Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Imaginea traumei care nu se vindecă. Mintea acestei ursoaice a rămas captivă într-o cușcă imaginară, aceeași care a ținut-o prizonieră timp de 20 de ani

Ursoaica Ina

Deși eliberată din cușca în care a stat în captivitate 20 de ani, această ursoaică se învârte și astăzi în cerc, ca și când ar fi încă în spatele gratiilor.

„Când mergeți la o grădină zoologică care are spații minuscule pentru animale, să vă aduceți aminte de mișcările Inei! Mintea ei a rămas captivă într-o cușcă imaginară, aceeași care a ținut-o prizonieră timp de 20 de ani. Aceasta este imaginea traumei care uneori nu se vindecă și nu se uită niciodată!”, scriu salvatorii ei, membrii Asociația Milioane de Prieteni, care o adăpostesc în Sanctuarul Ușilor de la Zărnești.

„Timp de 20 de ani, Ina a avut parte de jumătate de piscină, jumătate de adăpost și jumătate din spațiul de plimbare. Practic, a trăit doar pe jumătate la Grădina zoo din Piatra Neamț – la propriu și la figurat. A împărțit cu sora ei, Anca, un singur țarc. Acesta era prevăzut cu un singur bazin de apă, un singur bârlog și un singur teren „de plimbare”, iar ursoaicele erau… două. Unica soluție găsită de administrator a fost preluată din șah – o rocadă săptămânală între cele două surori. După ani buni de sesizări, Asociația „Milioane de Prieteni“ a înduplecat autoritățile să facă dreptate.

Cu sprijinul Gărzii Naționale de Mediu, administrația locală a fost de acord să renunțe la Ina iar în octombrie 2014, AMP a reușit să o aducă în rezervație. Acum are copaci, piscină și un bârlog numai pentru ea”, aceasta este povestea Inei, spusă pe pagina Asociației Milioane de Prieteni.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Bietul animal, ce jalnic!
    • Like 0


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult