Foto: Mairo Cinquetti/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia
N-am știut să pun degetul exact pe ce anume e în neregulă cu inteligența artificială (AI). Am urmărit pe rețelele sociale joaca unor prieteni ba cu imagini generate, ba cu referate scrise de ChatGPT, ba cu Q&A sau cereri de sfaturi, am citit temerile altora legate de amenințarea noii jucării.
Da, imaginile sunt impecabile, pasajele sunt scrise corect, aproape gomos, abia pe la poezie mai dai de rateuri memorabile. La prima vedere, AI pare noul Dumnezeu, omniscient și omnipotent.
Și totuși, ceva îmi scăpa, îmi dădea senzația că ceva e în neregulă. Ce? Chiar poate să facă orice? m-am întrebat. Dacă există ceva ce nu poate face, atunci acolo voi găsi răspunsul la ce e putred la AI.
E posibil să greșesc, dar azi, după câteva încercări ratate de a scrie un pasaj dintr-o poveste, cred că l-am aflat: AI nu poate să greșească. Din fabricație, în goana după a crea ceva perfect, i s-a eliminat această funcție vitală. Nu are darul imperfecțiunii, nu a primit, ca muritorii, binecuvântarea de a da greș.
În AI oamenii de știință au înghesuit toată frica umanității de a greși.
Ceea ce face mari toate operele mari sunt tocmai umbrele erorilor speciei noastre și cicatricile deciziilor noastre greșite. Odele închinate ridicărilor sunt pornite din căderi. Cântecele despre virtuți s-au înălțat din mocirla păcatelor.
AI nu va fi niciodată mare, pentru că nu a fost niciodată copil. Nici traumatizat. S-a născut deja adult, perfect și infailibil. Nu va cunoaște niciodată o evoluție adevărată, pentru că n-are puterea de a fi vulnerabil. Cu toată fragilitatea lor, oamenii vor avea de partea lor în toate înfruntările superputerea de a greși, stângăcia căutării, îndoiala, abilitatea de a transforma mormanul de leșuri ale propriilor neputințe într-un munte de voință.
Mă înșel? Greșesc? Cum spuneam, e foarte posibil și sunt recunoscător pentru asta.
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Senzatia mea este ca ajungem sa confundam accesul la internet + viteza mare de procesare cu inteligenta artificiala (nu spun ca ar fi putin lucru).
Practic aceasta "inteligenta" artificiala isi insuseste in mod automat informatia generata de milioane/miliarde de inteligente naturale si postata pe internet sub o forma sau alta.
Dar cu siguranta AI va avea un impact mare pentru piata muncii. E clar ca nu ne mai putem baza pe faptul ca stim 3-4 limbi straine sau datele diverselor evenimente, specificatiile anumitor produse sau contactele anumitor firme/persoane. Chiar daca ne-a luat multi ani sa le invatam, AI o face practic instantaneu (isi aminteste pe loc toate cartile, toate dictionarele, toate rapoartele, toate site-urile de companii etc.). E clar ca nu putem concura cu AI la volumul de date si viteza de procesare a acestora. Deci hai sa nu le mai cerem copiilor (viitorilor angajati) sa isi consume ani ca sa memoreze franturi din ceea ce AI stie instantaneu si poate da ca raspuns pe un banal telefon.. Trebuie sa ne axam pe gandire abstracta, creativitate, abilitati sociale, dezvoltare personala, analiza veridicitatii etc.
Este pregatit sistemul de invatamant pentru asta? Altfel va produce numai someri sau angajati care sa curete praful de pe serverele AI.
Foarte interesant, erorile par să depindă și de limbile în care raționează (aparent, el nu traduce, ci raționează direct în limba interlocutorului)
Asta inseamna AI, sa faci rationamente, nu doar sa fii o baza de cunostiinte, caci asta este chatGPT acum.
Face des rațiobamente (în care poate greși, apoi recunoaște greșeala și poate reveni).
Iar întrebarea cu „mămăliga" lui Ștefan cel Mare.... dvs. cum ați răspunde la propria întrebare?