Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Germanii nu gustă modelul francez, deși vaccinarea este în cădere liberă

Angela Merkel - Profimedia

Foto: Michael Kappeler/ AFP/ Profimedia

Ca în restul Europei, și în Germania dorința oamenilor de a se supune vaccinării este în cădere liberă. Autoritățile încearcă să-i convingă prin mijloacele clasice, însă rezultatele nu par a fi îmbucurătoare, nici măcar în prezența noii variante Delta. Se spera ca eliminarea programărilor (deja un gest aproape contra naturii germane) să producă un entuziasm general, însă mișcarea nu a avut efectul scontat.

Săptămâna trecută s-a luat în considerare introducerea unei amenzi pentru cei ce au o programare și decid să nu își facă apariția. Se vehicula suma simbolică de 25-30 euro, gândită mai ales ca și avertisment ori pedeapsă pentru lipsă de solidaritate. Dar nici această propunere nu a fost întâmpinată cu entuziasm.

Săptămână aceasta însă s-a propus adoptarea modelului francez sau grec: obligativitatea vaccinării în cazul personalului medical. În Franța, sancțiunea este echivalentă cu pierderea locului de muncă, iar discursul președintelui Macron a fost destul de convingător pentru a demara o discuție și la Berlin.

Cu toate acestea, în Germania, unde categoria în cauză a fost una dintre primele vaccinate, propunerea a fost întâmpinată cu scepticism în primul rând de către Consiliul Etic, ce o consideră o măsură inutilă. Chiar și personalitățile politice care militaseră pentru adoptarea ei acum câteva luni, cum ar fi ministrul Bavariei, Söder (CDU-CSU), și-au schimbat radical pozițiile, calificând măsura ca excesiv de intruzivă, fiind o lezare a drepturilor civile.

De menționat este faptul că Germania abia începe să-și revină după 6 luni de lockdown. Măsurile restrictive au fost diminuate considerabil, ele fiind încă în vigoare pentru manifestările în spațiile închise - teatre, cinematografe, ce își vor relua activitatea (teoretic) începând cu lunile următoare. În orice caz, atmosfera generală este una de „normalitate", numărul statelor de pe „lista neagră” (din punct de vedere epidemiologic) fiind și el redus la un minim istoric - astfel, ideea de vacanță în străinătate a revenit la modă (ca de obicei, în topul preferințelor, Mallorca, „al 17-lea Land german").

În fond, alegerile din septembrie se apropie vertiginos, iar alegătorii trebuie să fie în formă pentru a putea utiliza ștampila cât mai judicios posibil, totul pe acordurile cântecului de lebădă al cancelarului Merkel.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Lucrare de licenta despre pandemie / sursa foto: Inquam Photos

Trăim într-o epocă în care memoria publică este remarcabil de scurtă, un defect pe care politicienii îl exploatează cu o cinică voluptate. De aceea, am simțit nevoia unei radiografii riguroase, de factură interdisciplinară, a anilor 2020–2022. Am privit această perioadă nu ca pe un simplu accident epidemiologic, ci ca pe un veritabil test de stres aplicat instituțiilor libertății, combinând teoria politică, dreptul constituțional și studiul comunicării publice.

Citește mai mult

Dan Mihai Zarug

Erau 130 de kilograme și un diagnostic care suna ca o sentință: prediabet, steatoză hepatică gradul 4, la un pas de ciroză non-alcoolică. „Adică, mai urma să-mi scrie pe cruce: l-a omorât frigiderul”. Dan Mihai Zarug era în Sicilia, în vacanță, și nu se putea bucura de nimic. Îi era rușine să se dezbrace pe plajă. Abia urca două etaje. Știa că ceva trebuie să se schimbe, dar nu știa cum.

Citește mai mult

Copertă Scrisoare pentru Augustin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Citește mai mult