Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Ideal e să fii în medie, la fel cu ceilalți. Dacă nu, devii ciudat, dubios, greu de înțeles

oameni pe strada - getty images

Foto: Getty Images

În 1886, Sir Francis Galton un erudit savant englez, statistician, sociolog, antropolog, explorator, inventator a publicat lucrarea “Regresia către mediocritate în statura ereditară”. Măsurând înălțimea câtorva sute de oameni, Galton a observat că dacă părinții sunt mai înalți decât media, copiii lor vor fi de obicei mai scunzi, la fel, dacă părinții sunt mai scunzi decât media, copiii vor fi de regulă mai înalți. Pot confirma – eu am 1,6 iar părinții mei au 1,7 respectiv 1,8 m.

Pentru înălțime Galton a estimat un coeficient de 2/3: înălțimea unui individ va fi undeva la 2/3 din deviația de la medie a înălțimii părinților săi. 

Aceste observații au dat naștere noțiunii statistice de „regresie către medie” (sau mediocritate în anumite lucrări). Galton a exprimat foarte plastic asta spunând că parcă natura ar căuta o modalitate de a neutraliza valorile extreme. Naturii îi place să tindă spre medie.

Regresia la medie confirmă distribuția gaussiană numită și „clopotul lui Gauss”. În distribuția gaussiană extremele tind spre 0, marea parte a elementelor analizate concentrându-se spre mijloc. O distribuție clasică gaussiană este ponderea IQ dintr-o populație:

Din imaginea de mai sus se observă ca populația este compusă în proporție covârșitoare din indivizi având un IQ cuprins între 85 și 115, extremele reprezentând o proporție foarte mică din populație.

Prin regresia la medie putem explica și faptul că, de regulă, urmașii geniilor nu se ridică la nivelul părinților lor dar și de ce există situații în care am făcut totul ca la carte dar rezultatul a fost sub așteptări. Bine, putem numi asta și noroc sau horoscop. O explicație mai stiințifică ar fi regresia la medie. Nu putem fi mereu excepționali, tindem spre medie.

Acum este foarte important care este media. Dacă media e jos, regresia va fi spre o valoare mai mică. Cu cât media e mai sus cu atât și regresia va fi la o valoare mai înaltă.

Societatea nu agreează valorile extreme. Luând exemplul de mai sus, atât cei cu retard cât și cei cu un IQ peste medie sunt, de foarte multe ori, marginalizați. Actionează regresia către medie. Ideal e sa fii în medie, la fel cu ceilalți, cu interese și preocupări comune. Dacă nu ești în medie devii ciudat, dubios, greu de înțeles iar ce nu înțelegem de cele mai multe ori respingem.

Mediile sunt diferite. Vom avea o medie în comunitatea șoferilor și o altă medie în comunitatea avocaților. Extrapolând, media va fi diferită în România și Elveția sau în Cluj si Frecăței. O singură constantă rămâne, regresia către medie, și tendința societății din care faci parte să te împingă spre medie.

Dacă vorbim la nivel de stat, din păcate media din România e foarte jos, tocmai de aceea vârfurile care au o deviație de mai multe sigma față de medie, de obicei ajung să emigreze pentru a reuși. Și pot numi doar câțiva: Henri Coandă, Brâncuși, Cioran, Eliade și, mai nou, Angela Gheorghiu sau Gheorghe Zamfir. Toți au plecat pentru că au simțit că se ratează în România. Și cred că bine au făcut.  

Din păcate nu ne apreciem valorile, poate sunt prea sus față de medie.

Eu am renunțat să mă uit la TV, însă dacă îl deschid sunt convinsă că pe orice post aș naviga voi vedea buzate botoxate sau șmecheri de cartier. Dacă mă uit la clasa politică, cu mici excepții, se înscrie în aceeași categorie. Probabil asta e media, asta își dorește publicul, asta e ce ne reprezintă.

Și atunci, ce facem noi, cei din extreme? Ne resemnăm? Emigrăm? Sau doar închidem televizorul și ne vedem de viața noastră?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Cred ca acest lucru a fost valabil tot timpul in toate societatile si numai ceva "senzational" a determinat societatile sa mute media in sus, acest "senzational" fiind cateodatea impus. Iar aici ma refer la obligativitatea de a merge la scoala si de a studia. Cred ca daca comparam societatile inainte si dupa al doilea razboi mondial - atat capitaliste cat si comuniste - cred ca in ambele cazuri media a urcat pentru ca intelegerea populara este ca numai daca ai carte ai parte. Cred ca totusi in ultimele 2-3 decenii pot sa ai parte mult mai usor ca inainte si nu iti mai trebuie atata educatie si aici vorbim de medie. Cred ca de aceea mediile au scazut peste tot mai mult sau mai putin. In cazul nostru cred ca aceasta perioada de capitalism salbatic in combinatie cu calea usoara luata de o mare parte a mediei romanesti (majoritara) de castiga bani prin promovare de non-valori (culmea acestea nefiind deloc media ci extreme) a dus la o scadere a mediei mai mare poate decat in alte parti. Din pacate cea mai mare parte a societatii se simte bine in aceasta medie. De aceea nu avem schimbari nici macar mici in mentalul societatii romanesti. Prin urmare media va scadea in continuare si nu stiu daca aceasta tendinta se va schimba fara o interventie "senzationala" impusa in societate.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult