Halucinant. „Re-ați ai dreacu dă intelectuali care vă credeți! Dăcât atâta știți, să protestați!”

(Foto: Facebook/Vă vedem)

Halucinant este unul dintre cuvintele folosite (cum la modă se spune acum) cu asupra de măsură. E un cuvânt al cărui înțeles nu cred că a trebuit căutat în dicționar. Probabil multora le era limpede la ce se referă. Atât că a devenit rapid un automatism verbal, folosit excesiv de crainicii de televiziune și de o anume presă. Dacă pe la unele televiziuni crainica aleasă cu grijă, pieptănată cu grijă, machiată cu grijă, îmbrăcată fără grijă, nu avea în sumar măcar una bucată știre halucinantă, declarație halucinantă ș.a.m.d., apoi degeaba se mai derula un buletin de știri. Cum să capteze jurnalul pe omul de rând, fără nimic halucinant în secțiunea pe scurt?

Ce o fi halucinant pentru protestatarul din fața Guvernului față de cel din fața Palatului Cotroceni? Retoric, mă-ntreb. Că îi știm cu toții și pe unii, și pe ceilalți (că unii citiți Republica, nu?) și se văd clar niște percepții diferite despre lume, despre viață între cele două tabere… Sunt sigură că pentru cel din Piața Victoriei nu este halucinant că vreo pipiță își explică viața intimă fără jenă la televizor, asta e halucinant pentru ceilalți. Pentru unii e doar ceva de un cumplit prost gust. Dar pentru aceștia din urmă este halucinant că CFR a înregistrat în 2017 vreo nouă ani de întârzieri la trenuri, că șefa Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse (chiar) are explicații pentru imposibilitatea vreunei femei de a fi motostivuitor, că ministrul economiei, deși un gângav cu intelect limitat, a trecut audierile pentru numirea în funcție…Oare pentru care dintre aceste două grupe este halucinant că de atâta vreme nu există ac de cojocul tâlharilor deveniți extrem de organizați și care te atacă în parcări ziua și la drumul mare sau că Florin Iordache consideră (și declară public) că trimiterea Legilor Justiției la Comisia de la Veneția e o gogoriță de-a Președintelui României? Pentru cea din Piața Victoriei sau pentru cea de la Cotroceni? Vă spuneam că mă-ntreb doar retoric. Să continui? Păi, nu e halucinantă deloc știrea că o beizadea de Galați s-a-mbătat cu șampanie de nu știu câte mii de euro sticla în ziua de 1 mai, asta nici măcar nu e o știre, dar nu-i așa că e halucinant că a durat atât de mult până când domnul Iohannis, în sfârșit, a vorbit despre Viorica Dăncilă sau despre Legile Justiției? (Aici se cuvine un update: zilele astea a vorbit a doua oară.)

Nu e halucinant că unii știm că nu mai sunt bani pentru pensii și salarii (buboiul supurează rău), dar atât de mulți, ceilalți, îl cred pe Liviu Dragnea care zice că nu e adevărat? Nu e halucinant că Gigi Becali zice că Eugen Stan se poate vindeca de pedofilie prin multă, multă credință. Ce e halucinant e că individul (de Becali vorbesc) a fost europarlamentar!

Oare mai există cineva, un om care să ia pe umerii săi toată responsabilitatea de a repara, dacă se mai poate repara vreodată, tot ce s-a-ntâmplat în țara noastră în timpul guvernării PSD? De data asta nu mă mai întreb retoric, ci cu tristețe. Cum e? Halucinant sau înfricoșător să realizezi că o situație atât de gravă cum e cea în care ne scăldăm acum poate determina vreun om cu bune intenții și priceput în treburi de stat și în politică (că eu tot mai cred că este măcar unul, pe undeva) să spună: Nu, mai bine mă retrag! Mă gândeam eu că mă bag în politică să fac ceva, că nu se mai poate dar…nu prea mai am ce face!?

Cum au putut oare lucrurile să ajungă atât de rău?! De ce, de după displayurile laptopurilor, oamenii cred că luptă?! Văd că armele unora sunt înjurăturile la modă (Dă-te dreaq!) sau tot felul de emoticoni care vomită ori scot limba, de măgari care se tăvălesc de râs, câini așijderea, ce mai, un bestiar întreg care ne ajută să „luptăm” cu un sistem care ne distruge mai abitir decât a distrus orice război sau pandemie. Cred că atunci când închid computerele oamenii ăștia chiar au sentimentul că sunt niște eroi. Pleacă obosiți de-atâta înjurat, la culcare. Ce-au mai combătut!

Doar pe stradă nu se mai întâmplă nimic. Mie asta mi se pare halucinant. Ne-au învins, vedeți cum ne-am plictisit și stăm cu toții cuminți? Primăvara a fost atât de timpurie, în scurt timp s-a transformat în vară, nimeni nu poate spune că vremea a fost de partea lor. Iar noi… Oare mai au lacrimi să râdă de după perdelele ferestrelor de la sediu PSD-iștii din Sibiu? Au fost grozav de impresionați de protestul mut! Iar ăștia de la București nici nu mai ridică privirea din pământ de rușine când ies din sediul Guvernului! Parcă le aud gândurile când se urcă în dreapta șoferului, în mașinile lor luxoase: …re-ați ai dreacu dă intelectualii dreacu care vă credeți! Dăcât atâta știți, să protestați!

Acum câteva săptămâni, când credeam că strada fierbe și dintr-o clipă într-alta se dă semnalul de ieșire la proteste, am distribuit insigne și stickere pentru agende (sau orice alt suport) cu celebrele mânuțe „Toți pentru justiție” de la Declic. M-am străduit să ajungă doar la persoane despre care știam că gândesc ca mine, pe scurt, doar la unii și că nimic, nici măcar o insignă nu va fi risipită. Am avut și câteva stickere pentru mașini. Nu am găsit niciun doritor pentru ele. Toți mi-au spus că se tem că-și găsesc mașina zgâriată sau mai rău, dacă-și lipesc stickerul pe ea. Am întrebat în treacăt într-o stație de taximetre și câțiva taximetriști dacă nu doresc să poarte un sticker pe mașină, deși am știut că nu prea am sorți de izbândă. N-a vrut niciunul. Nici cei independenți care nu dau socoteală șefului despre mașină. Dar majoritatea avea lipite pe bord fie icoane, fie poze tip „fata de la pagina 5”. Un șofer m-a întrebat de la ce partid m-au trimis, iar un bătrânel de pe trotuar care târâia după el un troller în care avea tot felul de lucruri vechi dar pe care și-l decorase cu Tricolorul, ne privea și nu-nțelegea discuția. Apoi s-a luminat dintr-odată: Aaa! Mai bine dădeai zahăr sau orez, din alea lua toată lumea. Mm? Nu e halucinant?

Dar video-reportajul celor de la Recorder despre dezmățul de la Căcâna, cum l-ați califica? Îl găsiți cu ușurință pe internet și dacă tot dați o fugă pe-acolo, mai accesați și alte video-reportaje de-ale lor. Priviți și halucinați-vă! Apoi gândiți-vă dacă e cazul să mai așteptați ceva de la cineva din guvernul actual. Vă-ntrebați și voi cum de au putut lucrurile să ajungă atât de rău? Ei, uitându-vă la video-reportajele despre care vă spun veți avea și răspunsul.

Îmi spun unii că întotdeauna a fost așa și nu numai la noi. A fost sau este chiar acum și la alții. Da, mereu în politică își fac loc șmecheri. Că altfel nu ne-ar fi rămas de la Mark Twain, de prin anii de sfârșit ai secolului unu-nouă (sic!), chestii de genul „Cititorule, să presupunem că ai fi idiot. Sau că ai fi parlamentar…Dar stai, că mă repet.” sau „Parlamentarul nu este decât un infractor de rând care face legi în perioada cât nu stă în închisoare pentru vreo crimă de drept comun”. 

Doar noi ne lipim numai de șmecheri. Cum miroase vreunul a moralitate, cum pregătim furcile și topoarele să-l alungăm din țară. Nu generalizez. Nu vorbesc despre unii. Știți voi despre care noi vorbesc. Cum nu știți? Noi, ceilalți!

„Se știe sau se intuiește: când gândirea își pierde puritatea și vigilența, iar respectul față de spirit se stinge, atunci vapoarele și automobilele circulă anapoda, valabilitatea și autoritatea riglei de calcul inginerești, ca și acelea ale matematicii băncilor și bursei se clatină, apare haosul. A durat totuși destul de mult până când și-a făcut drum recunoașterea faptului că și laturile exterioare ale civilizației, că și tehnica, industria, comerțul și așa mai departe au nevoie de aceeași bază generală constând din moralitate și onestitate generală.”

Citatul este din Jocul cu mărgele de sticlă, carte scrisă între 1931 și 1942 de Hermann Hesse. Unii știu de el, ceilalți nu. Poftim? Ceilalți au crezut că e din „Viața, între scrieri și trans-scrieri” de Maria Grapini? Ei, asta nu e halucinant. E doar trist. N-o mai dați la știri. Și-așa suntem un popor de depresivi.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp