În timpul pandemiei de coronavirus, numărul românilor care și-au plătit taxele și impozitele prin Ghișeul.ro a crescut mai mult decât în mod obișnuit. În primul trimestru al fiecărui an, platforma prin care românii își plătesc taxele și impozitele online câștigă, în mod normal, în jur de 110.000 de noi utilizatori. Apoi numărul celor care folosesc acest serviciu pentru prima dată stagnează până spre sfârșitul anului. „De această dată, a continuat să crească, astfel încât am înregistrat, în perioada care a trecut din 2020, 166.183 de utilizatori noi", spune George Anghel, directorul executiv al Asociației de Plăți Electronice din România (APERO), care administrează Ghiseul.ro.
660.000 de utilizatori își plătesc în prezent taxele și impozitele prin intermediul acestei platforme. Dintre aceștia, 8.700 sunt persoane juridice, care s-au putut înrola în ultimele două luni datorită unei schimbări legislative care permite acest lucru.
Însă, în prezent, serviciul ar putea fi folosit de un număr mult mai mare de oameni. „La nivelul României, există 3.200 de unități administrativ teritoriale (UAT). În jur de 400 dintre acestea - toate orașele mari, orașele mai micuțe, de 15.000 - 20.000 de locuitori, unele comune mari, sunt înrolate în Ghiseul.ro. UAT-urile înrolate acoperă un număr de 10.5 milioane de CNP-uri. Jumătate din populația României are date în Ghiseul.ro. Sunt cetățeni care nu și-au făcut cont, dar sistemul are capacitatea de a le furniza informații despre taxele și impozitele pe care le au de plătit", precizează George Anghel. Persoanele care fac plăți prin Ghiseul.ro sunt cele care folosesc deja servicii de internet banking și fac cumpărături online. Însă, crede șeful APERO, serviciul nu a fost suficient de mult popularizat de autorități pentru a atrage și alte categorii de utilizatori. Recent, după declanșarea pandemiei de coronavirus, românii au fost încurajați să își plătească taxele online, printr-o campanie derulată de Agenția pentru Digitalizarea României.
De ce nu se conectează primăriile mici la Ghișeul.ro: lipsa tehnologiei și furnizorii care le cer taxe de mii de euro
În jur de 2.800 de unități administrativ teritoriale nu sunt înrolate în Ghiseul.ro. Este vorba, cel mai des, despre comune, care nu dispun de programe informatice suficient de moderne pentru a se conecta la Ghișeul.ro, dar care întâmpină, câteodată, și un o fel de problemă. Furnizorii soluțiilor informatice pe care le folosesc le cer taxe care ajung uneori la mii de euro, pentru a le conecta la sistemul Ghișeul.ro, spune George Anghel. „Am luat decizia ca sistemul să fie absolut gratuit pentru toate instituțiile care se înrolează în sistem. Au existat însă niște costuri, pe care le-am descoperit mai târziu. Erau costurile de conectare a sistemului Ghiseul.ro la sistemele primăriilor. Sunt în afara controlului nostru și sunt cerute de furnizorii care au instalat aplicațiile la primării. Ei sunt cei care au perceput tarife pentru aceste servicii de interconectare. Acesta a fost unul dintre impedimentele extinderii Ghișeului.ro. Aceste costuri pot ajunge la mii de euro. Dacă trebuie să dea 3.000 de euro, 5.000 de euro sau poate chiar mai mult, atunci când își prioritizează bugetul, digitalizarea nu este pe primele locuri. Au probleme cu canalizarea, cu drumurile și spun: Decât să dau 7.000 de euro pentru interconectarea cu Ghișeul. ro, ca să plătească 10-20 de oameni taxele și impozitele, mai bine renunț", spune directorul executiv al APERO.
La un calcul simplu ar rezulta că, la un cost de 7000 de euro, menționat de George Anghel, suma totală pentru interconectarea celor 2.800 de localități rămase ar fi de aproximativ 20 de milioane de euro.
Plăți în valoare de 183 de milioane de lei prin Ghișeul.ro, în 2020
Anul acesta, pe Ghișeul.ro, au fost făcute 533.383 de tranzacții în valoare de 183.546.010 de lei. Către ANAF, 1.924 de utilizatori au plătit, prin Spațiul Privat Virtual, 4,69 milioane de lei.
În prezent, spune George Anghel, funcționarii publici s-au familiarizat cu Ghișeul.ro și nu mai există din partea lor o rezistență față de folosirea acestui serviciu.
Iar autoritățile din România ar trebui să treacă la următorul nivel din punct de vedere al digitalizării.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.