Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Firmele care fac vânzări de bunuri prin mașini automate, obligate să se doteze cu aparate de marcat cu memorie fiscală

automate de dulciuri - getty

(Foto Guliver/Getty Images)

Actul normativ analizat astăzi aduce mai multe modificări tehnice, dar și modificări de natură financiar fiscală și contabilă cu privire la legislația utilizării caselor de marcat fiscale. 

Legea nr. 136/2019, ce modifică legislația caselor de marcat fiscale, a fost publicată în Monitorul oficial din data de 17 iulie 2019.

Principala modificare constă în abrogarea excepției de a nu se utiliza casa de marcat fiscală pentru vânzările de bunuri prin mașini automate, la care încasarea se realizează prin cititoare de carduri bancare sau prin încasarea automată de bancnote.

În consecință, acești operatori economici au obligația să se doteze cu astfel de automate, ce sunt dotate cu aparate de marcat cu memorie fiscală. Termenul prevăzut de lege este data de 31 decembrie 2019.

Se menționează în mod expres că transportul internațional de persoane cu plată, respectiv transportul local, inclusiv transportul cu metroul, când plata serviciului de transport se efectuează cu bilete, este o excepție de la utilizarea casei de marcat fiscale.

Se reformulează mai exact obligația utilizării casei de marcat fiscale pentru serviciile de transport național, când acestea se realizează între localități. Și acești operatori economici ce efectuează transport între localități au termen ca în 6 luni de zile să se doteze cu case de marcat cu memorie fiscală.

În cazul defectării casei de marcat fiscale, operațiunile de vânzare trebuie consemnate într-un Registru special. Registrul special și raportul fiscal de închidere zilnică sunt documentele pe care le au în vedere echipele de inspecție la stabilirea veniturilor din sfera impozitării.

Registrul special trebuie arhivat și se păstrează o perioadă de 10 ani, iar raportul fiscal de închidere zilnică trebuie păstrat și arhivat o perioadă de 5 ani.

Prezenta lege intră în vigoare în data de 20 iulie 2019.

Consultați aici actul normativ

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult