Foto: Jonas Ekströmer/TT / Shutterstock Editorial / Profimedia
Activista de mediu suedeză Greta Thunberg a dat un interviu pentru revista germană Brigitte Be Green în care spune că nu va mai fi atât de vizibilă în mass-media, iar pe viitor vrea să lucreze mai mult în culise în cadrul campaniilor pentru protecţia climei.
„Este timpul să înmânez microfonul”, a spus Greta, care a mai ținut să precizeze că că ar fi de preferat să se continue utilizarea centralelor nucleare decât să se revină la cărbune. „Părerea mea personală - şi nu vorbesc în numele Fridays For Future - este că e o greşeală să opreşti centralele nucleare atunci când alternativa este cărbunele” , a transmis activista în vârstă de 19 ani.
Pe de altă parte, un studiu condus de un profesor asociat la Facultatea de Biologie din cadrul Universităţii Ottawa și publicat miercuri în Canada indică faptul că schimbările climatice ar putea provoca „o deversare virală” din Arctica, unde virusuri conservate până acum în gheaţă ar putea intra în contact cu gazdele noi din alte medii. Pe scurt, virusurile au nevoie de o gazdă (om, animal, plantă, licheni) pentru a se replica şi a se răspândi, utilizând, la nevoie, o gazdă lipsită de imunitate, aşa cum a arătat recenta pandemie de COVID-19 în relaţia sa cu oamenii.
- Noul studiu vine în completarea altuia publicat în luna aprilie în revista Nature, care prevede că în următorii 50 de ani, schimbările climatice vor determina mii de viruși să treacă de la o specie de mamifer la alta, iar amestecarea lor poate crește riscul ca unul dintre aceștia să se transmită la oameni și să provoace o nouă pandemie.
- Pe măsură ce temperaturile cresc, se așteaptă ca multe specii să se răspândească departe de Ecuatorul tot mai cald pentru a găsi habitate mai confortabile. Alte specii s-ar putea deplasa în regiunile cu dealuri și munți pentru a găsi altitudini mai reci. Când diferite specii intră în contact pentru prima dată cu un alt mediu, virusurile pot infecta noi gazde, spune specialiștii.
- Pentru a înțelege care sunt șansele să apară o nouă pandemie, cercetătorii au început prin a construi o bază de date cu viruși și mamiferele care le sunt gazdele. Unii virusuri au fost găsiți la mai mult de o specie de mamifere, ceea ce înseamnă că trebuie să fi trecut de bariera speciei la un moment dat în trecut. Folosind o tehnică de calcul numită învățare automată, cercetătorii au dezvoltat un model care ar putea prezice dacă două specii gazdă au în comun un virus.
- Cu cât două specii se suprapun geografic, au descoperit cercetătorii, cu atât sunt mai multe șanse ca acestea să împartă un virus. Asta pentru că gazdele aveau mai multe șanse să se întâlnească, oferindu-le virușilor mai multe oportunități de a se muta între ele.
- În studiul din aprilie, despre care au scris și jurnaliștii de la New York Times, se mai precizează că speciile strâns înrudite sunt mai susceptibile să împărtășească un virus decât sunt rudele îndepărtate. Probabil că asta se datorează faptului că mamiferele strâns înrudite au o biochimie similară. Cercetătorii spun că un virus adaptat să exploateze o specie are mai multe șanse să prospere într-o rudă a acelei specii. De asemenea, virusul poate fi capabil să evite un sistem imunitar similar cu unul la care este deja adaptat.
- În același timp, într-un raport publicat săptămâna trecută și realizat de Law Society, organismul profesional pentru avocați din Anglia și Țara Galilor, se precizează că acordarea de drepturi legale și protecții entităților non-umane, cum ar fi animalele, copacii și râurile, este esențială pentru ca țările să abordeze distrugerea climei și pierderea biodiversității.
- Autorii raportului intitulat „Law in the Emerging Bio Age (Legea în epoca bio emergentă)” spun că încadrarea juridică are un rol cheie în guvernarea interacțiunilor umane cu mediul și biotehnologia.
- În prezent există o campanie globală pentru a transforma ecocidul într-o infracțiune care poate fi urmărită penal în cadrul unui proces la curtea penală internațională. Pentru cine nu știe, ecocidul reprezintă impactul uman asupra mediului, care provoacă deteriorarea sau distrugerea substanțială a acelui mediu prin vătămarea sănătății și bunăstării unei sau mai multor specii. Ecocidul nu a fost încă acceptat ca infracțiune pedepsită la nivel internațional de către ONU.
- Raportul explorează modul în care relația dintre oameni și planetă ar putea fi recalibrată în viitor, iar Dr. Wendy Schultz, coautor al raportului, spune că „există o înțelegere din ce în ce mai mare a făptului că trebuie făcut ceva foarte diferit dacă vrem ca copiii noștri să aibă o planetă pe care să trăiască și care să fie în vreun fel plăcută”.
- „Uneori ne vedem ca în afara naturii, acea natură este ceva ce putem manipula. Dar, de fapt, suntem din natură, suntem în natură, suntem doar o altă specie. Se întâmplă să fim în vârful arborelui evolutiv în anumite privințe, dacă te uiți la acest fel liniar, dar ecosistemul global este mult mai puternic decât noi”, a explicat Trish o’Flynn, o altă coautoare a raportului. „Un exemplu de drept ar putea fi dezvoltarea evolutivă, în care unei specii și unui individ… i se permite să-și atingă întregul potențial cognitiv, emoțional și social”, a mai declarat o’Flynn.
- Un astfel de drept s-ar putea aplica scroafelor aflate în procesul de creștere intensivă a porcilor, vițeilor luați de la mamele lor și chiar animalelor de companie
- Evoluțiile biotehnologiei pun, de asemenea, întrebări cu privire la etica readucerii la viață a speciilor dispărute sau eradicării celor existente. Oamenii de știință discută despre eliminarea țânțarilor, care sunt purtători de malarie și alte boli, explorând în același timp reintroducerea mamuților lânoși.
- Profesorul Schultz mai spune că acordarea de drepturi pentru entitățile non-umane reprezintă o schimbare față de conceptul mult întâlnit la oameni de „stăpânitori asupra naturii”.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
În altă ordine de idei, e interesantă ideea cu acordarea de drepturi animalelor și plantelor, adică ecosistemului. Strict principial (și până la un punct) sunt și eu de acord, dar atenție la mărul otrăvit: asta ar putea crea abuzuri asupra oamenilor. Principiul general ar trebui să fie acesta, ”bătut în cuie”: pentru specia umană primează binele SPECIEI UMANE. Fiind însă civilizați și evoluați, ne urmărim binele propriu protejând PE CÂT POSIBIL și binele ecosistemului. Dar oricând binele nostru intră în contradicție cu binele altor specii e obligatoriu să primeze binele nostru. Ăsta să fie principiul nostru suprem în relația cu natura.
Nu trebuie să defavorizăm civilizația umană așa cum se prezintă ea pentru a salva nu știu ce specie de la dispariție. Nu trebuie să protejăm țânțarii, sau rozătoarele, sau dăunătorii din agricultură etc etc etc, deoarece ne agresează și în unele cazuri pot chiar să ne îmbolnăvească. Nu trebuie să stopăm construcția de autostrăzi dacă nu se fac tuneluri pentru urși. Nu trebuie să nu mai construim hidrocentrale fiindcă distrugem habitatele unor specii. Și altele asemenea. Am mai zis că în prezent conducerile statelor democratice occidentale tind să nu mai fie așa democratice și caută mereu să ”strângă șurubul” drepturilor cetățenești, folosind diverse pretexte, APARENT corecte, cum ar fi și propaganda asta agresivă catastrofico-climatică. Treaba asta cu drepturile speciilor și ecosistemelor, dacă se va hotărî, le va da fix o BAZĂ LEGALĂ pentru abuzurile pe care le vor face, cu siguranță, împotriva populației.
În altă ordine de idei, articolul mai arată și bau-baul posibilelor pandemii, odată cu încălzirea climatică. Adică dacă nu ne mișcă pe noi, populația, propaganda pentru drepturile animalelor, atunci să ne fie măcar frică de îmbolnăviri. Deci fie apelând la coarda sensibilă (dar stupidă), fie apelând la frică, noi trebuie să ajungem unde se vrea de către mai marii planetei. Eu personal, la acest trend mă opun ferm. Dar mai am doar o ultimă întrebare: dacă cumva această tendință UȘOARĂ (nu catastrofică, evident) de încălzire a climei NU ar fi produsă într-un grad semnificativ de activitatea poluantă a oamenilor, ci ar fi un proces geofizic natural și degeaba ne-am da noi și cu dosul de pământ, că trendul ar fi același? Ce am mai face atunci? Nu am încerca să ne adaptăm la noua situație? Cine ar mai apăra atunci drepturile animalelor ucise de schimbarea climatică?
Dar observ că până la respectarea drepturilor altor specii, nu se respectă drepturile speciei omenești. Încă avem sărăcie, foamete, boli și războaie. Până la animale, pe noi cine ne apără?