Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Grigore Leşe: Melodia „Aşa-i românul” provine, de fapt, din folclorul maghiar

Grigore Leșe

Foto - Inquam Photos/ Alexandra Pandrea

Muzicianul Grigore Leșe a criticat falsul patriotism, manifestat în special de Ziua Națională. „Este un obicei. Zice: ”Mă, sunt patriot!”. Şi întreb: ”Ce înseamnă pentru tine patriot?”. Vine de 1 decembrie îmbrăcat în haine ţărăneşti. Bun, te-ai îmbrăcat. Şi-l întreb: ”Ale cui sunt hainele?”. ”Le-am împrumutat pentru 1 Decembrie, că aşa ne-au spus de la primărie”. Hainele sunt vorbitoare pe tine? Spun ceva despre tine? Sau te-ai îmbrăcat numai aşa, să dai bine, să fii colorat? Îţi pui şi un tricolor... ”, a spus, potrivit News.ro, Grigore Leşe, la Prima TV.

Invitat în emisiunea „Insider politic”, realizată de Sebastian Zachmann, Grigore Leșe a fost întrebat dacă melodia ”Noi suntem români” este reprezentativă pentru muzica românească şi pentru poporul român. A răspuns că melodia provine, de fapt, din folclorul maghiar.

„Este un marş. Ca şi cum ar spune bulgarii: ”Noi suntem bulgari”, iar ungurii - ”Noi suntem unguri”. Sau ”Aşa-i românul”. Eu, până una-alta, sunt muzician. Eu ştiu bobiţele, am făcut asta în şcoală, în academie. Dacă o melodie sare la cvintă, e folclor maghiar. Dar ei (interpreţii români – n.r.) cântă ”Aşa-i românul” ca şi cum ar fi melodie românească, dar e ungurească. Ei nu ştiu, pentru că n-au ştiinţă. Ei sunt oportunişti. Şi încă ceva. ”Mă rog fierbinte”, spune textul, ”pentru a mea ţară şi pentru tine scump poporul meu!”. Nu! ”Mă rog fierbinte pentru a mea ţară şi pent tine scump pologul meu”, adică pământ. Dar popor sună mai pompos, mai triumfal”, a spus Grigore Leşe. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • RazvanP check icon
    Din dorința de a rămâne relevanți unii mai dau și cu bâta-n baltă...
    • Like 1
    • @ RazvanP
      Valentin check icon
      Nu are dreptate? Greșește cumva?
      • Like 0
    • @ Valentin
      RazvanP check icon
      Habar n-am, în aceeași cheie pot să afirm că Oszoszep e din folclorul moldovenesc, vasluian mai precis, între Huși și Bârlad.
      La fel de complet irelevant ca și afirmația lui, și probabil cu aceeași intenție de flame și notorietate ca a dânsului!
      Cui folosește băgatul bățului prin gard, mai ales de 1 Decembrie?
      • Like 1
    • @ RazvanP
      Valentin check icon
      Puteți afirma, dar ar fi o afirmație lipsită de suport. Afirmația din articol nu e gratuită. Citez: " Dacă o melodie sare la cvintă, e folclor maghiar." Nu are nicio legătură cu băgatul bățului prin gard. Muzica e o artă, iar în artă curentele artistice au o circulație universală. În artele plastice avem curente de proveniență străină care au circulat și la noi. Renașterea italiană sau germană, goticul sau barocul nu sunt curente românești. Nu văd nicio problemă ca o biserică să fie de proveniență germană sau un cântec să aibă rădăcini maghiare, ca sarmalele să fie de proveniență turcă, muscaua grecească etc. Chiar nu văd vreo problemă.
      • Like 0
    • @ RazvanP
      Făcea referire la cei care se împopotăneză cu patrotismul.....Cântecul ,, Noi suntem români ” e o asemenea împopoțănare...
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult