Proprietarii de păduri cu suprafețe de până în 30 de hectare vor beneficia de subvenții de la Guvern pentru asigurarea pazei și prevenirea furturilor sau tăierilor ilegale de lemn. Banii vor fi virați începând cu 1 octombrie ocoalelor silvice, private sau de stat, cu care proprietarii – persoane fizice sau persoane juridice - au încheiat contracte de servicii silvice. Este pentru prima dată când se pune în aplicare această prevedere legală cuprinsă în Codul Silvic încă din 2008.
„Am vrea să facem un apel la cei care nu și-au făcut deja contracte cu ocoale silvice să le facă, pentru că numai în baza acestor contracte ocoalele silvice vor primi banii în mod direct. Ocolul silvic va avea responsabilitatea asigurării pazei pădurii și a efectuării lucrărilor de întreținere. Dacă se întâmplă ceva cu pădurea cât timp este sub contract de pază, responsabilitatea revine ocolului silvic, nu proprietarului”, a declarat într-un interviu pentru Republica.ro ministrul Mediului Cristiana Pașca-Palmer.
În total este vorba de 587.000 de hectare de păduri de mici dimensiuni, din care 513.000 hectare sunt păduri aparținând unor proprietari persone fizice, iar restul persoanelor juridice.
Guvernul a alocat cu prilejul rectificării bugetare aprobate miercuri o sumă de 14,5 milioane lei pentru acordarea de astfel de subvenții.
Pentru Ministerul Mediului este prima rectificare pozitivă din ultimii ani, a anunțat premierul Dacian Cioloș.
Fondul forestier al României cuprinde 6,9 milioane de hectare.
Interviul acordat Republica.ro de ministrul Mediului, Cristiana Pașca-Palmer:
Cât de importantă este alocarea de bani necesari subvențiilor pentru paza pădurilor?
Sunt extraordinar de bucuroasă că am reușit la Ministerul Mediului să avem această rectificare pozitivă, la rectificarea bugetară. Într-adevăr, în Codul silvic este prevăzut încă din 2008 ca pentru proprietarii de păduri cu suprafețe de până în 30 de hectare statul să aloce o subvenție pentru paza și întreținerea acestor suprafețe. Acest lucru nu s-a făcut niciodată până acum, deși se prevedea în lege. Aici vorbim de foarte mulți oameni în vârstă care nu au capacitatea să își gestioneze singuri aceste suprafețe, iar acestea de fapt au fost una din sursele majore de tăieri ilegale, pentru că pădurile nu erau păzite.
Am reușit să obținem la rectificarea bugetară o sumă de 14,5 milioane de lei pentru ultimul trimestru al anului. De la 1 octombrie începem să acordăm această subvenție. Sper ca pentru anii următori în construcția bugetului să fie prevăzută pentru tot anul suma necesară pentru subvenție.
La cât se ridică suma anuală reprezentând subvenția pentru paza pădurilor de dimensiuni mici?
Calculul se face la suprafață, depinde în ce zonă de relief este pădurea, ce tip de lucrări trebuie făcute. Trebuie să vă precizez că miercuri prin ordonanța de urgență, la rectificarea bugetară, practic am prins alocarea acestor sume. În paralel am lucrat la procedura prin care detaliem cui se alocă, cum se alocă. Acest lucru va fi stabilit printr-o hotărâre de guvern pe care sperăm să reușim să o avem în următoarele săptămâni. Mai este și un alt pas important și anume un aviz de la Comisia Europeană, pentru că vorbim de ajutor de stat. În anii anteriori am înțeles că s-a obținut avizul de la Comisia Europeană, dar nu au fost alocați banii, iar atunci degeaba am avut avizul. De data aceasta noi am preferat să o luăm invers, cum s-ar spune, să ne asigurăm mai întâi că avem banii și după aceea să ne ocupăm și de partea strict procedurală. Protecția pădurilor reprezintă o prioritate pentru mine, pentru premier, și pentru Guvern, în general. Combaterea fenomenului de tăieri ilegale a fost o temă principală a mandatului meu și de accea sunt chiar bucuroasă că am reușit alocarea acestei subvenții.
Cine primește banii?
Este important să se înțeleagă că banii nu se vor da proprietarilor, banii se duc la administratorul pădurii. Prin lege se precizează că toți acești mici proprietari sunt obligați să încheie contracte de pază sau de întreținere cu ocoalele silvice, fie private, fie de stat, fiecare decide cum vrea. Banii vor fi alocați doar dacă există aceste contracte. Am vrea să facem un apel la cei care nu și-au făcut deja contracte să le facă, pentru că numai în baza acestor contracte ocoalele silvice vor primi banii în mod direct. Ocolul silvic va avea responsabilitatea și să asigure paza pădurii, să asigure lucrările de întreținere. Dacă se întamplă ceva cu pădurea cât timp este sub contract de pază, responsabilitatea revine ocolului silvic, nu proprietarului.
Ce suprafețe de păduri private de mici dimensiuni nu sunt păzite, pentru că proprietarii nu au contracte de servicii silvice?
Sunt 587.000 de hectare de păduri de mici dimensiuni, din care 513.000 hectare sunt păduri gestionate de proprietari persone fizice, iar restul de persoane juridice. De pe aceste suprafețe s-a tăiat și se taie în continuare. De aceea am vrut să luăm această măsură pentru paza pădurilor, ca una din măsurile urgente și prioritare, ca să putem să mai oprim din hemoragia tăierilor ilegale.
Există o bază de date cu proprietarii de păduri de dimensiuni mici?
Este o situație dificilă a cadastrului cu aceste păduri, în zone rurale sunt păduri moștenite, sunt succesiuni care nu s-au făcut. Câteodată este foarte greu să îi identificăm pe proprietari. Lucrăm la o bază de date, încercăm să completăm, astfel încât să avem o evidență foarte clară a proprietarilor, ce suprafețe deține fiecare, dar este o muncă ce ia mult timp pentru că mulți proprietari nu sunt intabulați, nu au acte prin care să dovedească faptul că sunt proprietari, iar acest lucru este o sursă de probleme.
Din datele pe care le aveți încă se practică defrișări masive?
Lucrăm să actualizăm toate datele statistice legate de fenomenul defrișărilor, așa cum s-au practicat „la ras”, cum se spune. Acest fenomen al tăierilor „la ras” s-a practicat foarte mult în perioada 2009-2012, chiar și mai recent. Anul acesta din datele preliminare pe care le avem nu se evidențiază nicio astfel de tăiere „la ras”. Se taie în continuare în mod ilegal, din păcate, dar măcar nu se mai taie atât de groaznic. Încet-încet, măsurile pe care le-am luat împotriva tăierilor ilegale, care sunt măsuri comprehensive, sper să dea rezultate din ce în ce mai bune în anii următori.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Detinerea unei paduri este un MOFT. Cine nu isi permite sa o detina n'are decat sa o vanda cuiva care isi permite. Daca nu isi permite nimeni, atunci padurea sa reintre in proprietatea statului.
Noi suntem obligati sa asiguram autoturismele si CASELE (unde casa este esentiala existentei). De ce n'ar fi obligat proprietarul de padure sa isi asigure bunul contra incendiilor / defrisarilor? Sa vedem cine si pe ce suma le-o asigura. Companiile vor avea interesul sa nu aiba loc defrisari ilegale, vor avea interesul sa-i prinda pe cei care totusi o fac.
... sau proprietarii sa fie obligati sa isi pazeasca bunul. Sau... sa nu fie obligati, sa mearga la risc. In ambele cazuri, in momentul in care se constata defrisarea partiala a padurii aceasta sa fie confiscata. E clar ca proprietarul nu se poate ingriji de ea.
Padurea ar trebui sa fie ca BANUL (moneda, bancnota): in uzul cetateanului, dar in proprietatea statului. Tocmai de aceea, proprietarul de padure trebuie sa aiba niste OBLIGATII CLARE. Printre ele inclusiv pastrarea in conditii optime a padurii.
Cui ii convine sa detina o padure in conditiile legii, bine. Cui nu, iara bine. Nu te obliga nimeni sa detii / cumperi o padure.
... iar daca este in familie din mosi-stramosi... ce daca! Si eu am apartamentul de la tata, tata il are de la bunicul. Si?! Daca nu platesc impozitele pana la urma nu sunt evacuat? Daca nu platesc asigurarea si imi ia foc casa, nu raman fara ea?...
Deci nu! Nu e normal sa bage statul peste 3 milioane de euro in pazirea proprietatii lui Xulescu. Cine PLM este Xulescul, ala? El ce returneaza societatii in schimbul acelor bani?...