„Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor” scria Eminescu, privind lumea cu ochiul demiurgic al unui om care își simțea menirea cosmică. Dar, vai! Dacă geniul e har divin, ce facem când cineva își confundă propria ființă cu geniul însuși? Când mirajul unui destin excepțional e asumat cu rigoarea unui vizionar ce s-a ridicat deasupra muritorilor de rând – nu prin creație, ci prin tăria propriei convingeri?
În România anului 2025, pe scena politică apare un nou soi de ales. Nu alesul lui Dumnezeu, ci alesul propriului popor – dar nu orice popor, ci unul care și-l dorește pe George Simion drept profet, tribun și mântuitor. El nu doar că se crede special, dar și electoratul său îl privește ca pe o revelație. Cine sunt experții, intelectualii, oamenii cu diplome și gândire critică? Niște „probleme”. El este răspunsul. Eminescu spunea: „Eu sunt un geniu, tu o problemă”. Simion nu mai are nevoie de opoziție: el e pur și simplu un geniu. Iar geniul nu se argumentează, el doar există.
Dumnezeul algoritmic și mântuirea prin like-uri
Din marea sa de amar, poporul l-a sorbit, l-a extras din gloata profană ca pe o esență pură a națiunii. Ce dacă istoria și realitatea sunt mai complexe? Ce dacă economia, politica externă, statul de drept sunt lucruri greu de priceput? De ce să te încurci în detalii inutile, când ai un om ales care știe, care simte, care urlă cu patos?
„Tu ești din forma cea de ‘ntâi/ De vecinică minune.” Așa l-au privit ai săi. Nu ca pe un politician, ci ca pe o forță a naturii, un fenomen istoric inevitabil, un voievod al neamului în sarică. De pe scene improvizate și din piețele ticsite de credincioși ai doctrinei lui, George Simion privește spre mulțime. Nu le vorbește, le poruncește. Și ei înțeleg, fără explicații. În fiecare din ei se naște un mic Simion, o flacără de geniu popular, de revoltă pură și dreaptă.
Eminescu s-a simțit ales de providență, un instrument al destinului. Simion e ales de Facebook, de YouTube și de algoritmii minții colective care îl transformă într-un profet. De Dumnezeul algoritmic, care hrănește setea de lideri mesianici cu recomandări și engagement. Eminescu scria, visa, analiza, Simion postează. Eminescu își plătea prețul geniului cu suferință, Simion își alimentează narcisismul cu like-uri.
Și astfel, România stă și se uită la el, la noul său geniu auto-declarat, și se întreabă, fără să-și dea seama de ironie: „Ce facem acum, Măria Ta?”.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Liderul spiritual și fondatorul AUR este Claudiu Târziu, cel care spunea : "Mișcarea Legionară, dacă nu e mai bună, nu e deloc mai rea decît celelalte formațiuni politice ale epocii". Același Claudiu Târziu care cere o revoluție în România.
Iar Simon e un fel de Horia Sima, omul din stradă, cel cu violențele.
Mai nou, sunt două curente în AUR, unul pro-Simion și celălalt pro-Târziu, mult mai radical și mai periculos.
Pericolul provine din faptul că, dacă Simion va pierde alegerile Prezidențiale, e posibil să fie debarcat și înlocuit cu Târziu, care-l și acuză de trădare.
Acesta ar putea repune pe tapet, lovitura de stat plănuită cu gruparea Potra, gruparea Vlad Țepeș și cozile de topor fidele rușilor. Și uite-așa ar putea să revină CG..
Cei de pe tiktok nu citesc postările de pe facebook..
https://www.info360.ro/claudiu-tarziu-ne-aflam-pe-marginea-prapastiei-si-asteptam-salvarea-de-la-un-cuplet-binecuvantat-de-georgescu/
1) Eu nu sunt deloc activ pe rețelele sociale de niciun fel, oricât de greu de crezut e așa ceva în zilele noastre. NU am cont de Tik-Tok (n-am avut niciodată). Am un cont vechi de Facebook pe care nu-l folosesc. Nici nu știu dacă mai e activ. L-am făcut acum câțiva ani strict pentru că am avut nevoie inițial de el pentru a-mi face cont pe platforma asta, Republica. Motivul era doar de a posta comentarii, în special la articolele lui CTP, că atunci încă se putea face asta. Acum de fapt mă conectez folosind contul de mail. Deci poți să spui despre mine că aș fi spălat pe creier (dacă atât ai înțeles tu despre mine și în general despre lume și viață), dar nu că ”spălătura” creierului meu provine de pe rețelele sociale. E mândria / demnitatea mea de așa-zis spălat pe creier să precizez acest lucru :-) :-)
2) E foarte ciudat cum nu realizezi că Claudiu Târziu moare de necaz că nu e el în vârful mișcării suveraniste. Lucrul ăsta pare-se că l-a făcut din om neom. Atacă în mod mizerabil tot ce ține de Simion, din invidie, iar tu pui botu la aberațiile acestui ranchiunos. Simion probabil că l-ar da la o parte cu un dos de palmă, dar mai târziu. Acum, în iureșul ăsta nebun din societate, din partide, din instituții, dintre noi cetățenii etc o luptă fratricidă în AUR din cauza unui ofticos ”ar fi tot ce le-ar trebui”. Dar tu, care ești anti-suveranist, mori de grija atacurilor și mișcărilor centrifuge din interiorul lor, tocmai findcă îți convin și speri că urmează o slăbire a mișcării suveraniste. Dar stai liniștit, n-ai să vezi :-)
Toate cele bune.
Eu unul nu scriu pe Republica, ca să mă dau mare cunoscător în ale politicii.
Profit doar de oportunitatea de a putea să-mi exprim opinia, necenzurat.
Nici nu-mi place să vorbesc dicuții, drept care obișnuiesc să mă documentez înainte, din cât mai multe surse.
Îmi place deasemnea exprimarea clară și concisă, sintetizând și împărțind pe paragrafe logice, mesajul. Mi se pare a fi și un minim respect pentru eventualii cititori..
Nu ocolesc o dispută onestă, dar nici nu-mi place să vorbesc la pereți.
Chiar dacă am fost dezamăgit să constat că cineva din acea Regie, pe care o știm amândoi, poate să pice în plasa unor farsori, am acceptat un dialog argumentat.
Atâta doar că la articolele din Constituție sau din legi, pe care eu le citam în argumentație, tu ai venit doar cu răstălmăciri sau bârfe auzite pe la Tv, presărate cu glumițe ieftine, eufemistic vorbind.. Ceva superficial.
N-ai venit cu niciun articol de lege care să-ți susțină părerea.
Rămânem așadar ca la sah, fiecare cu piesele lui, deși nu cred în împărțirea asta suveraniști versus sorosiști/globaliști și ura reciprocă, care vine la pachet. E o viziune simplistă, gen Patul lui Procust..
E mai degrabă o fisură care se tot lărgește între cei care s-au adaptat la concurența capitalismului și cei care n-au reușit să o facă. E o revoltă a frustrării. Ca la fotbal, ne-a furat arbitrul, nu noi am ratat din toate pozițiile..
MAGA și mișcările extremiste din Europa, nu fac decât să profite în mod populist. Iar dacă Trump are boală pe alt moș, pe nume Soros, hai să-l copiem și noi..
Ori așa ceva înseamnă pentru mine pierdere de timp.
Dintr-un sentimentalism care poate părea patetic (cam mulți P..), refuz să fiu malițios cu tine, nici măcar sarcastic, deși pot fi, crede-mă..
Mă păstrez pentru cei care încearcă să manipuleze, fie prin articole, fie prin comentarii de-a dreptul deplasate. Mi se pare ceva necesar și sanitar.
Game over.
- Dacă cineva mă abordează CU RESPECT, atunci și eu răspund ÎNTOTDEAUNA cu respect. Deci din punctul ăsta de vedere n-ai de ce să te ferești de mine. Dacă vrei și tu asta, dialogul poate fi absolut amical, indiferent de părerile politice. Cred că nu mă pui în aceeași oală cu Mircea Zugravu, cu care nu se poate sta de vorbă decât dacă ești din aceeași tabără. Și acum pe rând, fără resentimente, strict opiniile mele, enunțate cu respect:
- Și eu scriu pentru a-mi exprima poziția, dar și pentru a combate sau a aproba, după caz autorii articolelor sau pe alți comentatori. Uneori sunt mai sarcastic decât trebuie, dar marșez imediat la un dialog / dezbatere cinstită, amicală. Pentru mine contează mai mult tonul și atitudinea dintre noi decât lupta ideologică orbească. Cu autorii articolelor sunt mai drastic decât cu colegii comentatori, dar consider că sunt îndreptățit la asta, findcă platforma Republica e una de propagandă progresistă (în sensul rău al termenului) iar principalii autori sunt efectiv propagandiști plătiți. N-am de ce să mă port cu mănuși cu ei. Felicit în schimb platforma că nu are niciun fel de constrângeri, moderare, blocare a persoanelor etc. Singurul țâfnos care face notă discordantă a rămas îmbătrânitul în rele CTP.
- Până anul trecut discuțiile puteau fi destul de amicale între comentatori. Dar de anul trecut, de când cu scindarea societății pe criterii politice, toate opțiunile s-au radicalizat și e din ce în ce mai greu de vorbit cu cineva în mod echilibrat. Încă sper că nu e și imposibil. De exemplu obișnuiam să am discuții foarte OK cu Andrei Tarlea, chiar dacă el era USR-ist. Acum însă nu se mai pune problema. Cauza acestor incompatibilități de dialog nu este numai faptul că oamenii au opinii diferite (asta a existat dintotdeauna) ci fiindcă sunt atât de înverșunați fiecare în bula proprie, încât cred că ceilalți sunt pur și simplu niște nemernici, sau în cel mai bun caz niște proști manipulați. Chiar tu spui despre mine că ai fost dezamăgit că un coleg de Politehnică / Regie a căzut în plasa unor farsori. Eu la rândul meu pot să spun și eu despre tine că ”pui botu” la propaganda absolut profesionistă dar și nefastă și greșită a unor mafioți, care vor să rămână la putere cu orice chip, prin orice mijloace.
- Am apreciat pe de-o parte determinarea ta de a căuta articole de lege care să vină în sprijinul mizeriei făcute de CCR (de fapt de tot sistemul statal, fiindcă CCR a fost doar un simplu executant). Dar pe de altă parte sunt absolut uimit cum nu realizexi că subiectivismul tău (adică atașamentul emoțional față de tabăra ta) te face să găsești justificări unor fapte vădit antidemocratice și incalificabile. Eu nu neg supremația legilor (Doamne ferește!) și nu neg să că se pot găsi chichițe pentru a justifica ORICE mizerie, la o adică. Dar chiar asta s-a întâmplat acum: s-a mers la limita legii (și chiar dincolo de ea) spunându-se apoi ceva de genul: sic, sic, sic, deciziile CCR sunt definitive și general obligatorii. Ideea pe care ți-o spun acum nu e o simplă vrăjeală. Ești un om inteligent, perspicace, informat, DAR... asta crede-mă că nu e totul, culmea! Mai trebuie ceva: Aș zice pompos ”înțelepciune” și ”intuiție”, iar înțelepciunea nu e deloc același lucru cu inteligența. Se apropie mai mult de ceea ce numim PROFUNZIME a gândirii. Iar așa ceva pot avea orice oameni, inclusiv cei mai simpli. De exemplu tu ești inteligent. Dar un bunic (ipotetic) de-al tău de la țară, deși om simplu, poate fi înțelept. Asta e cam teoretic. Mai pe românește, tu exemplifici perfect zicala românească despre cineva care ”nu vede pădurea din cauza copacilor”. Îți trebuie (așa cum ai tu) inteligență, perspicacitate, informație ca să știi totul despre copaci, luați separat. Care-s tineri, care bătrâni, care-s înalți sau scunzi, care trebuie tăiați și unde trebuie replantări etc etc etc. Dar cu toate astea nu e garantat că un om cu astfel de competențe vede și pădurea. ȘI INVERS: nu trebuie să ai mari cunoștințe, sau să te informezi din tomuri întregi ca să VEZI PĂDUREA. Asta necesită altceva: o vedere de ansamblu, o gândire NU analitică ci sintetică, integratoare. Intuiția asta, bunul acesta simț al observatorilor cu experiență îl pot avea și cei mai simpli dintre oameni, nu numai cei mai intelectuali. Uneori intelectualii greșesc și fiindcă pun prea mult preț pe gândirea pură și seacă, dar separată de intuiție și bunul simț comun. Cam multă teorie a chibritului? Poate. Dar asta e una dintre explicațiile mele pentru ce se întâmplă cu oamenii acum și de ce exsistă o oribire la o anummită tabără. Sigur, și cealaltă tabără are exagerări, chiar și orbiri. S-au aruncat în bațele lui Georgescu ca și când ar fi chiar un salvator. Dar el e doar un ANTIDOT de moment, nu un salvator universal. Singurul antidot la mafia progresisto-sorosisto-globalistă care ne stăpânește acum și care nu se vrea dusă de la putere, riscând chiar oprobriul internațional pentru acțiuni antidemocratice. Desigur nu riscă și oprobriul Bruxelles-ului, fiindcă de acolo a venit binecuvântarea pentru mizeriile astea. Și de aceea se simt ai noștri cumva acoperiți (deocamdată).
- Într-adevăr e vorba de o revoltă a frustrării, dar e simplist spus că e o fisură între cei care s-au adaptat la capitalism și cei care nu s-au adaptat. Adevărul e mai nuanțat. Am putea înlocui cuvântul capitalism cu cuvântul progresism (în sensul actual rău, cu tot ce presupune). Adică adepți ai suveranismului sunt oameni din toate categoriile economice și sociale. Sunt deci inclusiv unii care deși sunt realizați pe plan economic, nu s-au adaptat (fiindcă nici nu au vrut să o facă și bine au făcut) la mizeriile ideologice ale prezentului (woke, cancel culture, progresism, ateism agresiv etc etc). Sunt și aspectele economice de care zici, într-adevăr. Mulți adepți ai suveranismului sunt oameni sărmani, defavorizați ai vieții, looseri cum s-ar spune. DAR NU E NUMAI ASTA. Asta a catalizat și alte nemulțumiri. A fost într-adevăr, oricât ai râde, și o trezire în conștiință. Georgescu a catalizat asta, dar nemulțumirile mocnite existau deja. De aia mesajul lui a REZONAT cu simțămintele oamenilor. Dacă nu era focul mocnit, nu s-ar fi aprins automat și nu ar fi ajuns o așa vâlvătaie. Într-adevăr, bătălia e între conservatorism / tradiționalism / suveranism / naționalism / credință creștină pe de-o parte și progresism / neomarxism / sorosism / globalism / ateism militant feroce pe de altă parte. Nu sunt niciunii din nicio tabără nici idioți, nici pleava societății, nici trădători, nici etc etc. Unii pot fi însă mai orbiți decât alții, sau mai exaltați, sau mai aroganți, sau mai intoleranți.... Cred însă că după alegerile prezidențiale, dacă sunt corecte și dacă nu se vor anula din nou (nu râdeți că nu e imposibil și de asemenea se pot găsi justificări legale, chiar dacă mai greu) atunci lucrurile vor începe să se liniștească, să se așeze cumva în matcă, indiferent de rezultatul alegerilor. Nu vor lipsi oricum animozitățile, dar cred că vom depăși paroxismul din acestă perioadă (pe care a propos cred că încă nu l-am atins, ci urmează).
În mare cam asta am avut de spus, deși penru lămuriri sunt convins că trebuia detaliat totul mult mai mult. Dar ce-i prea mult nu-i bun.
În concluzie, dacă mai ai chef de discuții cu mine, bazate pe respect și nu consideri asta timp pierdut, atunci aici sunt. Nu plec nicăieri. Dacă te retragi e OK și asta. De tine depinde. Eu nu țin morțiș la niciuna dintre variante, dar decât să mă porcăiesc aiurea, fără sens, cu Mircea Zugravu de exemplu, mai bine vorbesc civilizat cu cineva. Iar dacă are opinii diferite de ale mele, cu atât mai bine și mai interesant. Fiindcă din comentat și din dezbătut nu prea îmi vine să mă opresc, mai ales în perioada asta cu infuzie de adrenalină.
Toate bune.
Nici nu mă mai uit la Comedy Central de când citesc comentariile așa-zișilor suveraniști. Spuneți-vă mai bine separatiști sau izolaționiști, ca să înțeleagă lumea cine sunteți voi, de fapt. BTW, “suveranist” nici nu există în DEX, v-a bubuit vouă mintea după ce v-ați adăpat din înțelepciunea rusă.