Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Explicația răspunsului imunitar anormal al copiilor în infecția Covid

copil - febra.

Foto: Olena Afanasova / Alamy / Alamy / Profimedia

Unul dintre misterele pandemiei COVID-19 este motivul pentru care majoritatea copiilor tind să aibă mai puține simptome decât adulții după infectarea cu coronavirus.

Răspunsul sistemului imunitar care apare în cazurile rare în care copiii experimentează reacții care pun viața în pericol după infecție poate oferi o perspectivă importantă, sugerează un studiu condus de Yale publicat în revista Immunity. În timp ce mulți copii infectați cu virusul sunt asimptomatici sau rămân nediagnosticați, aproximativ 1 din 1.000 de copii prezintă răspuns inflamator multi-sistemic (MIS-C) la patru până la șase săptămâni după confirmarea infecției cu SARS-CoV-2.

Condiția este marcată de o varietate de simptome, inclusiv febră, dureri abdominale cu vărsături și / sau diaree, erupții cutanate și probleme cardiovasculare și neurologice. Dacă este diagnosticată devreme, afecțiunea este ușor de tratat cu imunosupresoare, cum ar fi steroizii. Dacă este netratată, poate fi fatală. 

De ce se întâmplă acest lucru atunci când nu există niciun virus activ sau răspuns antiviral încă prezent și la copii? Și de ce se întâmplă numai la tineri?” a intrebat Carrie Lucas, profesor asistent de imunobiologie la Yale si autor corespunzator al noului studiu. Într-o analiză exhaustivă, Lucas și laboratorul ei au testat sângele de la copii cu MIS-C, adulți cu simptome severe de COVID, precum și copii și adulți sănătoși.

Au descoperit că copiii cu MIS-C aveau niște trăsături distincte ale sistemului imunitar. Mai exact, copiii cu MIS-C au avut un nivel ridicat de alarmine, molecule care alcătuiesc o parte a sistemului imunitar înnăscut, care este mobilizat rapid pentru a răspunde la toate infecțiile. Alte descoperiri ale cercetării au sugerat că răspunsul sistemului imunitar înnăscut al unui copil poate fi mai puternic decât cel al adulților, o posibilă explicație a motivului pentru care, în general, prezintă simptome mai ușoare decât adulții după infecție.

„Imunitatea înnăscută poate fi mai activă la copiii infectați cu virus”, a spus Lucas. Dar, pe de altă parte, în cazuri rare, ea poate deveni exagerată și poate contribui la această boală inflamatorie. Copiii diagnosticați cu MIS-C s-au dovedit, de asemenea, că au o creștere marcată a anumitor răspunsuri imune adaptive, care sunt mijloace de apărare pentru combaterea agenților patogeni specifici – cum ar fi virusul care cauzează COVID-19 – și care conferă de obicei memorie imunologică. Dar, în loc să fie protectoare, răspunsurile produse la acești copii afectați par să atace o varietate de țesuturi gazdă, un semn distinctiv al bolilor autoimune.

Lucas speculează că răspunsul imunitar inițial în aceste cazuri rare declanșează o cascadă care dăunează țesutului sănătos, ceea ce îl face mai susceptibil la atacul autoanticorpilor. Între timp, trăsăturile specifice ale sistemului imunitar ale MIS-C ar putea ajuta la diagnosticarea și opțiunile de tratament timpuriu ale copiilor cu risc crescut pentru această tulburare, a spus Lucas.

Articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

Dieta fertilității.

În ultimii ani, interesul pentru alimentația care sprijină fertilitatea a crescut semnificativ. Cu toate acestea, ideea unei „diete minune” care să garanteze sarcina este un mit. Specialiștii în medicină reproductivă subliniază că succesul depinde de un cumul de factori: echilibrul hormonal, sănătatea generală și alegerile alimentare corecte, completate de tratamentele moderne. foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon tăxi - Profimedia

Poate că nu suntem suficient de nemulțumiți ca să vedem cu adevărat ce avem. Poate că, dincolo de nemulțumirile cotidiene și de criticile fără sfârșit, România pulsează cu o vitalitate discretă, cu umor și cu frumusețea unor lucruri care nu se văd imediat, dar care țin locul stabil al unei vieți adevărate. foto: Profimedia

Citește mai mult

Foto CTP

Scriu acest text în primul rând pentru credincioșii ortodocși din România. Pentru cei care cred sincer în cuvântul lui Dumnezeu. Eu sunt un om al științei – ceea ce nu înseamnă automat că sunt și ateu. Cred și eu, dar în altceva: în rațiune, în observație, în experiment, în logică, în dovezi, în demonstrație. Pe baza acestora am analizat la început zicerile lui Dumnezeilă Georgescu. Erau atât de aberante, încât devenea ridicol să raționezi asupra lor. Am renunțat.

Citește mai mult

Sorin Grindeanu și Liviu Dragnea

Zice cel mai detestat om politic român din aceste zile, că venirea în guvern a doamnei Oana Gheorghiu „nu e un lucru care să ne facă bine” și are maximă dreptate. Nu are cum să facă bine un asemenea om, PSD-ului. E un antidot la zboruri Nordis, la jafuri din banul public, la afaceri necurate și e clar că îi ia cu frisoane, cu grețuri. Țipă Olguța, țipă Manda, țipă Grindeanu că Oana Gheorghiu nu le face bine. E ca și cum ar fi venit o molimă peste ei.

Citește mai mult