Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

În 7 ani, Cuza a construit o țară. În 10 ani, Iohannis s-a plimbat în toată lumea cu avionul privat

Klaus Iohannis, Ziua Unirii Principatelor Române

Foto - Inquam Photos/ Casian Mitu

Se împlinesc 165 de ani de la Unirea Moldovei cu Muntenia sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cel care a pus bazele României moderne.

Domnia lui a durat puțin și a fost într-o perioadă istorică tulbure din punct de vedere politic. Trebuie să ne amintim că a domnit cu două guverne, două adunări constituante ( parlament) și cu două capitale. Deci conducea în două țări și se străduia să le facă una.

Ce a reușit să facă Cuza în doar trei ani și alergând între două capitale, două țări, două guverne și două adunări constituante!? 

Prioritatea lui era să desăvârșească unirea în fapt, să nu rămână doar un cuvânt scris pe un document. Să transforme două organisme care funcționau separat în unul singur, în care să bată o singură inimă.

A unit serviciile vamale din cele două țări și le-a pus sub o singură direcție generală. A contopit serviciile de telegraf din cele două țări. A unificat cursul monedelor.

A hotărât o singură capitală pentru cele două țări și a ales Bucureștiul, orașul despre care Kogălniceanu a spus că este inima României. A ales ca stemă pentru capitală vulturul și zimbru, zimbru amintind de Moldova și vulturul de Muntenia.

Imaginați-vă că cele două țări surori comunicau diplomatic prin Ministerul Afacerilor Străine. Domnitorul Cuza a stabilit o comunicare directă, prin instituții ale aceluiași stat. Aceștia au fost primii pași ai unirii, primii pași în a face din două țări una singură.

Au urmat alții mult mai importanți...

A făcut reforma armată. Și când scriu cuvântul „reformă” nu e un cuvânt golit de conținut așa cum îl folosim azi pentru a spune că modificăm ceva fără a face nimic. 

Cum a reformat armata Cuza!? Unități militare din Muntenia au fost duse în Moldova și unități din Moldova în Muntenia. S-a stabilit ca soldații ambelor țări să aibă aceeași uniformă. A numit un singur conducător pentru cele două armate, generalul Milicescu. A unificat intendențele și administrațiile militare. A înființat un regiment de geniu compus din câte un batalion moldav și unul muntean.

A făcut reformă agrară. A împroprietărit țărănimea. Totul s-a făcut extrem de greu, căci documentele istorice stau mărturie cât s-au opus liberalii, care prea puțin erau preocupați de soarta țăranilor români. Reforma învățământului a dat șansa la educație tuturor puilor de români, care nici nu au visat până la Cuza că pot deschide o carte și intra într-o școală.

Enumăr rapid și alte reforme: religioasă, administrativă, electorală, a justiției prin care a creat statul unitar și modern român. Istoria îl va pomeni în veci pentru toate acestea, cât timp va exista popor român pe pământ.

Ce victorie ca după lungi demersuri diplomatice și excelentă politică externă dusă de trimișii domnitorului la Paris, Berlin, Torino, Viena, Londra, Ankara, să convingă Puterile Garante și reprezentanții Porții Otomane să accepte Memoriul domnitorului român de consolidare a unirii și să îngăduie să deschidă la București ședința primului Parlamentul unic al României. La acea ședință din 24 ianuarie 1862 domnitorul Alexandru Ioan Cuza declara solemn în fața aleșilor uniți din cele două țări că s-a împlinit unirea definitivă a Principatelor.

Cât a ținut Domnia lui Cuza!?

A fost domn al Moldovei din 5 ianuarie 1859 până în 5 februarie 1862. În Muntenia a fost domn din 24 ianuarie 1859- 5 februarie 1862. Domn al României întregi a fost din 5 februarie 1862 și până în 23 februarie 1866. Deci a fost domn al celor două principate conducându-le separat trei ani. Și în trei ani a reformat, a legat instituții, a făcut ca cele două țări să funcționeze ca un tot, culminând cu ședința parlamentului unic.

Apoi a mai fost domn al României întregi încă patru ani. Șapte ani de domniei... Un conducător mare, care a pus bazele României moderne!

Probabil că știți toate astea de la istorie... Probabil vă mirați de ce le repet eu azi. Le repet ca să nu uit. Le repet că să îmi treacă amarul din suflet.

În țară sunt manifestații de multe zile. Guvernanții nu îi aud din palate. Președintele e dispărut din 18 decembrie 2023.

A apărut luni și prin purtători de cuvânt ne-a spus că: „Având în vedere obligațiile și atribuțiile sale constituționale, președintele României se află în permanență în exercitarea mandatului. Astfel, începând de la depunerea jurământului în funcție, președintele Klaus Iohannis nu s-a aflat în concediu de odihnă, în sensul noțiunii definite de legislația muncii.

Precizăm că președintele României nu a încetat, pe parcursul întregului mandat, să își exercite atribuțiile constituționale, dovada în acest sens fiind decretele semnate și publicate în Monitorul Oficial al României, precum și alte acțiuni derivate din prerogativele pe care le deține”

Deci președintele care domnește de aproape zece ani nu a avut deloc concediu! S-a plimbat pe întreaga planetă cu avion privat, pe banii noștri, din Japonia în America de Sud și din Africa în Asia. Pe acasă, prin țară a trecut rar. Dar nu a avut concediu... Cum să aibă, că lui la serviciu îi este mai bine ca în concediu, unde ar pleca pe banii lui în excursii.

Cum să nu vorbesc de Cuza azi!? Cum să nu îi pomenesc reformele!? Cuza a domnit șapte ani și a construit o țară!

Președintele de azi a condus România zece ani, s-a plimbat pe întreg pământul cu avion privat și declară că nu a avut nicio zi de concediu!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult