Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Explicația răspunsului imunitar anormal al copiilor în infecția Covid

copil - febra.

Foto: Olena Afanasova / Alamy / Alamy / Profimedia

Unul dintre misterele pandemiei COVID-19 este motivul pentru care majoritatea copiilor tind să aibă mai puține simptome decât adulții după infectarea cu coronavirus.

Răspunsul sistemului imunitar care apare în cazurile rare în care copiii experimentează reacții care pun viața în pericol după infecție poate oferi o perspectivă importantă, sugerează un studiu condus de Yale publicat în revista Immunity. În timp ce mulți copii infectați cu virusul sunt asimptomatici sau rămân nediagnosticați, aproximativ 1 din 1.000 de copii prezintă răspuns inflamator multi-sistemic (MIS-C) la patru până la șase săptămâni după confirmarea infecției cu SARS-CoV-2.

Condiția este marcată de o varietate de simptome, inclusiv febră, dureri abdominale cu vărsături și / sau diaree, erupții cutanate și probleme cardiovasculare și neurologice. Dacă este diagnosticată devreme, afecțiunea este ușor de tratat cu imunosupresoare, cum ar fi steroizii. Dacă este netratată, poate fi fatală. 

De ce se întâmplă acest lucru atunci când nu există niciun virus activ sau răspuns antiviral încă prezent și la copii? Și de ce se întâmplă numai la tineri?” a intrebat Carrie Lucas, profesor asistent de imunobiologie la Yale si autor corespunzator al noului studiu. Într-o analiză exhaustivă, Lucas și laboratorul ei au testat sângele de la copii cu MIS-C, adulți cu simptome severe de COVID, precum și copii și adulți sănătoși.

Au descoperit că copiii cu MIS-C aveau niște trăsături distincte ale sistemului imunitar. Mai exact, copiii cu MIS-C au avut un nivel ridicat de alarmine, molecule care alcătuiesc o parte a sistemului imunitar înnăscut, care este mobilizat rapid pentru a răspunde la toate infecțiile. Alte descoperiri ale cercetării au sugerat că răspunsul sistemului imunitar înnăscut al unui copil poate fi mai puternic decât cel al adulților, o posibilă explicație a motivului pentru care, în general, prezintă simptome mai ușoare decât adulții după infecție.

„Imunitatea înnăscută poate fi mai activă la copiii infectați cu virus”, a spus Lucas. Dar, pe de altă parte, în cazuri rare, ea poate deveni exagerată și poate contribui la această boală inflamatorie. Copiii diagnosticați cu MIS-C s-au dovedit, de asemenea, că au o creștere marcată a anumitor răspunsuri imune adaptive, care sunt mijloace de apărare pentru combaterea agenților patogeni specifici – cum ar fi virusul care cauzează COVID-19 – și care conferă de obicei memorie imunologică. Dar, în loc să fie protectoare, răspunsurile produse la acești copii afectați par să atace o varietate de țesuturi gazdă, un semn distinctiv al bolilor autoimune.

Lucas speculează că răspunsul imunitar inițial în aceste cazuri rare declanșează o cascadă care dăunează țesutului sănătos, ceea ce îl face mai susceptibil la atacul autoanticorpilor. Între timp, trăsăturile specifice ale sistemului imunitar ale MIS-C ar putea ajuta la diagnosticarea și opțiunile de tratament timpuriu ale copiilor cu risc crescut pentru această tulburare, a spus Lucas.

Articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult