Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Fost director adjunct al DGIA, arestat preventiv pentru delapidare. A luat 179.000 de dolari din fondurile de război, folosind ștampila pentru felicitări a comandantului

catuse - Foto: rangizzz / Alamy / Alamy / Profimedia

Foto: rangizz/Alamy/Alamy/Profimedia

Fostul director adjunct al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA), generalul în rezervă Iulian Cristian Gherghe, a fost arestat preventiv sâmbătă, fiind acuzat de delapidare, fals material în înscrisuri oficiale și fals intelectual.

Procurorii au descoperit că, în noiembrie 2018, Iulian Cristian Gherghe ar fi sustras 179.470 de dolari din contul de la BCR al DGIA unde se aflau fondurile instituției pentru situații de criză și război: peste 1.267.000 de dolari, scrie G4Media.ro. Aceeași sursă adaugă că timp de un an, banii au fost ținuți într-un seif, iar Gherghe s-ar fi folosit de ei pentru a-și cumpăra un teren în Corbeanca, pentru a-și construi o casă.

Judecătorul Curții Militare de Apel București, George Matei, cel care l-a arestat pe generalul (r) Iulian Cristian Gherghe, atrage atenția în decizia de arestare asupra vulnerabilităților evidente ale acestui serviciu secret din comunitatea NATO de informații, potrivit unui document consultat de G4media.ro.

„Sintetizând activitatea infracțională a inculpatului (…), aceasta a constat în completarea unor formulare bancare în care generalul a trecut date nereale, iar la rubrica semnătura persoanelor autorizate a aplicat două ștampile, una cu semnătura sa și o alta cu a directorului general Marian Hapău”, se arată în decizia de arestare a generalului (r) Gherghe.

Pe 22 martie 2021, Direcția Generală de Informații a Armatei a informat Parchetul militar că „ștampila ce purta semnătura directorului general Marian Hapău fusese confecționată cu știința acestuia, dar nu a fost confecționată pentru utilizare pe documente, ci numai pentru a fi aplicată pe felicitări, fiind o semnătură diferită de cea oficială”.

„Toate aceste elemente nu vin să diminueze periculozitatea socială a inculpatului așa cum se prefigurează din probele administrate până în prezent, dar creează convingerea Curții că faptele sale au fost indirect încurajate de erori evidente de securitate în cadrul instituției unde funcționa, inculpatul mărginindu-se să speculeze aceste breșe”, se arată în motivarea instanței.

În noiembrie 2019, președintele Klaus Iohannis semnase decretul pentru înaintarea în gradul de general-maior cu două stele a lui Iulian Cristian Gherghe, atunci general de brigadă cu o stea în Ministerul Apărării Naționale.

Decretul privind trecerea în rezervă a generalului Iulian Gherghe a fost semnat în februarie de președintele Klaus Iohannis.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Delta Dunării – vecina discretă a războiului din Ucraina

Mulți ani la rând, am ales să îmi petrec primele zile de vară acasă, la Tulcea, locul unde începe Delta Dunării, cu plaja de la Sulina sau cea de la Sf. Gheorghe, destinații de defulare în natură si mai ales de liniște. De patru ani, de când a început războiul din Ucraina, am ajuns din ce în ce mai rar pentru relaxare și din ce în ce mai des pentru muncă: Delta Dunării a devenit un loc de interes pentru jurnaliștii străini, mai ales în contextul războiului.

Citește mai mult

Vacanța la plajă / sursa foto: Profimedia

Cu sare în păr, nisip prin mașină, urme de bronz și piele arsă ne apropiam de București cu cei 3 copii pe bancheta din spate, după 5 zile la mare. Drumul a fost liniștit, băiețelul (5 ani) a ascultat muzică cu noi, iar fetele (3 ani, respectiv bebe de 10 luni) au dormit majoritatea drumului.

Citește mai mult

Admitere la facultate / sursa foto: Inquam Photos

În spațiul public românesc, măsurile afirmative din educația terțiară, destinate romilor, au fost adesea interpretate printr-o lentilă simplistă și de mult prea multe ori etichetantă. Pentru mulți, existența acestor locuri alterează echitatea admiterii universitare, fiind considerate „locuri speciale”, acces „fără merit” și o formă de „favorizare” (ba chiar discriminare a majoritarilor).

Citește mai mult