea prăbușire e economiei argentiniene. Pentru că acesta reprezintă un risc foarte serios, nu doar din punct de vedere migratoriu, dar un stat care este foarte slab nu poate intra în acest program.

Așadar relațiile solide dintre România și Statele Unite, care fie vorba între noi, s-au ameliorat puternic după vara lui 2012 și după tentativele de a slăbi statul de drept din 2017, aceste evoluții au avut un impact foarte serios, ca și stabilitatea politică. Dacă o să vă uitați pe cifrele privind rata de respingere, din perioada 2013 - 2020, să spunem, o să vedeți că noi am fost pe la 9, 10, 11%. Deci, noi 10 ani, din cauza instabilității politice, am fost blocați. Când eu am sosit aici ambasador, sigur, a fost o situație excepțională, că a fost pandemie și au crescut peste tot cifrele privind data de refuz, pentru că cei care erau eligibili au fost descurajați de pandemie să aplice - nu voiai să mergi în concediu în America, riscai să rămâi pe vreun aeroport. A scăzut de 3 ori numărul de aplicații și atunci a rămas constant numărul celor care nu erau eligibili și a crescut automat rata de refuz la 17%. Dar noi ne puteam apuca de acest dosar cu mult mai devreme, dacă am fi avut stabilitate politică și dacă nu trebuia, în fața partenerilor americani, să explicăm de ce am vrut să dăm o lege pentru amnistie și grațiere. 

În 2013 am avut 11,50, în 2014 am avut 9,80, în 2015 11,16, în 2016 am avut 11,43. Adică erau cifre bune pentru a putea începe discuțiile despre scăderea ratei de refuz.  În 2019 am avut 9,11, noi anul trecut am avut 8,79, deci ce îți e 9.11, ce îți e 8.79. De fapt a lipsit stabilitatea politică care să pună la punct această infrastructură care ne-a dus aici. Această relație specială cu americanii, o campanie publică, o relație foarte bună cu mediul de afaceri. AmCham, de exemplu, a fost implicat în încurajarea companiilor să aplice. Au fost companii care au decontat sute și mii de vize. Lumea vorbește despre aceste vize care s-au dat prin programul guvernamental, dar nimeni n-a întrebat la AmCham câte vize s-au dat prin AmCham. Deci AmCham a avut o contribuție foarte mare aici.

Care sunt perspectivele pe termen lung pentru cooperarea bilaterală, odată ce România va fi inclusă în programul Visa Waver? 

Cred că rezultatele le vedem deja. A fost lansată în iunie prima cursă directă între România și Statele Unite, după foarte mulți ani. Și există cel puțin o altă companie care a depus deja la Departamentul de transporturi, aici în Statele Unite, o aplicație pentru o altă cursă directă. În mod evident, aceste curse au apărut ca urmare a acestor perspective de intrare în programul Visa Waiver. 

Despre ce companie este vorba?

HiSky este compania care operează deja. Este o companie mică, dar cei care au mers cu această companie sunt mulțumiți. Totuși, sunt patru curse directe pe săptămână.

Apoi există foarte multe speranțe privind creșterea comerțului bilateral, pentru că aici avem o mare problemă. Noi suntem încă la 5,5 miliarde dolari schimburi comerciale (fără a contabiliza exportul/importul de servicii). Volumul de schimburi comerciale crește în fiecare an cam cu 10%. Adică, exporturi plus importul, balanța comercială este pozitivă în favoarea României. Dar, dacă comparăm România cu alte state din regiune, cifrele sunt uriașe pentru anul trecut. Polonia - Statele Unite, 39 de miliarde. Cehia - Statele Unite, cred că vreo 15 miliarde, Ungaria - SUA - 16 miliarde. 

România are comerț bilateral cu Statele Unite, mai mic decât are cu statul Bavaria din Republica Federală Germania. Vă dați seama, ce ridicol! America este totuși al cincilea cel mai mare investitor străin din România și cel mai mare din afara Europei. Avem mai bine de 1.000 de companii americane în România, care țin împreună peste 110.000 de joburi.

Dar nivelul schimburilor comerciale este foarte, foarte mic. Or această posibilitate, ca oamenii de afaceri români să poată călători fără vize în America și să găsească aici oportunități de afaceri este un lucru care, sigur, își va pune amprenta pe comerțul bilateral. Eu, personal, am întâlnit oameni de afaceri români care refuză din orgoliu sau pentru că spun că acest interviu de la ambasadă este umilitor, refuză să aplice pentru vize. Și sunt oameni de afaceri perfect eligibili, care au trecut prin screening-ul băncilor sau al fondurilor de investiții.

Ce înseamnă, în termeni practici, pentru românii de rând, eliminarea vizelor?

În termeni practici, cred că românii de rând pot construi mai multe punți cu America, pot găsi oportunități de afaceri, ca să nu mai spun despre turism. Și, dincolo de aceste oportunități practice, e vorba despre un statut de țară pe care îl acordă America partenerilor pe care îi consideră privilegiați și pe care îi introduce în acest program. Și acest lucru mi s-a părut fundamental, pentru că România este unul dintre cei mai mari contributori cu informații, spre exemplu, către CIA, din punct de vedere al cantității de informații, din toată comunitatea de informații, și nu ești parte din Visa Waiver.

Ai luptat 20 de ani împreună cu americanii, umăr la umăr în Afganistan, sau faci parte de 20 de ani din NATO și nu faci parte din Visa Waiver. E rizibil acest lucru și trebuia să se încheie odată și acest capitol. 

Dar, repet, problema a fost în primul rând în curtea noastră și, în al doilea rând, cred că a existat și o lipsă de angajament din partea americană pentru că, totuși, dacă am avut vreme de aproape 10 ani, aproximativ 10% rată de respingere, cineva de la Washington trebuia să observe că o țară parteneră și foarte respectată nu face progrese în direcția asta, puteai să ajuți, adică puteai să consiliezi. Deci nu a existat un interes nici de aici, eu nu l-am văzut. Dar problema a fost în principal la noi și au fost grave defecțiuni ale statului de drept și acolo mi s-a părut că am pierdut trenul.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp