În ultimele zile internetul aduce în atenţia noastră jocul sunetelor şi al minţii. Povestea a fost publicată de New York Times, CNN, The Guardian, CBS News, BBC, internetul a răsucit-o pe toate părţile şi tocmai de aceea am considerat că reprezintă un subiect interesant pentru fiecare dintre noi.
În cazul meu, totul a început astfel:
M-a cheamat băiatul meu să îmi arate ceva la calculator sau mai precis să îmi sugereze să ascult o înregistrare şi apoi să îi spun ce aud.
DVS. CE AUZIȚI? (clic pe imaginea de mai jos pentru a face testul)
În această înregistrare se rostea un singur cuvânt. Cuvântul auzit de mine a fost „Laurel”. Copilul şi soţul meu, tot „Laurel” au auzit, însă un prieten, aflat la noi în vizită, care asculta acelaşi lucru ca şi noi, auzea altceva decât noi. El auzea „Yanny”. Ne uitam unii la alţii şi nu ne-a venit a crede. Omul s-a jurat că aude „Yanny”, iar noi ne juram că auzim „Laurel”. Noi eram trei, el unu, aşa că nu am putut decât să îl aprobăm cu milă. Dar ce să vezi? Nu este singurul care a auzit „Yanny”. Sunt multe persoane care, ascultând acelaşi lucru, oferă răspunsuri diferite legate de ceea ce au auzit.
Pentru a parcurge mai departe acest articol şi pentru ca totul să aibă un sens, vă recomand să urmăriţi înregistrarea şi să identificaţi cuvântul pe care îl auziţi. Încercaţi şi cu membrii familiei sau cu prietenii pentru a afla şi „realitatea” lor.
Care este explicaţia ştiinţifică?
Asap Science ne aduce la cunoştinţă următoarea informaţie: 47% dintre ascultători aud „Yanny” şi 53% aud „Laurel”. Nu divulgă şi câţi respondenţi au fost, lucru esenţial de altfel, dar de Asap Science am auzit numai de bine şi îi cred pe cuvânt. În definitiv, ce contează ce mai cred despre ei dacă nu mai pot să cred ce aud şi ce văd eu însămi?
Unele persoane percep cu uşurinţă sunetele la frecvenţe înalte, iar altele le percep mai uşor pe cele de frecvenţă joasă.
Vârsta poate fi un factor de influenţă în procesul de ascultare. Când eşti tânăr, auzi cu uşurinţă frecvenţele înalte („Yanny”), iar când eşti mai în vârstă auzi cu uşurinţă frecvenţele joase („Laurel”). Nu există însă o barieră clară. Nu se poate spune că îţi modifici auzul la X ani.
Un alt factor de influenţă în procesul de ascultare este creierul. Doctorul Kevin Franck, directorul instutului de audiologie Massachusetts Eye and Ear, consideră că acest clip a fost realizat la o „graniţă a percepţiei”, astfel încât, creierul este forţat să aleagă ce cuvânt aude. „Creierul este construit în aşa fel, încât poate da un sens unor sunete dezordonate percepute de acesta”, ne spune doctorul Kevin Franck.
Brad Story, Profesor în cadrul Universităţii din Arizona, consideră că o parte a explicaţiei constă şi în faptul că înregistrarea nu este de o calitate superioară, fapt ce ne conduce spre ambiguitate, spre acea „graniţă a percepţiei” menţionată de Doctorul Kevin Franck.
Un alt factor de influenţă ar putea fi reprezentat de sursa de ascultare. Asculţi de pe mobil, din calculator, sau cineva îţi pune înregistrarea la telefon, asculţi prin boxe sau prin căşti etc.
Cel mai bine se înţelege fenomenul când este reprezentat în spectrograma frecvență-timp pe care o puteţi urmări aici.
După ce aţi clarificat situaţia „Laurel” şi „Yanny” din punct de vedere auditiv, vă invit să îmi spuneţi ce scrie în imaginea de mai jos.
O zi minunată vă urează „Lanny”, autorul acestui articol.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.