Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Explicația răspunsului imunitar anormal al copiilor în infecția Covid

copil - febra.

Foto: Olena Afanasova / Alamy / Alamy / Profimedia

Unul dintre misterele pandemiei COVID-19 este motivul pentru care majoritatea copiilor tind să aibă mai puține simptome decât adulții după infectarea cu coronavirus.

Răspunsul sistemului imunitar care apare în cazurile rare în care copiii experimentează reacții care pun viața în pericol după infecție poate oferi o perspectivă importantă, sugerează un studiu condus de Yale publicat în revista Immunity. În timp ce mulți copii infectați cu virusul sunt asimptomatici sau rămân nediagnosticați, aproximativ 1 din 1.000 de copii prezintă răspuns inflamator multi-sistemic (MIS-C) la patru până la șase săptămâni după confirmarea infecției cu SARS-CoV-2.

Condiția este marcată de o varietate de simptome, inclusiv febră, dureri abdominale cu vărsături și / sau diaree, erupții cutanate și probleme cardiovasculare și neurologice. Dacă este diagnosticată devreme, afecțiunea este ușor de tratat cu imunosupresoare, cum ar fi steroizii. Dacă este netratată, poate fi fatală. 

De ce se întâmplă acest lucru atunci când nu există niciun virus activ sau răspuns antiviral încă prezent și la copii? Și de ce se întâmplă numai la tineri?” a intrebat Carrie Lucas, profesor asistent de imunobiologie la Yale si autor corespunzator al noului studiu. Într-o analiză exhaustivă, Lucas și laboratorul ei au testat sângele de la copii cu MIS-C, adulți cu simptome severe de COVID, precum și copii și adulți sănătoși.

Au descoperit că copiii cu MIS-C aveau niște trăsături distincte ale sistemului imunitar. Mai exact, copiii cu MIS-C au avut un nivel ridicat de alarmine, molecule care alcătuiesc o parte a sistemului imunitar înnăscut, care este mobilizat rapid pentru a răspunde la toate infecțiile. Alte descoperiri ale cercetării au sugerat că răspunsul sistemului imunitar înnăscut al unui copil poate fi mai puternic decât cel al adulților, o posibilă explicație a motivului pentru care, în general, prezintă simptome mai ușoare decât adulții după infecție.

„Imunitatea înnăscută poate fi mai activă la copiii infectați cu virus”, a spus Lucas. Dar, pe de altă parte, în cazuri rare, ea poate deveni exagerată și poate contribui la această boală inflamatorie. Copiii diagnosticați cu MIS-C s-au dovedit, de asemenea, că au o creștere marcată a anumitor răspunsuri imune adaptive, care sunt mijloace de apărare pentru combaterea agenților patogeni specifici – cum ar fi virusul care cauzează COVID-19 – și care conferă de obicei memorie imunologică. Dar, în loc să fie protectoare, răspunsurile produse la acești copii afectați par să atace o varietate de țesuturi gazdă, un semn distinctiv al bolilor autoimune.

Lucas speculează că răspunsul imunitar inițial în aceste cazuri rare declanșează o cascadă care dăunează țesutului sănătos, ceea ce îl face mai susceptibil la atacul autoanticorpilor. Între timp, trăsăturile specifice ale sistemului imunitar ale MIS-C ar putea ajuta la diagnosticarea și opțiunile de tratament timpuriu ale copiilor cu risc crescut pentru această tulburare, a spus Lucas.

Articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult