Programul legislativ al Guvernului pe 2018 prevede, ca „prioritate legislativă”, un „proiect de lege privind reglementarea pensiilor obligatorii administrate privat (Pilonul II)”, precizând că în perioada 1 iulie - 31 decembrie contribuțiile aferente acestuia vor fi suspendate, scrie Mediafax.
Potrivit documentului citat, contribuţiile CAS, respectiv contribuţiile de asigurări sociale aferente pensiei, „sunt încasate integral la buget”, cu „suspendarea contribuţiilor în perioada 1.07 - 31.12.2018”.
Modelul actual prevăzut de legislația arată așa: din sumele CAS pentru Pilonul I, cel al pensiilor administrate de stat, se direcţionează automat 3,7% către Pilonul II.
În același timp, o altă prevedere a proiectului citat este că se va stabili o „contribuţie a angajatului în suma fixă de 84 de lei în primul an”, contribuţie care „creşte anual până la 125 de lei în anul 5” şi va fi „dedusă din impozitul pe venit”.
Din document reiese că va exista şi o contribuţie a angajatorului „egală cu a angajatului şi dedusă din impozitul pe profit în funcţie de mărimea companiei (50, 25, 10 angajaţi)”
Finanțele, pe surse: „Nu știm nimic”
„Noi nu stim nimic despre modificări la Pilonul II de pensii. Noi ne luăm după ce spune vicepremierul Viorel Ștefan. Și, din câte am înțeles, nu se schimbă nimic în acest sens. La Finanțe nu există niciun proiect și nu se lucrează la nimic legat de Pilonul II. Acum aflăm și noi că este un proiect inițiat de Secretariatul General al Guvernului”, au declarat pentru HotNews.ro surse din Finanțe.
Vicepremierul Viorel Ștefan a declarat cu o zi în urmă, pe 19 mai, la Antena 3, că "nu există nicio discuție, nicio evaluare în acest sens. Este exclus să modificăm ceva la Pilonul II. Dacă nu există niciun demers în acest sens, exclud posibilitatea ca în acest an să fie vreo modificare".
Tot cu o zi în urmă, și preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat la Timişoara, că Pilonul II de pensii nu se desfiinţează, ci este susţinut de ALDE, în timp ce PNL face campanie de strângere de semnături" pentru ceva care nu se desfiinţează", potrivit Agerpres.
Ministrul Muncii: „E o propunere a Comisiei de Prognoză”
Proiectul de lege care vizează suspendarea plăţii contribuţiilor pentru pensiile administrate privat, Pilonul II, în perioada 1 iulie – 31 decembrie, este o propunere a Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), dar aceasta nu va fi pusă în aplicare, a declarat duminică ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu. În plus, ministrul a spus că legea pensiilor va fi pusă în dezbatere la finalul actualei sesiuni parlamentare, cel mai probabil în luna iulie, potrivit News.ro.
„Este o propunere a Comisiei de Prognoză, nu s-a transpus într-o OUG. (..) Nu suntem de acord cu ea. Proiectul trebuie să ajungă la Ministerul Muncii. (...) Nu se va întâmpla”, a spus Vasilescu, la Antena 3. Ministrul a subliniat că legea pensiilor este în lucru.
„La ora actuală, facem evaluare pe această lege. Facem calcule, facem simulări pe zeci de mii de pensii. Se lucrează din luna octombrie pe aceste simulări. (...) La sfârşitul acestei sesiuni parlamentare, cred că în luna iulie, va fi pusă în dezbatere parlamentară”, a spus Vasilescu, potrivit sursei citate.
Reacție promptă a mediului de business
Asociațiile profesionale ale mediului de afaceri din România au transmis un comunicat-apel, în care cer Guvernului să nu umble la pensiile private, scrie Hotnews.ro
Iată comunicatul, potrivit sursei citate:
„Noi, organizațiile semnatare ale acestei scrisori, facem apel la Guvernul României pentru a menține neschimbată legislația și principiile de funcționare ale sistemului de pensii administrate privat (Pilonul II). În sprijinul acestei solicitări aducem concluziile studiilor internaționale, rezultatele celor 10 ani de Pilon II în România, precum și analizele pe care le-am realizat fiecare dintre noi cu privire la acest sistem. Predictibilitatea și stabilitatea legislativă sunt cruciale pentru succesul oricărui sistem de economisire pe termen lung menit să asigure prosperitatea la pensie a celor peste 7 milioane de români care contribuie la aceste fonduri.
În urmă cu mai bine de10 ani, România s-a aliniat la practica de peste un secol a țărilor dezvoltate prin reformarea sistemului public de pensii. Aceasta a presupus apariția fondurilor private de acumulare și capitalizare, prin care populația să poată economisi suplimentar, în conturi individuale, în vederea pensionării. Alinierea a reprezentat soluția la problemele similare, dar mult mai dramatice, cu care se confruntă România: declinul demografic deosebit de sever nu mai poate întreține un sistem de pensii de stat bazat exclusiv pe redistribuție și solidaritate inter-generațională.
Populația României a scăzut cu cca. 3,5 milioane de locuitori în ultimii 30 de ani, la această involuție contribuind atât sporul natural negativ, cât și fenomenul emigrației. Declinul demografic a fost însoțit de o înrăutățire severă a ratei de dependență demografică (raportul vârstnici / activi), vizibilă în piramida vârstelor. Prognozele demografice ale ONU confirmă cu prisosință aceste tendințe: România va înregistra a șaptea cea mai drastică reducere a populației la nivel mondial, urmând să piardă încă 3,3 milioane de locuitori până în anul 2050.
Faptul că tot mai puțini oameni activi vor trebui să susțină un număr tot mai mare de pensionari, va pune o presiune extremă pe finanțele publice ale țării. Aceste evoluții statistice confirmă că motivele pentru care a fost aplicată reforma pensiilor private acum 10 ani nu doar că au rămas valabile, ci chiar s-au acutizat în ultimii ani.
Soluția unui sistem de pensii pe trei piloni pusă în aplicare acum 10 ani este fără doar și poate o poveste de succes. Gradul înalt de reglementare, transparența și randamentele investiționale deosebite au primit o largă recunoaștere internațională de la instituții precum BetterFinance, BERD sau OECD. Astfel, o analiză realizată de OECD în 2017 plasează Pilonul II din România pe locul 2 dintre 38 de state analizate în termeni de randamente reale (ajustate cu inflația) în perioada 2008-2016. În cei 10 ani, fondurile private din România au obținut peste 7 miliarde de lei prin investirea celor 35 de miliarde primite în administrare, în condițiile unor restricții investiționale semnificative, impuse de legislație.
Al doilea beneficiu major al existenței Pilonului II de pensii private a fost dezvoltarea semnificativă a piețelor financiare locale. Peste 90% din activele fondurilor de pensii de Pilon II sunt investite în România, contribuind la finanțarea datoriei publice, la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă. În prezent, fondurile de pensii private dinRomânia sunt principalul investitor instituțional din țară.
La Bursa de Valori de la București, fondurile de pensii au dețineri de cca. 1,9 mld. EUR, adică 20% din acțiunile liber tranzacționate, asigurând 15% din lichiditate. Peste 30 de companii românești beneficiază de finanțare grație implicării Pilonului II, iar instituțiile pieței, inclusiv creșterea nivelului de guvernantă corporativă, au avut de câștigat în tot acest timp. Listările la bursă ale firmelor private și de stat ar fi fost de neimaginat fără aportul fondurilor de pensii private, care au asigurat o contribuție importantă a capitalului românesc.
Utilitatea și performanța sistemului de pensii private din România au fost remarcate și de experții Comisiei Europene, care au analizat situația Pilonului II în cel mai recent raport de țară privind România, publicat în 2018. Comisia Europeană se referă în mod negativ la reducerea contribuției virate Pilonului II de la 5,1% la 3,75%, operată la finele anului 2017, despre care afirmă că a fost „motivată de probleme fiscale pe termen scurt, fără legătură cu performanța bună a fondurilor de pensii private” și că „este de natură să afecteze sistemul de pensii în general și piața de capital a României”. „De asemenea, această modificare va duce la reducerea gradului de diversificare a venitului românilor la vârsta pensionării. În același timp, măsura ar putea avea implicații negative asupra piețelor financiare”, notează raportul de țară al Comisiei Europene.
Având în vedere cele menționate mai sus, reiterăm faptul că menținerea legislației și arhitecturii actuale a Pilonului II, fără alte modificări, reprezintă unica soluție potrivită în prezent, urmând ca pe viitor să se găsească soluții pentru recuperarea decalajului de contribuții cauzat de întârzierile în respectarea calendarului stabilit de lege, precum și a reducerii de la finalul anului 2017. Numai astfel se poate asigura atât prosperitateaa viitoare a românilor, cât și agregarea rapidă a capitalului românesc capabil să finanțeze dezvoltarea României."
Organizațiile semnatare sunt:
- Asociația Administratorilor de Fonduri din România (AAF) - președinte Radu Hanga
- Asociația Administratorilor Independenți (AAI) - președinte Sorana Baciu
- Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) - președinte Iancu Guda
- Asociația Română a Băncilor (ARB) - președinte Sergiu Oprescu
- Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) - președinte Florin Pogonaru
- Asociația pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR) - președinte Radu Crăciun
- Asociația pentru Promovarea Asigurărilor (APPA) - secretar general Alexandru Ciuncan
- Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) - președinte Alin Iacob
- Bursa de Valori București - director general Adrian Tănase
- Camera de Comerț Americană din România (AmCham România) - președinte Anda Todor
- CFA România (CFA) - președinte Adrian Codîrlașu
- Confederația Patronală Concordia (Concordia) - președinte Adrian Manolache
- Consiliul Investitorilor Străini (FIC) - președinte Franz Weiler
- Romanian Business Leaders (RBL) - președinte Dragoș Roșca
- Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) - președinte Adrian Marin
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
In alta ordine de idei: fiecare patron care isi inchide afacerea in Romania, si paraseste tara, inchide defapt 2,3-5 locuri de munca. Iar din acei 2,3-5 oameni sanse mari ca un sfert sa adopte direct calea emigrarii.
Chiar nu se poate poate face nimic pe cale legală, nu se poate da în judecată statul român? Nu există niciun acord, tratat internațional sau european pe care îl încalcă prin măsurile astea jepcare? Dacă și la asta "ne face" guvernul ăsta plin de analfabeți, chiar că nu mai există nicio speranță!
Da, da, îndrăznește să crezi — e vorba de PSDragnea!