Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Grigore Leşe: Melodia „Aşa-i românul” provine, de fapt, din folclorul maghiar

Grigore Leșe

Foto - Inquam Photos/ Alexandra Pandrea

Muzicianul Grigore Leșe a criticat falsul patriotism, manifestat în special de Ziua Națională. „Este un obicei. Zice: ”Mă, sunt patriot!”. Şi întreb: ”Ce înseamnă pentru tine patriot?”. Vine de 1 decembrie îmbrăcat în haine ţărăneşti. Bun, te-ai îmbrăcat. Şi-l întreb: ”Ale cui sunt hainele?”. ”Le-am împrumutat pentru 1 Decembrie, că aşa ne-au spus de la primărie”. Hainele sunt vorbitoare pe tine? Spun ceva despre tine? Sau te-ai îmbrăcat numai aşa, să dai bine, să fii colorat? Îţi pui şi un tricolor... ”, a spus, potrivit News.ro, Grigore Leşe, la Prima TV.

Invitat în emisiunea „Insider politic”, realizată de Sebastian Zachmann, Grigore Leșe a fost întrebat dacă melodia ”Noi suntem români” este reprezentativă pentru muzica românească şi pentru poporul român. A răspuns că melodia provine, de fapt, din folclorul maghiar.

„Este un marş. Ca şi cum ar spune bulgarii: ”Noi suntem bulgari”, iar ungurii - ”Noi suntem unguri”. Sau ”Aşa-i românul”. Eu, până una-alta, sunt muzician. Eu ştiu bobiţele, am făcut asta în şcoală, în academie. Dacă o melodie sare la cvintă, e folclor maghiar. Dar ei (interpreţii români – n.r.) cântă ”Aşa-i românul” ca şi cum ar fi melodie românească, dar e ungurească. Ei nu ştiu, pentru că n-au ştiinţă. Ei sunt oportunişti. Şi încă ceva. ”Mă rog fierbinte”, spune textul, ”pentru a mea ţară şi pentru tine scump poporul meu!”. Nu! ”Mă rog fierbinte pentru a mea ţară şi pent tine scump pologul meu”, adică pământ. Dar popor sună mai pompos, mai triumfal”, a spus Grigore Leşe. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • RazvanP check icon
    Din dorința de a rămâne relevanți unii mai dau și cu bâta-n baltă...
    • Like 1
    • @ RazvanP
      Valentin check icon
      Nu are dreptate? Greșește cumva?
      • Like 0
    • @ Valentin
      RazvanP check icon
      Habar n-am, în aceeași cheie pot să afirm că Oszoszep e din folclorul moldovenesc, vasluian mai precis, între Huși și Bârlad.
      La fel de complet irelevant ca și afirmația lui, și probabil cu aceeași intenție de flame și notorietate ca a dânsului!
      Cui folosește băgatul bățului prin gard, mai ales de 1 Decembrie?
      • Like 1
    • @ RazvanP
      Valentin check icon
      Puteți afirma, dar ar fi o afirmație lipsită de suport. Afirmația din articol nu e gratuită. Citez: " Dacă o melodie sare la cvintă, e folclor maghiar." Nu are nicio legătură cu băgatul bățului prin gard. Muzica e o artă, iar în artă curentele artistice au o circulație universală. În artele plastice avem curente de proveniență străină care au circulat și la noi. Renașterea italiană sau germană, goticul sau barocul nu sunt curente românești. Nu văd nicio problemă ca o biserică să fie de proveniență germană sau un cântec să aibă rădăcini maghiare, ca sarmalele să fie de proveniență turcă, muscaua grecească etc. Chiar nu văd vreo problemă.
      • Like 0
    • @ RazvanP
      Făcea referire la cei care se împopotăneză cu patrotismul.....Cântecul ,, Noi suntem români ” e o asemenea împopoțănare...
      • Like 0


Îți recomandăm

Eco-creatorii de energie

Mă bucur să descopăr astfel de inițiative care ne dovedesc încă o dată că educația și formarea cetățenilor de mâine este un efort comun al familiei, al școlii, al ONG-urilor și al companiilor private responsabile. Semințele plantate acum ne vor arăta probabil peste 10-20 de ani dacă țara asta va fi mai bună și mai curată.

Citește mai mult

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult