Sari la continut

EXCLUSIV. Reacție la infecții: ministrul Sănătății și cel al Fondurilor Europene lucrează la un proiect care va pregăti „controlori de igienă” în spitale

Cristian Ghinea

Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, vorbește, într-un interviu pentru Republica.ro, despre banii europeni alocați Sănătății în următorii ani, dar și despre cei alocați infrastructurii sau transporturilor. 

„Trebuie să dăm banii pe impact. Să terminăm cu proiectele în care cheltuim banii pe metodologii, punem salarizare foarte mare pentru personalul care se ocupă de implementarea proiectului și așa mai departe. Dacă nu lăsăm impact în urmă, cheltuim banii degeaba”, spune Ghinea.

Acesta avertizează că România trebuie să cheltuie cu mare atenție banii din noul ciclu de finanțare europeană, având în vedere că pe fondul crizei migranților politica de coeziune devine extrem de contestată la nivelul Uniunii Europene. „Este o șansă istorică de a fi avut două bugete foarte mari ale UE, cu sume importante care vin spre România și ar trebui să fim atenți la cum negociem viitorul buget după 2020, pentru că direcția în care merge discuția în Europa duce într-o zonă care s-ar putea să nu ne convină. Așa că haideți să fructificăm acum, până în 2020, acești bani”.

Ministrul Cristian Ghinea, la Interviurile Republica, partea 1:

Sunt probleme uriașe în ceea ce privește infrastructura și transporturilor în România. Ce șanse există ca acstea să fie ameliorate în noul ciclu de finanțare europeană?

Pe transporturi, am lansat ghiduri de 5,6 miliarde de euro, acum două săptămâni, ghiduri care practic invită Metrorex, CNADNR, alte companii care gestionează rețeaua de transport să vină cu proiecte pentru a pune în aplicare masterplanul pe transporturi. Și acum ne gândim la soluții prin care să îi ajutăm și cu scrierea de proiecte, pentru că, într-adevăr, este deficiență acolo pe partea de scriere de proiecte.

Discutăm în fiecare zi despre situații inacceptabile de care se lovesc pacienții români. Cum vor contribui fondurile europene la dezvoltarea unor servicii sanitare de calitate în România? Pe ce linie se va merge?

Dacă ne referim la structura mare, care se referă la transport, mediu și energie, este cel de-al doilea mare program din UE. Pentru că au fost unificate aceste trei mari domenii într-o autoritate de management care este aici la Ministerul Fondurilor. Am găsit acolo oameni dedicați și profesioniști, practic, cea mai mare parte din ghiduri au fost lansate. Vorbim de mediu și de transporturi. Sunt niste priorități pe care România le-a stabilit cu Uniunea Europeană, strategia mare ține de țintele 2020 și își propune, practic, ca România să recupereze decalajul față de celelalte țări UE. Dacă ar fi să vă răspund într-o propoziție pe ce dăm banii, dăm banii pe recuperarea decalajului. Sănătatea are mai multe părți, una de infrastructură din care se construiesc spitale regionale. Vor fi trei construite din bani europeni, la Iași, la Craiova și la Cluj. Aici există întârzieri pe care nu le putem asuma din partea ce ține de fonduri europene, ci din partea ce ține de autorități locale. De pildă, la Iași se ceartă două partide pe al cui teren să fie luat în considerare. Și nu este singurul exemplu.

Sunt 300 de milioane de euro pe partea de dezvoltare a capitalului uman pentru sănătate. Aici vor intra programe mari de pregătire pentru combaterea infecțiilor și pentru respectarea disciplinei.

Dacă tot ce lucrăm noi anul ăsta va merge brici și cred că va merge, impactul se va vedea din 2018 încolo. Pentru că ăsta este ciclul de viață al unei gândiri strategice și al unor proiecte mari, pe termen lung. În Sănătate, sunt bani de infrastructură, sunt bani pentru formarea oamenilor și bani pentru creșterea accesului la servicii de săănătate. M-am văzut cu ministrul Voiculescu. Sunt 300 de milioane de euro pe partea de dezvoltare a capitalului uman pentru sănătate. Aici vor intra programe mari de pregătire pentru combaterea infecțiilor și pentru respectarea disciplinei. Îmi spunea cineva care a lucrat în sistemul medical pe vremuri: Aveam o frică de SANEPID, veneau în fiecare săptămâna și ne luau probe de pe halate. Această frică a dispărut odată cu așa-zisa modernizare a sistemului sanitar. Nu există controlorul acolo. Ăsta ar putea să fie un proiect, suntem într-un stadiu destul de avansat cu discuția, prin care să pregătim acești controlori, care să pregătească la rândul lor cadrele medicale pentru respectarea condițiilor de calitate și de igienă în spitale. Obiectivul politic pe care ni l-am stabilit, împreună cu premierul și cu ministrul Sănătății, este că parte din resursa de bani pentru Sănătate să meargă ca un răspuns la această criză în care ne aflăm. Apoi vor merge o parte din bani pe prevenție, pentru că marea problemă este că oamenii nu își descoperă bolile la timp și ajung direct în spitalizare, când este prea târziu. Tendința generală spre care trebuie să meargă sistemul este pe prevenție și pe tratamentul în ambulatoriu. Asta este ceea ce România și-a stabilit ca problemă și ca soluție, atunci UE a spus: „Vă dăm bani pentru asta”. Suntem la momentul în care stabilim cum se întâmplă asta. Vorbesc cu ministrul Voiculescu, o dată la două zile, pentru că foarte rapid trebuie să venim cu aceste proiecte și să recuperăm decalajul creat de lipsa de decizie. Vor fi programe de screening la femei pentru cancer cervical, zona în care este vorba despre boli tratabile dacă sunt descoperite într-o fază incipientă. După care ne vom gândi la mecanismele prin care implementăm, pentru că nu aș vrea să gândim un program pentru screening de cancer și să se ducă 60% pentru salariile celor care implementează proiectul.

Aceasta a fost una dintre problemele fondurilor europene: faptul că foarte mulți bani au fost cheltuiți fără a avea niciun fel de impact.

Trebuie să dăm banii pe impact, astea este o obsesie de-a mea: impact, impact, impact. Să terminăm cu proiectele în care cheltuim banii pe metodologii, punem salarizare foarte mare pentru personalul care se ocupă de implementarea proiectului și așa mai departe. Dacă nu lăsăm impact în urmă, cheltuim banii degeaba.

Foarte mulți bani din fondurile europene au fost cheltuiți pe salarii, conferințe, concerte, dar efectul lor asupra comunității este inexistent. Cum veți măsura impactul?

Pot să vă spun că suntem ferm deciși să o facem, sunt câteva costuri simplificate, astfel încât să nu mai raportăm chitanțe, ci impact. Acest minister se numește greșit Ministerul Fondurilor Europene, ar trebui să se numească Ministerul Dezvoltării României prin Fonduri Europene. Pentru că asta facem, este o șansă istorică de a fi avut două bugete foarte mari ale UE, cu sume importante care vin spre România și ar trebui să fim atenți la cum negociem viitorul buget după 2020, pentru că direcția în care merge discuția în Europa duce într-o zonă care s-ar putea să nu ne convină. Așa că haideți să fructificăm acum, până în 2020, acești bani.

Vor fi diminuate fondurile pe care România le va primi de la UE?

Sunt presiuni, UE este supusă presiunii migratorii și politica de coeziune este foarte contestată. Și a fost și când s-a făcut bugetul ăsta, România împreună cu grupul de prieteni ai coeziunii au reușit să mențină acest transfer de la statele bogate din Vest. Trebuie să pregătim de acum o nouă ofensivă pe zona asta și să fim pregătiți pentru alte scenarii. De aceea acum, când avem acești bani, și vorbim totuși de zeci de miliarde de euro, trebuie să îi folosim bine. Știu că presa și-a dezvoltat acest mecanism de a întreba în continuu care este rata de absorbție. Dacă rata de absorbție a fost problema, România nu o să mai aibă. Va fi 80%, cu ce trimitem la Comisie anul acesta și trimitem probabil cele mai mari sume de bani la Comisie. Au fost eforturi uriașe făcute de ministerul ăsta și de alte instituții... La primăvară, când se închide programul și se închide programul 2007-2014, probabil că vom sări puțin de 80%. Nu absorbția este problema, aș vrea să mutăm puțin focusul discuției pe impact, pe ce lăsăm în urmă.

Vorbim acum despre un nou ciclu de finanțare.

Rata de absorbție devine acum o obsesie puțin prematură. Toată lumea spune că rata de absorbție (n.r. pe noul ciclu de finanțare) este zero și că iar rămânem de căruță. Realitatea este următoarea: suntem la începutul acestui exercițiu bugetar, care se întinde pe șapte ani. E drept că suntem în urmă cu procedura de desemnare, de acreditare a autorităților de management și a organismelor intermediare. V-aș da niște cifre: România are absorbție zero în momentul ăsta, Polonia are 0.77, Slovacia are 0,63, Marea Britanie are 4%. Campionul absolut al absorbției în acest moment este Finlanda, cu 14%. Este prematur să facem o obsesie din rata de absorbție acum, haideți să facem peste 2 ani. Acum trebuie să ne concentrăm pe lansarea de proiecte. În momentul ăsta avem 40% din proiecte lansate. Anul ăsta va fi lansată imensa majoritate a ghidurilor.

Au fost multe situații în care proiectele au fost făcute copy-paste, fără a fi adaptate realităților zonei în care se desfășoră. Mulți stăpânesc tehnica câștigătoare de scriere a proiectelor și câștigă finanțări care nu aduc mai apoi mari beneficii comunităților. Care este probabilitatea ca acest lucru să se întâmple și de acum înainte?

Aceste ghiduri sunt pentru oameni care au lucrat până acum în respectivele zone, care pot să facă o analiză. Nu se mai face un proiect de tipul: eu vreau bani pentru a face asta. Faci o analiză de ce consideri tu că zona respectivă e marginalizată, vii cu o descriere a zonei, câți copii au abandonat școala, câți adulți au acces la servicii medicale și, în baza acestei analize, vii cu niște acțiuni care să repare situația respectivă. Pentru asta îți trebuie dedicare, îți trebuie o cunoaștere foarte bună a zonei respective, astfel încât cei care s-au specializat în scrierea de proiecte nu cred că vor putea să scrie proiecte foarte bune. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Sunt locuri unde exista ONG-uri, ce pot face o analiza a situatiei si pot demonstra necesitatea proiectelor.
    Opinia mea e ca sunt zone care sunt sarace, fara ONG-uri, acolo ar trebui pe banii guvernului facute analize care sa dovedeaza necesitatea proiectelor.
    • Like 0
    • nu vad aici, la acest articol, postacii social democrati sa explice realizarile social democratiei in romania ultimilor 26 de ani. adica pe langa libertatea de circulatie, intrarea in nato si ue si multe altele (vezi sutostrazile suspendate, etc) si infectiile din spitale ... luati de aici o realitate : http://www.tolo.ro/2016/06/13/dupa-10-ani-de-lupta-cu-cancerul-si-zeci-de-operatii-pe-creier-denis-pascovici-e-in-coma-la-constanta-infectat-cu-doua-bacterii-nosocomiale/
      • Like 0
      • Cred că Olguța mi—a citit replica pentru că tocmai a repetat bancul cu olteanul, pe scări, la DNA, lol.
        • Like 0
        • Venom
          Controlorii de igienă ar deschide noi oportunități pentru oamenii angajați pe pile, incompetenți și rude ale politicienilor, să participe la marele jaf din sistemul sanitar. Mai degrabă, ministerul ar trebui să revizuiască procedurile de control, inclusiv la calitatea și componența substanțelor cumpărate de spitale, și rezultatele să se publice pe site-ul MS. De asemenea, să îi pună la lucru pe epidemiologi și să facă această specializare mai motivantă salarial.
          • Like 0
          • ,,V-aș da niște cifre: România are absorbție zero în momentul ăsta, Polonia are 0.77, Slovacia are 0,63, Marea Britanie are 4%. Campionul absolut al absorbției în acest moment este Finlanda, cu 14%. Este prematur să facem o obsesie din rata de absorbție acum, haideți să facem peste 2 ani. '' ...???!!! Oare ce poti face in cazul unui raspuns de genul asta ? Asa ceva nu exista, cum a zis ala cand a vazut girafa.
            • Like 1


            Îți recomandăm

            Evaluarea Națională

            Majoritatea discuțiilor dintre câțiva părinți care se întâlnesc ajung, indiferent de unde încep, în același punct: la școală. „Noi o să îl înscriem la școala din cartier de care aparținem. Mi s-a părut cât de cât ok”, zic în treacăt și primesc la schimb o întrebare: „Și ce faci dacă, după aia, ajunge la un liceu din Titan?”. „Păi un liceu din Titan am terminat și eu...”, încerc să parez

            Citește mai mult

            Eugen Teodorovici

            Premierul Mihai Tudose l-a demis pe fostul ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici, din funcția de consilier, după ce cu o zi înainte, acesta spusese că un stadion la Teleorman, așa cum vrea ministrul Dezvoltării, „nu se justifică”, și că Biserica ar trebui să plătească impozite.

            Citește mai mult