Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Graţie preşedintelui Macron, Europa reîncepe să conteze în Orientul Mijlociu

Emmanuel Macron in Irak

Foto credit: Ameer Al Mohammedaw/dpa/Alamy Live News/ Profimedia

Cu Statele Unite în retragere din regiune şi o Turcie pe care tot mai mulţi analişti o acuză că ia locul toxic al Iranului, Orientul Mijlociu şi chiar ţărmurile Mediteranei păreau a fi lăsate deoparte până şi de către Uniunea Europeană. Totuşi, deşi contestat în Franţa, preşedintele Macron pare singurul lider european care a înţeles că, pentru a fi o forţă mondială, orice actor trebuie să îşi impună voinţa măcar în zonele limitrofe, şi aşa destul de inflamate.

După replica dată de francezi pretenţiilor expansioniste ale lui Erdogan în Libia, dar, mai ales, în cazul contrelor turco-greceşti pentru hidrocarburile din Mediterana, Parisul a mutat excelent în jocul de şah geopolitic din Orientul Apropiat. Imediat ce Beirutul a fost zguduit de explozia produsă în portul său, preşedintele francez s-a deplasat acolo deîndată împreună cu sumedenie de ajutoare pentu libanezii greu încercaţi, acţiune ale cărei implicaţii le-am analizat şi noi pentru cititorii Republica. Deşi acuzat de mulţi că vizita sa a fost realizată numai pentru „a lua faţa lui Putin” care s-a grăbit şi el să se arate generos cu Beirutul şi de a realiza câteva selfie-uri de impact, dl. Macron a demonstrat că preocuparea sa pentru Liban nu era întâmplătoare sau un joc de imagine, ci face parte dintr-o strategie pe termen lung a Palatului Elysee în regiune. Câteva zile mai târziu de la prima vizită în Liban, acesta conducea o reuniune a donatorilor pentru ajutorarea micuţului stat de pe coasta răsăriteană a Mediteranei, cândva posesiune franceză. Iar săptămâna aceasta a zburat iarăşi la Beirut pentru întâlniri cu liderii politici de aici.

Chiar dacă cu această ocazie, preşedintele Macron a prezentat politicienilor şi opiniei publice de aici o „foaie de parcurs” necesară pentru salvarea Libanului prin obţinerea unor finanţări internaţionale, toate forţele politice s-au arătat dispuse să urmărească „targetele” indicate de Paris, inclusiv răzvrătitul Hezbollah, care s-a arătat surprinzător de cooperant pentru aceste „indicaţii” venite de la o ţară creştină. Este adevărat că unii analişti europeni au citit în cheie „imperialistă 2.0” pretenţiile şi planurile franceze pentru regiunea pe care odinioară o gestionase, însă felul în care Parisul şi-a prezentat planurile pentru renaşterea Libanului a demonstrat că, indiferent de posibilele ţeluri mediate, ascunse, retorica franceză este excelentă şi nu poate crea resentimente printre libanezi sau ştirbi imaginea independenţei libaneze.

Mini-turneul francez în Asia Mică a continuat cu un zbor la Bagdad anunţat în ultimul moment din raţiuni de siguranţă şi o întâlnire cu proaspătul prim-ministru irakian, Mustafa al-Khadimi. Principalul sprijin anunţat de Franţa aici: ajutor în lupta împotriva Statului Islamic, un inamic contra căruia trupele franceze luptaseră în 2016 – 2017 pentru eliberarea Mosulului. De altfel, forţele guvernamentale irakene se văd puse în dificultate datorită neînţelegerilor cu miliţiile şiite susţinute de Iran şi care controlează unele zone din Irak, dar şi de dezinteresul american, preşedintele Trump anunţând în mai multe rânduri, presat chiar de Parlamentul irakian după uciderea generalului Qassem Soleimani, că îşi va retrage complet soldaţii de aici.

Însă una din discuţiile avute de preşedintele Macron în Irak care a stârnit interesul a privit colaborarea franco-irakiană pentru construirea unei centrale atomice, sub oblăduirea AIEA şi destinată strict uzului civil. Aceasta ar fi a doua centrală de acest fel din regiune, după cea de la Barakah, realizată de Emiratele Arabe Unite şi care a stârnit îngrijorare din cauza ameninţărilor de securitate.

Colaborarea franco-irakiană în domeniul nuclear nu e nouă. Irakul a dus dintotdeauna lipsă de energie electrică, astfel că, în 1975, Parisul vindea acestuia două reactoare nucleare şi cantităţi însemnate de uraniu îmbogăţit. Numai că centrala pe care francezii o construiau la Osirak, aproape de Bagdad, ar fi permis dezvoltarea de arme nucleare, ceea ce ar fi reprezentat o adevărată ameninţare pentru Israel. Aşa că, în 1981, acesta organiza operaţiunea „Babilon” şi o escadrilă de avioane F16 distrugea complexul reactorului, ocazie cu care îşi pierdea viaţa şi un inginer francez.

Rămâne de văzut dacă Franţa va găsi sprijin printre celelalte puteri europene pentru o nouă încercare – a câta oare – de pacificare a regiunii şi modernizarea absolut necesară pentru ca populaţiile oprimate de aici să nu mai ia calea Europei, stârnind sentimentele suveraniste şi xenofobe ale populiştilor noştri.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Paul check icon
    Macron e unul din puținii politicieni europeni de prim rang cu o viziune asupra UE, care sa-i permită sa supraviețuiască precum spațiu cultural și nu numai economic. UE este cel mai bun lucru care s-a întâmplat Europei in istoria sa. Ca orice lucru de preț trebuie aparat. In special fata de cretinoizi de tipul lui Erdogan, trebuie sa fim pregătiti sa folosim toate mijloacele ce ne stau la dispoziție.
    • Like 1


Îți recomandăm

Fetiță la laptop

Situația se poate schimba în orice moment și școli aflate acum în scenariul verde sau galben pot trece de pe o zi pe alta în scenariul roșu, dacă în cadrul lor vor fi confirmate 3 cazuri de Covid. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult

Scoala din valiza

„Educația digitală nu înseamnă neapărat distanțarea între copil și profesor. Și aici îmi vine în minte un alt exemplu: profesorii dintr-o școală din Ialomița, care au devenit dependenți de copiii pentru a putea să folosească mijloacele digitale și s-au apropiat de copii”.

Citește mai mult

Andreas Lier - BASF

„Mă duc aproape în fiecare dimineață cu bicicleta la birou, pe o distanță de 3-4 km, în timp ce vecinii mei adoră să-și conducă SUV-urile, să stea în ambuteiaje, să polueze aerul, lăsând o amprentă mare de carbon doar pentru a se simți foarte confortabil și a afișa simboluri de statut social”, dezvăluie Andreas Lier, CEO al BASF România, într-un interviu pentru Republica.

Citește mai mult

O afacere cu cânepă

Ionuț a plecat în India în toamna lui 2017 ca să viziteze cele șapte orașe sfinte. A luat această decizie după un an și jumătate în care a lucrat pentru o companie elvețiano-britanică din Praga, unde ajunsese ca proaspăt absolvent al unui masterat în Olanda, care nu și-a găsit nimic de lucru în țară.

Citește mai mult

Andrei Pitis

Andrei Pitiş, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni din industria locală de IT, a investit până în prezent în 15 startup-uri, după ce în 2018 a demarat un proiect prin care vrea să ajute 100 de români să ajungă milionari în euro din startup-uri în tehnologie.

Citește mai mult