Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Garsoniera de 11 metri pătrați: un indiciu al unei țări care și-a pierdut industria, dar este foarte tare în imobiliare

garsoniera de 11 mp

Foto: Facebook Panoramic Imobiliare Cluj

Nu este deloc exclus ca celebra garsonieră de 11 metri pătrați din Cluj-Napoca, care a făcut înconjurul internetului să fie de fapt o cameră din căminele fabricilor sau din internatele liceelor industriale unde erau cazați angajații nefamiliști, tinerii familiști sau copiii care veneau la oraș să muncească sau să învețe. Vorbim de construcții de dinainte de 1990.

Chiar dacă garsoniera respectivă nu este parte dintr-un astfel de cămin, să ne amintim despre ce este vorba. Camerele de 10 metri pătrați erau în cămine tip bloc, construite de și aflate în proprietatea fabricilor și liceelor industriale. Primeai cazare acolo pe gratis, dacă erai din afara orașului și munceai la fabrică, respectiv învățai la liceu. Așadar, camera nu era concepută pentru termen lung, mai degrabă servea unei nevoi imediate. După un hol mic cu un dulap și o chiuvetă, se intra într-o încăpere în care erau între două și patru paturi. Dușurile și toaleta erau la comun, pe hol, una sau două încăperi pe etaj. Studenții care stau în căminele de dinainte de 1990 știu foarte bine despre ce este vorba. Și ca să ne facem o idee, un G11 are dimensiunile containerelor modulare mobile, care costă începând de la 5 mii de euro și sunt de vânzare pe toate online-urile.

După 1990, mai ales în perioada în care a început marea destructurare industrială de după 2000, fabricile se închideau una după alta, iar căminele de nefamiliști, familiști sau liceeni își pierdeau utilitatea. Astfel încât, dacă scăpau de ruină sau de la demolare, căminele începuseră să fie vândute unor întreprinzători imobiliari, care le-au transformat în te miri ce – cămine de studenți, case pentru seniori și desigur, blocuri de locuit etc. - înghesuind în spațiul deja mic chicineta, o cabină de duș și vasul de toaletă. Alții au fost mai darnici și au alipit două camere, transformându-le într-o garsonieră să-i spunem normală. Interesant este că astfel de „încăperi” au putut fi intabulate și recepționate, iar acum, iată, se închiriază sau se vând.

Nu cred că vreo altă țară – nu doar în Europa, ci în lume – a putut să genereze un asemenea efect teribil de domino, închizând mii de fabrici și ajungând să stea cu mâna întinsă pentru orice, începând cu utilitățile, mâncarea, materialele sanitare, bunurile de larg consum și terminând cu, iată, apărarea: dacă începe un război trebuie să aducem din import absolut orice.

Chiar dacă în ultima instanță garsoniera de 11 metri pătrați nu este mai mult decât un subiect amuzant, faptul că nu mai avem industrie de manufactură și oameni calificați pentru acest domeniu nu este deloc o glumă. G11 este un uimitor efect secundar al destructurării industriale și un indiciu al unei țări cu o economie nesustenabilă, care a pierdut industria, dar este foarte tare în imobiliare. Să ne mai gândim la asta. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult