Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Explicația răspunsului imunitar anormal al copiilor în infecția Covid

copil - febra.

Foto: Olena Afanasova / Alamy / Alamy / Profimedia

Unul dintre misterele pandemiei COVID-19 este motivul pentru care majoritatea copiilor tind să aibă mai puține simptome decât adulții după infectarea cu coronavirus.

Răspunsul sistemului imunitar care apare în cazurile rare în care copiii experimentează reacții care pun viața în pericol după infecție poate oferi o perspectivă importantă, sugerează un studiu condus de Yale publicat în revista Immunity. În timp ce mulți copii infectați cu virusul sunt asimptomatici sau rămân nediagnosticați, aproximativ 1 din 1.000 de copii prezintă răspuns inflamator multi-sistemic (MIS-C) la patru până la șase săptămâni după confirmarea infecției cu SARS-CoV-2.

Condiția este marcată de o varietate de simptome, inclusiv febră, dureri abdominale cu vărsături și / sau diaree, erupții cutanate și probleme cardiovasculare și neurologice. Dacă este diagnosticată devreme, afecțiunea este ușor de tratat cu imunosupresoare, cum ar fi steroizii. Dacă este netratată, poate fi fatală. 

De ce se întâmplă acest lucru atunci când nu există niciun virus activ sau răspuns antiviral încă prezent și la copii? Și de ce se întâmplă numai la tineri?” a intrebat Carrie Lucas, profesor asistent de imunobiologie la Yale si autor corespunzator al noului studiu. Într-o analiză exhaustivă, Lucas și laboratorul ei au testat sângele de la copii cu MIS-C, adulți cu simptome severe de COVID, precum și copii și adulți sănătoși.

Au descoperit că copiii cu MIS-C aveau niște trăsături distincte ale sistemului imunitar. Mai exact, copiii cu MIS-C au avut un nivel ridicat de alarmine, molecule care alcătuiesc o parte a sistemului imunitar înnăscut, care este mobilizat rapid pentru a răspunde la toate infecțiile. Alte descoperiri ale cercetării au sugerat că răspunsul sistemului imunitar înnăscut al unui copil poate fi mai puternic decât cel al adulților, o posibilă explicație a motivului pentru care, în general, prezintă simptome mai ușoare decât adulții după infecție.

„Imunitatea înnăscută poate fi mai activă la copiii infectați cu virus”, a spus Lucas. Dar, pe de altă parte, în cazuri rare, ea poate deveni exagerată și poate contribui la această boală inflamatorie. Copiii diagnosticați cu MIS-C s-au dovedit, de asemenea, că au o creștere marcată a anumitor răspunsuri imune adaptive, care sunt mijloace de apărare pentru combaterea agenților patogeni specifici – cum ar fi virusul care cauzează COVID-19 – și care conferă de obicei memorie imunologică. Dar, în loc să fie protectoare, răspunsurile produse la acești copii afectați par să atace o varietate de țesuturi gazdă, un semn distinctiv al bolilor autoimune.

Lucas speculează că răspunsul imunitar inițial în aceste cazuri rare declanșează o cascadă care dăunează țesutului sănătos, ceea ce îl face mai susceptibil la atacul autoanticorpilor. Între timp, trăsăturile specifice ale sistemului imunitar ale MIS-C ar putea ajuta la diagnosticarea și opțiunile de tratament timpuriu ale copiilor cu risc crescut pentru această tulburare, a spus Lucas.

Articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Ilie Bolojan si Dominic Fritz / sursa foto: Inquam Photos

Deși e nedrept ceea ce i se întâmplă lui Dominic Fritz, prin legea cu dedicație, cu aplicabilitate retroactivă doar pentru a fi îndepărtat din funcția de primar al Timișoarei, nu mă reped la gâtul lui Ilie Bolojan pentru că a votat legea. Omul era între ciocan și nicovală. Orice ar fi votat, era sfâșiat de o parte dintre oameni.

Citește mai mult

David Popovici 2024 / sursa foto: Profimedia

David Popovici face parte din categoria celor care fac performanțe care ne tulbură și ne bucură în aceeași mișcare. Nu doar pentru că înoată foarte repede, uneori mai repede decât toți oamenii care au înotat vreodată, dar și pentru că succesul lui ne pune într-o situație ușor incomodă, de a încerca să deslușim cum a fost posibil. Când apare un astfel de sportiv, avem tendința să-l numim „fenomen”. Cuvântul este măgulitor, dar are și calitatea de a ne scuti de o anchetă pentru a dobândi înțelegere și explicații. Pentru că un fenomen este ceva ce survine, prin urmare nu trebuie să știm cine l-a produs și în ce condiții. Îl consemnăm, eventual ne minunăm, dar nu-i cerem socoteală.

Citește mai mult