Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

În ce condiții beneficiază un importator de taxe vamale preferențiale sau zero

export - pachet

Foto Guliver/Getty Images

Companiile din Uniunea Europeană, inclusiv România, vor putea aplica un regim tarifar preferențial în comerțul bilateral cu încă cinci țări în viitorul apropiat. În prezent, UE are încheiate acorduri de liber schimb cu peste o sută de țari și teritorii speciale. Anul trecut au intrat în vigoare acordurile cu Japonia și Singapore, urmând ca în 2020 să fie ratificate acordurile cu Vietnam și țările membre Mercosur, respectiv Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Care sunt criteriile în funcție de care se acordă facilitățile?

În comerțul internațional, unul din cele mai importante aspecte este legat de originea bunurilor. Originea preferențială este conferită mărfurilor importate dintr-o țară atunci când sunt obținute integral sau sunt prelucrate substanțial în acea țară, parte a unui acord de comerț preferențial. În acest caz, mărfurile importate pot beneficia de taxe vamale reduse sau pot fi importate fără taxe vamale. Criteriile pe care mărfurile respective trebuie să le îndeplinească, pentru a beneficia de taxe vamale reduse, sunt specificate în protocolul privind regulile de origine aplicabil fiecărui acord în parte.

Dincolo de acordurile bilaterale în vigoare, pentru a uniformiza legislația, UE a încheiat Convenția Regională cu privire la regulile de origine preferențială pan-euro-mediteraneene cu peste 20 de țări. În prezent, tot mai multe țări care au acorduri bilaterale cu UE preiau regulile de origine din această convenție în acordurile semnate cu alți parteneri bilaterali, pentru a putea beneficia de cumularea diagonală a originii. Cel mai recent caz este reprezentat de acordul încheiat de Ucraina cu Georgia (ambele țări având acord de liber schimb cu UE). În practică, acest lucru înseamnă că producătorii ucraineni vor putea importa materii prime și componente din Georgia pe care, după prelucrarea în Ucraina, le vor putea exporta, de exemplu, în România, cu certificat de origine ucrainean beneficiind de taxe vamale zero sau reduse.

Cum facem dovada originii preferențiale?

Cea mai importantă particularitate a regulilor de origine preferențială este dovada originii bunurilor. De obicei, importatorul va solicita tratamentul preferențial la import (taxe zero sau reduse) pe baza unui certificat sau a unei declarații de origine a exportatorului. De exemplu, în cazul acordului dintre UE și Japonia, o cerere de tratament tarifar preferențial poate fi făcută pe baza unui atestat de origine (adică declarație într-un anumit format pe o factură sau pe orice alt document comercial), în care exportatorul certifică faptul că produsul este unul originar, sau pe baza informațiilor pe care le deține importatorul conform cărora produsul este originar. 

De asemenea, este important de menționat că tratamentul vamal depinde de particularitățile fiecărui acord de liber schimb încheiat între state. De exemplu, o marfă de origine UE expediată în vrac în Serbia sau Republica Moldova, pentru a fi divizată și reambalată, își va păstra originea la revenirea pe piața UE, întrucât aceste operațiuni sunt insuficiente pentru a-i conferi origine preferențială unui bun. În consecință, deși există un acord de comerț preferențial între UE și Serbia, acesta prevede eliminarea taxelor vamale doar în cazul importului de bunuri originare din cealaltă parte contractantă. Astfel, reimportul de mărfuri de origine UE din Serbia nu poate beneficia de tratament preferențial, iar mărfurile vor fi taxate la vamă conform regimului aplicabil unui stat terț (cu excepția cazului în care pot beneficia de scutirea pentru mărfuri unionale reintroduse).

Pe de altă parte, dacă astfel de mărfuri ar veni din Elveția sau Norvegia, ar beneficia la reimport de tratament preferențial, întrucât acordul aplicabil prevedere eliminarea taxelor vamale la importul de bunuri originare din oricare parte contractantă.

Aceste diferențe pot fi explicate prin faptul că acordurile încheiate de Uniunea Europeană cu țări precum Serbia sau Republica Moldova prevăd crearea treptată a unei zone de comerț liber. În schimb, acordurile cu țări precum Elveția sau Norvegia depășesc acordurile tradiționale de liber schimb și implică extinderea drepturilor și obligațiilor pieței interne a UE.

Prin urmare, având în vedere contextul actual al comerțului global, în care prelucrarea bunurilor are loc în diferite țări, este esențial pentru companii să ia în considerare particularitățile acordurilor de comerț preferențial și ale regulilor de origine înainte de a efectua anumite operațiuni de import.

A contribuit Vladislav Dabija, manager Taxe Indirecte, Deloitte România

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult
sound-bars icon