Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Grigore Leşe: Melodia „Aşa-i românul” provine, de fapt, din folclorul maghiar

Grigore Leșe

Foto - Inquam Photos/ Alexandra Pandrea

Muzicianul Grigore Leșe a criticat falsul patriotism, manifestat în special de Ziua Națională. „Este un obicei. Zice: ”Mă, sunt patriot!”. Şi întreb: ”Ce înseamnă pentru tine patriot?”. Vine de 1 decembrie îmbrăcat în haine ţărăneşti. Bun, te-ai îmbrăcat. Şi-l întreb: ”Ale cui sunt hainele?”. ”Le-am împrumutat pentru 1 Decembrie, că aşa ne-au spus de la primărie”. Hainele sunt vorbitoare pe tine? Spun ceva despre tine? Sau te-ai îmbrăcat numai aşa, să dai bine, să fii colorat? Îţi pui şi un tricolor... ”, a spus, potrivit News.ro, Grigore Leşe, la Prima TV.

Invitat în emisiunea „Insider politic”, realizată de Sebastian Zachmann, Grigore Leșe a fost întrebat dacă melodia ”Noi suntem români” este reprezentativă pentru muzica românească şi pentru poporul român. A răspuns că melodia provine, de fapt, din folclorul maghiar.

„Este un marş. Ca şi cum ar spune bulgarii: ”Noi suntem bulgari”, iar ungurii - ”Noi suntem unguri”. Sau ”Aşa-i românul”. Eu, până una-alta, sunt muzician. Eu ştiu bobiţele, am făcut asta în şcoală, în academie. Dacă o melodie sare la cvintă, e folclor maghiar. Dar ei (interpreţii români – n.r.) cântă ”Aşa-i românul” ca şi cum ar fi melodie românească, dar e ungurească. Ei nu ştiu, pentru că n-au ştiinţă. Ei sunt oportunişti. Şi încă ceva. ”Mă rog fierbinte”, spune textul, ”pentru a mea ţară şi pentru tine scump poporul meu!”. Nu! ”Mă rog fierbinte pentru a mea ţară şi pent tine scump pologul meu”, adică pământ. Dar popor sună mai pompos, mai triumfal”, a spus Grigore Leşe. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • RazvanP check icon
    Din dorința de a rămâne relevanți unii mai dau și cu bâta-n baltă...
    • Like 1
    • @ RazvanP
      Valentin check icon
      Nu are dreptate? Greșește cumva?
      • Like 0
    • @ Valentin
      RazvanP check icon
      Habar n-am, în aceeași cheie pot să afirm că Oszoszep e din folclorul moldovenesc, vasluian mai precis, între Huși și Bârlad.
      La fel de complet irelevant ca și afirmația lui, și probabil cu aceeași intenție de flame și notorietate ca a dânsului!
      Cui folosește băgatul bățului prin gard, mai ales de 1 Decembrie?
      • Like 1
    • @ RazvanP
      Valentin check icon
      Puteți afirma, dar ar fi o afirmație lipsită de suport. Afirmația din articol nu e gratuită. Citez: " Dacă o melodie sare la cvintă, e folclor maghiar." Nu are nicio legătură cu băgatul bățului prin gard. Muzica e o artă, iar în artă curentele artistice au o circulație universală. În artele plastice avem curente de proveniență străină care au circulat și la noi. Renașterea italiană sau germană, goticul sau barocul nu sunt curente românești. Nu văd nicio problemă ca o biserică să fie de proveniență germană sau un cântec să aibă rădăcini maghiare, ca sarmalele să fie de proveniență turcă, muscaua grecească etc. Chiar nu văd vreo problemă.
      • Like 0
    • @ RazvanP
      Făcea referire la cei care se împopotăneză cu patrotismul.....Cântecul ,, Noi suntem români ” e o asemenea împopoțănare...
      • Like 0


Îți recomandăm

Delta Dunării – vecina discretă a războiului din Ucraina

Mulți ani la rând, am ales să îmi petrec primele zile de vară acasă, la Tulcea, locul unde începe Delta Dunării, cu plaja de la Sulina sau cea de la Sf. Gheorghe, destinații de defulare în natură si mai ales de liniște. De patru ani, de când a început războiul din Ucraina, am ajuns din ce în ce mai rar pentru relaxare și din ce în ce mai des pentru muncă: Delta Dunării a devenit un loc de interes pentru jurnaliștii străini, mai ales în contextul războiului.

Citește mai mult

Vacanța la plajă / sursa foto: Profimedia

Cu sare în păr, nisip prin mașină, urme de bronz și piele arsă ne apropiam de București cu cei 3 copii pe bancheta din spate, după 5 zile la mare. Drumul a fost liniștit, băiețelul (5 ani) a ascultat muzică cu noi, iar fetele (3 ani, respectiv bebe de 10 luni) au dormit majoritatea drumului.

Citește mai mult

Admitere la facultate / sursa foto: Inquam Photos

În spațiul public românesc, măsurile afirmative din educația terțiară, destinate romilor, au fost adesea interpretate printr-o lentilă simplistă și de mult prea multe ori etichetantă. Pentru mulți, existența acestor locuri alterează echitatea admiterii universitare, fiind considerate „locuri speciale”, acces „fără merit” și o formă de „favorizare” (ba chiar discriminare a majoritarilor).

Citește mai mult