foto Profimedia
Impozitarea muncii în România a reintrat în dezbatere datorită discuțiilor de implementare a cotei progresive, inițiate de o parte din guvernanți, precum și de organizații internaționale, precum Fondul Monetar Internațional și Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică. Impozitarea muncii în România a fost comparată adesea cu cea din Uniunea Europeană, unde 23 din 27 state membre au implementat cota progresivă. OCDE, organizație la care suntem în proces de aderare, publică anual felul în care sunt impozitate salariile în cele 38 de state membre, iar mai jos sunt câteva date din acest raport.
Printre statele membre OCDE, se află 22 de state membre UE, precum și țări ca Australia, Canada, Chile, Colombia, Costa Rica, Islanda, Israel, Japonia, Corea, Mexic, Noua Zeelandă, Norvegia, Elveția, Turcia, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.
Raportul ia în considerare mai multe tipuri de gospodării și sarcina fiscală pentru salariul mediu din anul 2024. Statele OCDE acordă scutiri fiscale, deduceri și credite fiscale în funcție de nivelul veniturilor, statutul matrimonial și prezența sau absența copiilor. Astfel încât, sarcina fiscală medie, calculată ca procent din costul muncii, a fost dupâ cum urmează: pentru un cuplu cu un salariat și copii 25,7%, pentru un cuplu cu doi salariati și copii 31.8%, iar pentru un salariat singur, fără copii, 34,9%. Cele mai mari sarcini fiscale pentru salariați singuri au fost observate în state membre UE precum Belgia, Germania, Franța, Italia și Austria. Diferența dintre un cuplu cu un salariat și copii și un salariat singur a fost mai mare de 15% din costul muncii în țări precum Belgia, Luxemburg, Polonia și Slovacia.
În prezent, în România, cota de impozit pe venit pentru venituri salariale este 10%. Pentru aceste venituri, se datorează următoarele contribuții: contribuția de asigurări sociale (contribuția la pensie) datorată de angajat de 25%, contribuția de asigurări sociale de sănătate (contributia la sănătate) datorată de angajat de 10% și contribuția asiguratorie de muncă datorată de angajator de 2,25%. Contribuțiile sociale pentru venituri salariale nu sunt plafonate. În ceea ce privește sistemul de pensii, România are patru piloane pentru sistemul de pensii: pensie publică, bazată pe solidaritate generațională; pensie administrată privat, cu un procent de doar 4,75% din cei 25% contribuție de asigurări sociale; pensia facultativă cu un plafon anual de doar 400 euro pentru a beneficia de facilitățile fiscale; pensia ocupațională, pentru care nu sunt cunoscute exemple de implementare.
De asemenea, sunt acordate deduceri fiscale pentru salariații cu un venit lunar brut de până la 2.000 de lei, în funcție de numărul de persoane în întreținere și deduceri suplimentare de 15% pentru salariații cu vârsta până în 26 ani, de 100 de lei pentru fiecare copil al salariatului, înscris într-o formă de învățământ, și de 400 euro anual pentru asigurarea privată de sănătate și abonament de sport. O serie de beneficii salariale au un tratament fiscal favorabil.
Deciziile cu privire la impozitarea muncii se iau luând în considerare particularitățile pieței muncii din Romania. În acest sens, România se confruntă cu mai multe statistici negative: o durata mică a vieții profesionale (locul întâi în UE în 2024); un procent mic de ocupare a populației active (locul 3 în UE în 2024), mai ales pentru femei; aproape 40% dintre salariați cu un salariu foarte apropiat de cel minim pe economie. Angajatorii primesc subvenții pentru încadrarea în muncă a șomerilor în vârstă de peste 45 de ani, șomeri care sunt părinți unici susţinători ai familiilor monoparentale, şomeri de lungă durată si a tinerilor cu vârsta între 16 ani și 30 de ani, care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.