Fotografii - Urbanize Hub/ Facebook
Într-un oraș cu o calitate a vieții ridicată te poți bucura de oportunități și experiențe frumoase chiar dacă ești sărac. Într-un oraș neprietenos cu oamenii, riști să te simți mizerabil chiar dacă ai contul plin, locuiești în zona zero și conduci o mașină scumpă. Conform datelor statistice, în România, aproape 12,5 de milioane de persoane, 56 la sută din totalul populației, locuiesc în mediul urban, considerat unul privilegiat, în comparație cu cel rural, din punct de vedere al indicatorilor ce țin de standardul de viață. Realitatea este însă că, prin felul în care sunt concepute și prin felul în care funcționează, marea majoritate a orașelor României sunt departe de a le oferi un trai de calitate locuitorilor lor, ba, mai mult, își pun uneori dur amprenta asupra sănătății lor fizice și emoționale. Să faci orașele mai respirabile și mai prietenoase cu oamenii și să refaci țesătura care leagă comunitățile a devenit astăzi o necesitate, e aproape o chestiune de supraviețuire.
Sunt deja câțiva ani de când UrbanizeHub, o comunitate globală de experți în urbanism, arhitectură, peisagistică, geografie, sustenabilitate, creează proiecte, inițiază dezbateri și organizează hackathoane pe tema dezvoltării urbane sustenabile.
Fondată de Grațian Mihăilescu, organizația colaborează cu autoritățile locale, dar și cu Banca Mondială și Comisia Europeană, pentru a derula proiecte de urbanism participativ și dezvoltare urbană precum Parcul Liniei, construit în sectorul 6 de-a lungul unei linii abandonate de cale ferată din Militari.
La sfârșitul săptămânii trecute, Urbanize Hub a organizat la București UrbanLab Hackathon for Green Cities, un eveniment al cărui scop a fost generarea de proiecte orașe mai verzi. Vreme de trei zile, 12 echipe au căutat soluții pentru a crește calitatea vieții și a reduce poluarea din mediul urban.
Zeci de participanți și-au folosit expertiza și creativitatea pentru a face orașele mai verzi prin design urban, tehnologie sau implicarea comunității. S-au înscris oameni de toate vârstele, de la elevi de liceu la profesioniști cu mulți ani de vechime în domeniul lor de activitate, fie că era comunicare, IT sau avocatură. Printre ei mulți studenți sau tineri absolvenți de arhitectură, carismatici și entuziaști, dornici să le ofere prin munca lor un trai mai bun locuitorilor orașelor. Într-o țară în care s-au făcut compromisuri arhitecturale uriașe, care au urâțit cartiere, este încurajator să vezi reprezentanți ai noii generații de arhitecți preocupați de ideea de regenerare urbană. Desigur, așa cum nici Roma nu a fost construită într-o zi, în trei zile nu poți dezvolta soluțiile care să îndrepte răul făcut în zeci de ani. Însă nimic nu se schimbă dacă nu devenim conștienți de ceea ce trebuie schimbat. Iar meritul unui astfel de eveniment este de a aduce în atenție ceea ce este important și de a implica oamenii relevanți în găsirea de soluții.
„Suntem foarte mulțumiți de rezultatele acestei ediții UrbanLab. Participanții au venit din domenii și contexte diferite iar acest lucru s-a văzut în soluțiile pe care le-au propus. Au fost foarte multe idei inovatoare și pline de potențial, care pot contribui la transformarea orașelor noastre în locuri mai sustenabile și mai echitabile. Sperăm să vedem cât mai multe dintre aceste idei implementate în realitate.” a declarat Grațian Mihăilescu, inițiator al UrbanLab for Green Cities.
Participanții la UrbanLab Hackathon for Green Cities au propus de la proiectului de management al deșeurilor până la soluții care își propun redarea unor spații inerte din oraș cetățenilor. Una dintre echipe, GreenWave a propus un sistem de valorificare a deșeurilor biodegradabile care ajung la groapa de gunoi prin compostare.
Un alt proiect și-a propus să abordeze problema suprafațelor mici de spațiu verde din București și deconectarea tot mai mare a copiilor de natură. Soluția propusă de echipa Garden Academy a fost amenajarea de grădini în curțile școlilor, de care să se îngrijească atât elevii cât și membrii comunității.
În contextul în care orașele României sunt sufocate de mașini, echipa LibeRide vrea să încurajeze transportul alternativ prin organizarea de cursuri de mers pe bicicletă în siguranță destinate copiilor și adolescenților. Cele trei proiecte au primit mențiuni în urma jurizării.
Proiectul câștigător, ReGeneration a fost dezvoltat de două eleve de liceu, sub îndrumarea unui psiholog, și presupune organizarea de ateliere pentru adolescenți în timpul cărora aceștia să discute discute deschis despre subiecte dificile, precum sănătatea mintală, și să primească sprijin din partea unor traineri calificați.
Pe locul al doilea s-a situat echipa Convergence Centre, care a venit cu o idee de reamenajare a sensurilor giratorii și a altor spații urbane nefolosite, și transformarea lor în spații verzi sau în micro-centre comunitare cu mobilier urban sustenabil.
Cea de-a treia poziție a fost ocupată de SRKEK, cu o soluție de eficientizare a colectării selective a deșeurilor prin gamification și implicare activă în comunitate.
Proiectele au fost evaluate de un juriu din care au făcut parte Janette Verrijzer - Consulul Pentru Afaceri Economice în cadrul Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos în România, Elena Tudose - City Manager, Primăria Sector 2 București, Ioana Ceaușu - COO, Entrepreneurship Academy, jurnalistul Claudiu Pândaru și Grațian Mihăilescu, fondatorul UrbanizeHub. Echipa de mentori a fost formată din: Samuel Stancu, urbanist, specializat în mobilitate urbană și tehnici de urbanism participativ. Diana Ristea, urbanist specializat în proiectare și planificare urbană, amenajarea teritoriului și planificare strategică, Diana Dobrin, Sociolog și inovator cu experiență în analiza de date, Dan Goje, expert în tehnologie, cu experiență diversă în firme activând în tech, data, AI, finance și consultanță, Alexandru Dumitrache, business consultant, cu experiență în consultanță pentru startup-uri agile, corporații multinaționale și instituții guvernamentale, Ciprian Sipoș, specializat în design zero waste și gândire circulară, fondator al centrului Zero Waste Creative Center, Iliescu Miruna, profesionist în lumea comunicării digitale, cu un background solid în consultanță în afaceri și management.
Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Locuiesc in Cluj, în zona Borhanci, o zonă care s-a dezvoltat imobiliar enorm în ultimii ani şi deloc în ceea ce priveşte calitatea locuirii. În afară de cateva mici instituţii private de sănătate şi educaţie, nimic din partea autorităţilor. De aceea toţi locuitorii din zonă migrează dimineaţa spre centrul oraşului, iar seara invers. Traficul rutier în zonă este un coşmar.
Hai să luăm cazul educaţiei. Părinţii doresc ca pe diploma de absolvire a copiilor să scrie "Racoviţă" sau "Bălcescu" sau "Coşbuc", etc. Acestea toate sunt in buricul targului. Cine şi ce opreşte autorităţile să construiască în zonă o şcoală care să fie
filială a uneia dintre cele enumerate mai sus? Cu cadre didactice bune, care locuiesc şi ele în zonă, şi ar ajunge şi ele mai repede la serviciu. Iar copiii pe jos sau cu bicicleta sau cu transportul în comun.
Cine şi ce ne opreşte să construim o policlinică? Banii? Lipsa terenului? Păi ce te opreşte să faci cu propriile forţe un plan de urbanism adevărat, care să includă aceste facilităţi absolut necesare unei vieţi civilizate? Iar dezvoltatorii să cedeze şi ei caţiva metri pătraţi şi să se adapteze dacă vor să caştige.
Sigur, primul lucru de care e nevoie este dorinţa de a face ceva....