Foto: Inquam Photos / Ilona Andrei
A trecut aproape un an de la alegerile parlamentare din decembrie 2020. Cu chiu, cu vai o alianță formată din PNL – USR PLUS și UDMR a preluat puterea. PSD și AUR au intrat în opoziție. Florin Cîțu a fost desemnat premier. Știam că 2020 a fost un an greu, însă trăiam cu speranța că în 2021 lucrurile se vor așeza și partidele care au preluat frâiele guvernării vor conduce această țară responsabil.
Bănuiesc că ați notat declarațiile sforăitoare în legătură cu prosperitatea românilor și creșterea economică istorică pe care o trăiește România. Ați observat și postările domnilor politicieni de pe Facebook.
Au promis dezvoltare, au livrat circ
Am fost asaltați în ultimul an de aceleași discursuri demagogice de care ne este lehamite. Multe poze cu șantiere în construcție, priviri ale politicienilor, prelucrate în Photoshop, îndreptate spre cer și multe declarații sforăitoare. Tot acest comportament scoate în evidență o decuplare de oamenii din această țară, o bătaie de joc la adresa speranțelor, așteptărilor și sacrificiilor lor.
Înregistrăm creștere economică record, nu-i așa? Dar cum stăm cu inflația?
Domnii guvernanți vorbesc despre o creștere economică record, însă „uită” să aducă aminte că economia României a început să crească pornind de la un efect de bază redus. Și „uită” să aducă aminte de inflația record care ne afectează puterea de cumpărare. Rata anuală a inflaţiei a urcat la 6,3% în septembrie. Cel mai mult au crescut prețurile la energie electrică, gaze și combustibili.
Pentru 2021 se preconizează că rata inflației va depăși 7,5%, un record negativ, cea mai ridicată rată a inflației înregistrată în România în ultimii 13 ani. Rata inflației în 2008 a înregistrat 7,9%. Sunt create toate premisele pentru ca în 2021 să ne apropiem de această cifră, chiar să o depășim.
Dar cu deficitul bugetar cum stăm?
Legea bugetului a fost construită pe un deficit bugetar asumat de 7%. Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 39,36 mld lei (3,35% din PIB) în scădere, față de deficitul de 54,77 mld lei (5,19% din PIB), înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2020. Cu toate acestea, cheltuielile bugetului au crescut în luna august 2021 cu 12% faţă de aceeaşi lună din 2020 şi au ajuns la 35,1 mld. lei.
Conform unei analize Euler Hermes va fi dificil ca în 2021 deficitul bugetar să coboare sub 8%. România devine astfel o țară cu un risc mediu pentru investitori.
Deficitul bugetar va fi greu de adus în 2021 sub nivelul de 8% în condiţiile politicii fiscale şi a cheltuielilor publice actuale. Finanţarea unor deficite fiscale lărgite din perioada pandemică este probabil să conducă datoria publică spre nivelul de 60% în 2022 faţă de 35% în 2019
Un alt record, tot negativ. Valoarea deficitului comercial
În intervalul ianuarie – august 2021, exporturile au însumat 48,18 miliarde euro, conform INS. În aceeași perioadă importurile au însumat 62,7 miliarde euro. Doar în primele 8 luni deficitul balanței comercial a înregistrat 14,6 miliarde euro. Este foarte probabil ca în 2021, urmând aceeași dinamică, România să înregistreze un deficit comercial de peste 22 miliarde euro, mai exact 10% din PIB-ul prognozat pentru anul în curs.
Înregistrăm deficite gemene record, aceasta este crunta realitate. Ce se va întâmpla în 2022? Tragica poveste a deficitului bugetar
Din cauza veniturilor bugetare reduse la buget, de aproximativ 30% din PIB, România va înregistra un deficit bugetar record în Uniunea Europeană, de peste 7%.
Ne aflăm, dacă nu ați aflat, asaltați fiind de anunțurile sforăitoare despre dezvoltare și prosperitate, în procedură de deficit excesiv. Recomandarea Consiliului UE stabilește că România ar trebui să atingă o țintă de deficit public de 8,0 % din PIB în 2021, de 6,2 % din PIB în 2022, de 4,4 % din PIB în 2023 și de 2,9 % din PIB în 2024. Acesta trebuia să fie planul. Până în 2024 mai sunt 3 ani, însă este puțin probabil să atingem aceste ținte dacă vom continua urmând aceeași dinamică.
PNRR și proiectele de dezvoltare mult promise
România va beneficia de o alocare de 29,2 miliarde euro, din care granturi în valoare de 14,24 miliarde euro și împrumuturi de 14,93 miliarde euro. Regula este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.
Alocarea României prin MRR . Sursa: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
PNRR, în formă în care a fost aprobat de Comisia Europeană, are una dintre cele mai consistente anexe de condiţionalităţi raportat la celelalte state membre, conform celor precizate de către fostul ministru al Finanţelor, Alexandru Nazare. Avem de îndeplinit peste 500 de „milestone-uri” şi „target-uri” ca să putem atrage toţi banii din granturi şi împrumuturi, precizează Alexandru Nazare.
Mai mult decât atât, în eventualitatea în care banii din împrumuturi vor fi atrași, iar proiectele nu vor fi duse la îndeplinire vom reuși doar să majorăm datoria publică.
Politicienii sunt decuplați de realitate. Nu le pasă de oameni
Avem niste guvernanți inconștienți. Secțiile ATI sunt pline. Peste 1600 de români sunt internați la ATI. Zilnic înregistrăm peste 15.000 cazuri de infectare cu Covid 19. Și ce fac dragii noștri guvernanți? Ei se întâlnesc ca să vorbească să se mai întâlnească, poate reușesc să încropească un guvern.
De la înălțimea orgoliilor mărunte este greu pentru aceștia să vadă situația în care se află țara. Este totul un circ. Este un joc de imagine. Este un joc al orgoliilor. Este o bătaie de joc la adresa românilor și a propriului electorat.
Nu avem timp de bătăi politice, acuze reciproce și infantilism. Este necesar ca aleșii, că nu-i pot numi oameni de stat, pe cei mai mulți dintre ei, să se pună la masă și să găsească o soluție pentru multiplele crize cu care se confruntă România.
În prezent, practic, România nu este guvernată. Stimabilii aleși ar trebui să guverneze, să rezolve problemele pe care le-au promis că le vor rezolva. Ar fi poate cea mai bună veste într-o țară neguvernată, care se îndreaptă spre haos legislativ. Nu i-am votat pentru circul ieftin la care asistăm. I-am votat pentru a dezvolta această țară.
Articol preluat de pe project-e.ro
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
1. Desființarea SIIJ ( mărul discordiei din coaliție ) pentru care a fost revocat Stelian Ion deși era o urgență "O primă acțiune a Comisiei Europene" https://ziare.com/stiri/desfiintare-sectia-speciala/asociatii-magistrati-justitie-romania-sectia-speciala-siij-cjue-infringement-1706328" spre deosebire de PNDL 3 pentru care îl ardea buza pe Cîțu care nu prezenta nici o grabă ( doar a lui personal pentru șefia partidului) , dacă vă aduceți aminte pentru legile justiției au ieșit în stradă atunci atât Cîțu cât și Iohannis dar la putere au schimbat foaia.
2.Desființarea pensiilor speciale o măsură strict necesară pentru asanarea finanțelor publice de drenare a banului public în buzunarele unor șmecheri pentru care nu au contribuit de-a lungul perioadei active în nici un fel, de asemenea nedorită de PNL dar nici de UDMR. Dacă bugetul public de pensii e deja pe un deficit grav măcar să se dea un exemplu că toți pensionarii au aceleași drepturi în funcție de cât au contribuit. Nu poți cere unui pensionar simplu să stea la muncă până la 70 de ani după care să primească o pensie de 1500 de lei când niște șmecheri se pensionează la 40 cu pensii între 5000 și 20.000 de lei după care cu forțe proaspete se reangajează tot la stat. De asemenea nu s-au desființat sinecurile de tipul academiilor paralele, drepturile revoluționarilor , tot felul de institute de tipul Levantului a căror singură activitate e încasarea lefurilor de la buget.
3. O altă măsură de reformă ar fi fost dacă s-ar fi pus pe ordinea de zi a parlamentului era reforma administrativă ( nu poți să ai consilii locale și primării în localități cu 100-500 de locuitori majoritatea pensionari amărâți și să ceri bani de la bugetul central pentru salarii . Ăia acolo nu fac nimic pentru comunitatea locală în afara încasării propriilor salarii.
4. Redistribuirea fondurilor publice către sectoarele cheie nu cum a făcut Cîțu dând 1 miliard la proprii primari din fondul de rezervă pentru că urmau alegerile în partid și doar 28 de milioane la sănătate unde au rămas muribunzii fără oxigen.
5. Deficitul decont curent și datoria publică care sunt legate între ele trebuie abordate printr-un program pe termen lung de politici publice de sprijinire a cercetării și inovării dar și subvenții pentru sectoarele cele mai afectate de importuri doar că pe politicienii de azi așa zisa clasă politică nu prea-i interesează ziua de mâine decât prin prisma viitoarelor alegeri iar guralivii primari care condiționau votul în congres pentru Cîțu de PNDL3 trebuie să spunem foarte clar că nu duceau grija reparării școlilor sau a WC-urilor din curte care se puteau rezolva cu fonduri europene ( mai greu de furat) ci îndestularea firmelor de casă și căpătuirea propriilor familii cum de altfel s-au cheltuit și PNDL-urile anterioare sub PSD.