Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Grigore Leşe: Melodia „Aşa-i românul” provine, de fapt, din folclorul maghiar

Grigore Leșe

Foto - Inquam Photos/ Alexandra Pandrea

Muzicianul Grigore Leșe a criticat falsul patriotism, manifestat în special de Ziua Națională. „Este un obicei. Zice: ”Mă, sunt patriot!”. Şi întreb: ”Ce înseamnă pentru tine patriot?”. Vine de 1 decembrie îmbrăcat în haine ţărăneşti. Bun, te-ai îmbrăcat. Şi-l întreb: ”Ale cui sunt hainele?”. ”Le-am împrumutat pentru 1 Decembrie, că aşa ne-au spus de la primărie”. Hainele sunt vorbitoare pe tine? Spun ceva despre tine? Sau te-ai îmbrăcat numai aşa, să dai bine, să fii colorat? Îţi pui şi un tricolor... ”, a spus, potrivit News.ro, Grigore Leşe, la Prima TV.

Invitat în emisiunea „Insider politic”, realizată de Sebastian Zachmann, Grigore Leșe a fost întrebat dacă melodia ”Noi suntem români” este reprezentativă pentru muzica românească şi pentru poporul român. A răspuns că melodia provine, de fapt, din folclorul maghiar.

„Este un marş. Ca şi cum ar spune bulgarii: ”Noi suntem bulgari”, iar ungurii - ”Noi suntem unguri”. Sau ”Aşa-i românul”. Eu, până una-alta, sunt muzician. Eu ştiu bobiţele, am făcut asta în şcoală, în academie. Dacă o melodie sare la cvintă, e folclor maghiar. Dar ei (interpreţii români – n.r.) cântă ”Aşa-i românul” ca şi cum ar fi melodie românească, dar e ungurească. Ei nu ştiu, pentru că n-au ştiinţă. Ei sunt oportunişti. Şi încă ceva. ”Mă rog fierbinte”, spune textul, ”pentru a mea ţară şi pentru tine scump poporul meu!”. Nu! ”Mă rog fierbinte pentru a mea ţară şi pent tine scump pologul meu”, adică pământ. Dar popor sună mai pompos, mai triumfal”, a spus Grigore Leşe. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • RazvanP check icon
    Din dorința de a rămâne relevanți unii mai dau și cu bâta-n baltă...
    • Like 1
    • @ RazvanP
      Valentin check icon
      Nu are dreptate? Greșește cumva?
      • Like 0
    • @ Valentin
      RazvanP check icon
      Habar n-am, în aceeași cheie pot să afirm că Oszoszep e din folclorul moldovenesc, vasluian mai precis, între Huși și Bârlad.
      La fel de complet irelevant ca și afirmația lui, și probabil cu aceeași intenție de flame și notorietate ca a dânsului!
      Cui folosește băgatul bățului prin gard, mai ales de 1 Decembrie?
      • Like 1
    • @ RazvanP
      Valentin check icon
      Puteți afirma, dar ar fi o afirmație lipsită de suport. Afirmația din articol nu e gratuită. Citez: " Dacă o melodie sare la cvintă, e folclor maghiar." Nu are nicio legătură cu băgatul bățului prin gard. Muzica e o artă, iar în artă curentele artistice au o circulație universală. În artele plastice avem curente de proveniență străină care au circulat și la noi. Renașterea italiană sau germană, goticul sau barocul nu sunt curente românești. Nu văd nicio problemă ca o biserică să fie de proveniență germană sau un cântec să aibă rădăcini maghiare, ca sarmalele să fie de proveniență turcă, muscaua grecească etc. Chiar nu văd vreo problemă.
      • Like 0
    • @ RazvanP
      Făcea referire la cei care se împopotăneză cu patrotismul.....Cântecul ,, Noi suntem români ” e o asemenea împopoțănare...
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult