Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Imaginea incompetenței crunte, într-o analiză Factual: 23 de miniștri ai Transporturilor s-au opintit în 30 de ani să ducă rețeaua de autostrăzi a României la 748 de km

Harta autostrazii Sibiu-Pitesti

Factual a analizat afirmația președintelui Klaus Iohannis despre promisiunile guvernanților de-a lungul anilor despre autostrăzi și numărul de kilometri construiți.

„Dacă am aduna promisiunile de kilometri de autostradă făcute de toţi guvernanţii în ultimii, hai să zicem, 20 de ani, am avea autostrăzi cât China. Evident că nu avem. Nici măcar 800 de km de autostrăzi nu avem. Noroc că până aici vine una (autostrada Bucureşti-Piteşti - n.r.)”, a spus președintele Klaus Iohannis.

Analiza Factual a urmărit promisiunile guvernanților privind proiectele de autostradă din anii ’90 până acum în raport cu numărul de kilometri realizați.

Din anii ’90, după guvernul Roman și până în 2004, România a avut 8 prim-miniștri: Theodor Stolojan (‘91-’92),  Nicolae Văcăroiu (’92-96’), Victor Ciorbea (’96-’98), Gavril Dejeu (’98), Radu Vasile (’98-‘99), Alexandru Athanasiu (’99), Mugur Isărescu (’99-’00), Adrian Năstase (2000-2004). Au fost tot 8 miniștri ai transporturilor în acest interval: Burada în ’90, Doru Pană în ‘91, Traian Băsescu cu trei mandate în ‘91, ’96 și ’98 de câte aproximativ doi ani, Paul Teodoru, Aurel Novac, Anton Ionescu, Anca Boagiu, Miron Mitrea. În toată această perioadă nu a fost discutată sau construită nicio autostradă, se arată în analiza Factual. 

Abia începând cu 2001, apar și primele propuneri de modernizare a drumurilor naționale. Conform programului de guvernare din decembrie 2000 pentru perioada 2001-2004 (guvernul Năstase), se prevedea că în acest cadru (sursa) se vor avea în vedere, printre altele, și Autostrada Bucureşti – Ploiești – Braşov, Autostrada Bucureşti – Constanța și Autostrada Nădlac – Timişoara – Arad.

„Așadar, a fost nevoie să treacă 14 ani pentru deschiderea primei porțiuni de așa zisă autostradă în România. 2004 a fost anul în care românii au început să circule pe un drum mai degrabă de mare viteză, decât propriu-zis autostradă : București – Fundulea – Lehliu – Drajna, aproximativ 97 de km (sursa: aici)”, arată autorii analizei.

În programul de guvernare din perioada 2005-2008 (guvernul Călin Popescu Tăriceanu) publicat în decembrie 2004 (sursa), în capitolul Politici rutiere, guvernul promitea: 

* autostrada Nădlac – Deva – Sibiu – Pitești – București – Constanța pe coridorul IV-paneuropean

* autostrada București – Focșani – Albița pe coridorul IX-paneuropean;

* finalizarea lucrărilor începute: la autostrada București – Brașov – Tg. Mureș – Cluj-Napoca – Oradea – Borș și autostrada București – Constanța;

În realitate, la sfârșit de 2008 erau un total de 260 de km din care 96 de km construiți în perioada comunistă.

În perioada guvernării Emil Boc au fost realizați 234 de km, deși autoritățile își propuneau finalizarea a aproximativ 1300 km, plus alte finanțări și studii de fezabilitate, observă autorii studiului.

„Guvernul PSD condus de Victor Viorel Ponta, promitea în programul de guvernare 2013-2016, două mari tronsoane de autostrăzi: București – Brașov și Sibiu – Râmnicu Vâlcea (sursa: aici). Mai mult, se amintește în document că în 2013, România avea puțin peste 500 km de autostradă în operare și 250 km în construcție. De aceea, pe lângă cele două mari proiecte de mai sus, guvernul Ponta își propunea finalizarea autostrăzii Nădlac – București, Transilvania, București – Brașov, București – Ploiești – Focsani – Pașcani, Târgu Mureș – Ungheni, București – Alexandria – Craiova – Timișoara”, relevă analiza Factual, adăugând că în perioada 2013 – 2015 au fost însă realizați în total 206 km.

În timpul Guvernului Cioloș, în 2016, conform datelor CNADNR, nu s-a construit niciun km de autostradă. „Pe de altă parte, vizavi de promisiuni, guvernul Cioloș a promis doar „deblocarea și finanțarea prin fonduri structurale a marilor proiecte de infrastructură de transport” (sursa: aici).”

Planul de guvernare – 2017 -2020, guvernele Grindeanu și Tudose au propus (sursa: aici):

* Finalizarea Lugoj – Deva, Sibiu – Pitești, centură București, Constanța – Vama Veche;

* Finalizarea Autostrăzii Transilvania;

* Autostrada Est Vest (Montana): Tg. Mureș – Tg. Neamț – Iași – Ungheni și Câmpia Turzii – Tg. Mureș;

* Autostradă Pitești – Craiova și București – Giurgiu.

La sfârșit de 2017, se finalizaseră 15 km din Lugoj – Deva și 8 km din tronsonul Cluj – Mihăiești. Un total de 23 km.

Guvernul Viorica Dăncilă a mai adăugat (sursa: aici) diferite tronsoane ale unor bucăți de autostradă, precum Ploiești – Comarnic. În mare, este vorba de aceleași propuneri ca în programul precedent, observă Factual. Actualul ministru al Transporturilor a declarat într-un interviu la TVR în martie anul acesta „pot fi dați în folosință 60 de km de autostradă.” (sursa: aici)

În diferitele guvernări din 1990 și până astăzi au fost 23 de miniștri ai transporturilor. La ora actuală, România are (conform CNADNR), 748 de km de autostradă.

Concluzia analizei Factual este că afirmațiile lui Klaus Iohannis sunt adevărate. Guvernanții au promis în programele de guvernare din ultimii 20 de ani sute de kilometri de autostradă. Din păcate, au fost realizați doar 748 km. China, pe de altă parte, în august 2017 avea peste 130.000 de km, țara cu cei mai mulți km din lume.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Am fost batjocorit de catre concetatenii mei cind ma plingeam de lipsa autostrazilor in: 1992, 1996, 2000, 2007 dupa care m-am dat batut sa mai discut asta cu cineva. Eram luat la rost ca: a) defaimez, imi pute, mi-a casunat, vin eu sa dau lectii b) nu sînt bani, e tara saraca, românul nu e ca neamtul c) s-a discutat, urmeaza sa se faca, stim noi mai bine. Acum stau relaxat cu o ditamai bere rosie in fata si nu-mi pasa. Pentru mine e prea tirziu, pentru voi e prea niciodata.
    Acum a revenit discutia pe tapet. Culmea! In ce priveste infrastructura (rutiera, digitala) chinezii, suedezii decid (prin lege sau alte hotariri) si aplica direct. E simplu? Au poate ca nu...
    • Like 2
  • check icon
    Concluziile pe care le trag din acest articol:

    - bani sunt, că doar românii plătesc taxe;
    - dacă românii plătesc taxe, se presupune că ar trebui să aibă și infrastructură -> nu sunt proști cei care cer, ci cei care plătesc;
    - avem 748km de autostrăzi la calitatea la care se construiesc într-o țară bananieră. Yeeeeey! :-)
    - articolul de mai jos e dovada că autoritățile române sunt incompetente, ceea ce deja știam;
    - chiar dacă vii ca și străin în România și vrei să construiești ceva la calitate europeană, românii vor face în așa fel încât calitatea finală să fie cea românească (exemplu: https://www.hotnews.ro/stiri-esential-6789604-cum-explica-expertii-drumarii-transporatorii-calitatea-slaba-asfaltului-din-romania-fura-sau-nu-fura.htm)

    ... și dovada că dacă e să lucrezi cu românii le poți lua banii ușor, fără să le dai prea multe în schimb. Banii se împart (sau fură) prin șpăgi și lucruri făcute prost.
    • Like 1
    • @
      Nu stiu de unde iti tragi concluziile acelea . Banuiesc ca din prejudecati . Datele arata ca in Romania se platesc putine taxe - aici o imagine de asamblu https://en.m.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_tax_rates .

      Romania e un soi de semi-paradis fiscal . Are un nivel de taxare care se compara doar cu tari din spatiul ex-sovietic , Africa etc. Lucru evident daca ne uitam mai ales la taxele pe venituri din capital si avere. Deci e clar ca veniturile bugetare sunt incomparabile cu cele ale statelor din Occident si relativ la PIB ( de valori absolute ce sa mai discutam ) .

      E simplu si comod sa tot injuri la guvernanti si sa dai vina exclusiv pe coruptie si incompetenta ( chestii imposibil de masurat si care exista peste tot ) , dar cu abordarea asta nu ajungem nicaieri - zice istoria , nu eu .
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult