Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Gabriel Liiceanu: „Nu am cunoscut emigranți fericiți”

emigrare - aeroport

Foto Getty Images

Scriitorul și filozoful Gabriel Liiceanu a vorbit despre legătura pe care o avem cu locurile natale și despre ce impact are asupra uni individ decizia de a-și părăsi definitiv țara. Întrebat când s-a gândit ultima oară să plece din România, filosoful a răspuns ferm: „Niciodată. Nu pot.”

Liiceanu a explicat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, că în mai multe rânduri a ajuns la concluzia că emigrarea este o sursă majoră de nefericire, având în vedere legătura pe care o avem cu locurile în care am trăit momentele importante din viață.

„Niciodată. (Niciodată?) Nu. Nu pot. Am ajuns la concluzia că, în repetate rânduri, am avut revelația că n-am cunoscut emigranți fericiți. N-am cunoscut. Am cunoscut emigrația română și neromână, oameni plecați din alte țări decât din România în străinătate, - este una dintre cele mai mari nefericiri. Pentru că felul în care noi suntem legați inconștient de locul în care ne-am trăit actele fundamentale ale vieții - cartierul, casa, odaia, părinții, prietenii, iubirile prime, Cotroceniul meu în care m-am plimbat la 18 ani în adolescență cu primele fete - astea nu se uită. Deci a te rupe de o țară este un dezastru”, a spus Liiceanu, întrebat când s-a gândit ultima oară să plece definitiv din țară.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, începând de la ora 14:00. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Totul depinde de cat de bine te-ai adaptat la cultura si obiceiurile din acea tara, si bineinteles cat de mult te-ai indeplinit in tara respectiva.
    Iar eu am cunoscut mai multi oameni nefericiti in Romania decat in strainatate.
    Sunt oare fericit?
    Nu stiu, dar sunt foarte multumit de ce am realizat, de prietenii pe care mi i-am facut. Si nu, nu sunt toti prietenii romani - am si canadieni, si americani, si sud-americani, si europeni (de vest).
    Dar eu m-am adaptat.
    • Like 0
  • Cred că "emigranți fericiți" este o exprimare prea abruptă, cel puțin pentru condeiul domnului Liiceanu. Din 6 milioane de români care au ales să emigreze, cei mai mulți au plecat pentru un trai mai bun. Și foarte puțini au ales să se întoarcă definitiv în țara natală. Nu știu dacă cei rămași afară sunt fericiți sau nu dar cu siguranță nu regretă alegerea făcută.
    • Like 2
  • Mi se pare aproape trist că există oameni educați care nu au curiozitatea să descopere lumea. Există imigranți fericiți, cum există și imigranți nefericiți.

    Părerea mea este că ideal este să ai curajul (și un minim de posibilități) să încerci și să alegi. Fie că e vorba de un alt oraș, sau de o altă țară. Oricum nu cred că poți să decizi ceva "definitiv" înainte de a încerca un timp, deci întrebarea este puțin ciudată. Într-un final, foarte bine dacă alegi cartierul în care te-ai născut, dar să faci asta fără măcar să fi considerat cum ar fi altfel, mi se pare cel mult o dovadă de frică.
    • Like 2
  • Mihai check icon
    Cine știe prin ce cercuri se învârte domnul Liiceanu. Eu am cunoscut o grămadă, prieteni, foști colegi, neamuri. Nici măcar la pensie nu se întorc în țară de nefericiți ce sunt.
    • Like 4
  • D check icon
    Probabil problema este la Dl Liiceanu dacă nu a întâlnit români care au emigrat împliniți.
    • Like 3


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult