Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Explicația răspunsului imunitar anormal al copiilor în infecția Covid

copil - febra.

Foto: Olena Afanasova / Alamy / Alamy / Profimedia

Unul dintre misterele pandemiei COVID-19 este motivul pentru care majoritatea copiilor tind să aibă mai puține simptome decât adulții după infectarea cu coronavirus.

Răspunsul sistemului imunitar care apare în cazurile rare în care copiii experimentează reacții care pun viața în pericol după infecție poate oferi o perspectivă importantă, sugerează un studiu condus de Yale publicat în revista Immunity. În timp ce mulți copii infectați cu virusul sunt asimptomatici sau rămân nediagnosticați, aproximativ 1 din 1.000 de copii prezintă răspuns inflamator multi-sistemic (MIS-C) la patru până la șase săptămâni după confirmarea infecției cu SARS-CoV-2.

Condiția este marcată de o varietate de simptome, inclusiv febră, dureri abdominale cu vărsături și / sau diaree, erupții cutanate și probleme cardiovasculare și neurologice. Dacă este diagnosticată devreme, afecțiunea este ușor de tratat cu imunosupresoare, cum ar fi steroizii. Dacă este netratată, poate fi fatală. 

De ce se întâmplă acest lucru atunci când nu există niciun virus activ sau răspuns antiviral încă prezent și la copii? Și de ce se întâmplă numai la tineri?” a intrebat Carrie Lucas, profesor asistent de imunobiologie la Yale si autor corespunzator al noului studiu. Într-o analiză exhaustivă, Lucas și laboratorul ei au testat sângele de la copii cu MIS-C, adulți cu simptome severe de COVID, precum și copii și adulți sănătoși.

Au descoperit că copiii cu MIS-C aveau niște trăsături distincte ale sistemului imunitar. Mai exact, copiii cu MIS-C au avut un nivel ridicat de alarmine, molecule care alcătuiesc o parte a sistemului imunitar înnăscut, care este mobilizat rapid pentru a răspunde la toate infecțiile. Alte descoperiri ale cercetării au sugerat că răspunsul sistemului imunitar înnăscut al unui copil poate fi mai puternic decât cel al adulților, o posibilă explicație a motivului pentru care, în general, prezintă simptome mai ușoare decât adulții după infecție.

„Imunitatea înnăscută poate fi mai activă la copiii infectați cu virus”, a spus Lucas. Dar, pe de altă parte, în cazuri rare, ea poate deveni exagerată și poate contribui la această boală inflamatorie. Copiii diagnosticați cu MIS-C s-au dovedit, de asemenea, că au o creștere marcată a anumitor răspunsuri imune adaptive, care sunt mijloace de apărare pentru combaterea agenților patogeni specifici – cum ar fi virusul care cauzează COVID-19 – și care conferă de obicei memorie imunologică. Dar, în loc să fie protectoare, răspunsurile produse la acești copii afectați par să atace o varietate de țesuturi gazdă, un semn distinctiv al bolilor autoimune.

Lucas speculează că răspunsul imunitar inițial în aceste cazuri rare declanșează o cascadă care dăunează țesutului sănătos, ceea ce îl face mai susceptibil la atacul autoanticorpilor. Între timp, trăsăturile specifice ale sistemului imunitar ale MIS-C ar putea ajuta la diagnosticarea și opțiunile de tratament timpuriu ale copiilor cu risc crescut pentru această tulburare, a spus Lucas.

Articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Niște postaci, pe cât de ignoranți, pe atât de aroganți, s-au aruncat să afirme că Einstein n-a avut realizări în mecanica cuantică. Au fost, din fericire, puși la punct de cunoscători. Într-adevăr, Einstein a oferit prima aplicație fizică a mecanicii cuantice, în 1905, când nici Planck nu credea în ea – legile efectul fotoelectric, aflate la baza panourilor fotovoltaice care încălzesc case astăzi.

Citește mai mult

Ayatollah Ali Khamenei Teheran / sursa foto: Profimedia

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în atacurile coordonate SUA-Israel, de sâmbătă dimineața, de la Teheran. Presa de stat iraniană notează că Ali Khamenei a fost ucis în biroul său, în primele ore ale zilei de sâmbătă, în timp ce „își îndeplinea îndatoririle”. Presa de stat iraniană a anunțat, de asemenea, că fiica, ginerele și nepotul ayatollahului au fost uciși într-un atac.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Totalitarismul feroce al conducerii Iranului este echivalent cu totalitarismul nazist, care nu a cedat nici când a murit Hitler; în locul național-socialismului, religia musulmană dusă la extrem. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice = SS. Disprețul și cruzimea cu care omoară zeci de mii de iranieni, demne de Führer.

Citește mai mult

Violenta domestica / sursa foto: Profimedia

Știu cum arată o casă în care o femeie a fost lovită, pentru că, în aproape 30 de ani de muncă în protecția copilului, am intrat în destule case în care aerul era prea greu ca să respiri normal. Case în care copiii vorbeau în șoaptă, fără să li se ceară. Case în care mama trăgea mâneca în sus și spunea că s-a lovit de ușă, cu ochii în pământ, în timp ce copilul se uita fix la mine, de parcă voia să-mi spună altceva, dar învățase deja că tăcerea e mai sigură decât adevărul.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro